Acest „acasă“ dinăuntru

Publicat în Dilema Veche nr. 568 din 31 decembrie 2014 - 7 ianuarie 2015
Acest „acasă“ dinăuntru jpeg

● Trilogia belgrădeană, de Biljana Srbljanovic, regia: Cristi Juncu, scenografia: Cosmin Ardeleanu. Cu: Ana Şuşca, Vlad Bîrzanu, Olimpiu Blaj, Amalia Huţan, Mădălina Ciotea, Cătălin Vieru, Reka Szasz, Andrei Brădean, Ioana Predescu, Florin Călbăjos, Emilian Mârnea. Teatrul „Anton Pann“, Rîmnicu Vîlcea. 

Unul din lucrurile bune în orice festival este recuperarea unor spectacole de pe scena autohtonă, nevăzute la timpul lor (prin reducere la un numitor comun, cauza este timpul, din ce în ce mai scurt, în raport cu producţia tot mai mare de performance-uri). Festivalul Naţional de Teatru a prilejuit cîteva recuperări importante precum Profu’ de religie de la Teatrul Naţional „Marin Sorescu“ din Craiova, De vînzare de la Odeon sau Trilogia belgrădeană. Ultimul este un spectacol regizat de Cristi Juncu la Teatrul „Anton Pann“ din Rîmnicu Vîlcea, cel care a produs şi O întîmplare ciudată cu un cîine în miezul nopţii (regia Vlad Massaci), spectacol care mi-a atras atenţia asupra trupei tinere, compusă din actori de la şcoala clujeană, premisă pe care s-a construit o echipă bine sudată, omogenă ca stil şi valoare artistică, dar eclectică din punct de vedere tipologic. O minunată unitate în diversitate, ca să folosesc eficient stereotipii de limbaj.

Trilogia belgrădeană este un spectacol despre care s-a vorbit, deşi puţini au fost cei care l-au văzut. Producţia lui Cristi Juncu oferă nu numai plăcerea unei viziuni coerente asupra unui text focusat pe problematica migrantului ca nostalgic al unui spaţiu pe care l-a părăsit, fără a se putea ataşa de unul nou, ci şi partituri actoriceşti inteligent performate.

Piesa Biljanei Srbljanovic, scrisă în 1997, conceptualizează noţiunea de „acasă“ pe fundalul războiului din fosta Iugoslavie. Alungaţi de conflict, belgrădenii îşi caută un loc în diferite colţuri de lume, luînd cu ei, de acasă, mentalităţi, comportamente, traume, impregnate organic în fiinţa lor. Scriitoarea alege trei poveşti care se petrec în noaptea de Anul Nou, la Praga, Sydney şi Los Angeles, locuri în care emigranţii încearcă să-şi construiască un nou „acasă“, în timp ce cel vechi este purtat în memoria afectivă ca ceva „neînlocuibil“ (glorificarea ca expresie a durerii). Un „acasă“ reconstruit în bucătărie, loc familiar, depozitar al nostalgiilor, speranţelor şi dezamăgirilor trecute, dar şi ahivar al convulsiilor prezentului. Bucătăria ca arhetip este un spaţiu balcanic, haotic, de disecţie, acumulînd resturi de mîncare, memorie şi afect, un loc murdar în care se consumă alcool şi vieţi. În scenografia lui Cosmin Ardeleanu, localizarea poveştilor se face prin scrierea cu creta pe o tablă a numelui oraşului, dar de fapt, spaţiul este acelaşi în fiecare episod, un teritoriu comun de identitate emoţională, Belgradul personal.

Cristi Juncu utilizează şi o altă metaforă pentru Belgrad, materializînd personajul Ana – absent în text, funcţionînd doar ca referinţă – care face legătura între episoade: Ana iubită, Ana vedetă TV, Ana măritată, o femeie împlinită, aşa cum reiese din poveştile celorlalţi. Această a patra poveste care se coagulează circumstanţial din celelalte devine reperul lor emoţional, doar că Ana – Belgrad se dovedeşte a fi la fel de departe de fericire ca şi emigranţii. Este o Ana care înşală, o Ana care plînge interminabil, o Ana violată, o Ana abandonată. Între singurătatea lor departe de casă şi singurătatea ei acasă nu există nici o diferenţă. Acesta este, de fapt, eşecul migrantului: crede că fericirea este mereu în altă parte şi rămîne suspendat între abandon şi înstrăinare, într-un inconfort emoţional.

Cristi Juncu atenuează referirea la conflictul iugoslav şi redimensionează textul, exclusiv ca teatru al migranţilor. Actriţa Ana Şuşca reuşeşte să facă din Ana o prezenţă puternică ce amprentează fiecare loc, uneori cu duioasă nostalgie, alteori cu durere acută sau furie, dar şi cu mult umor. În povestea a doua, cea australiană, actriţa performează comico-tragic plînsul bebeluşului în contrapunct cu dramele conjugale pentru care aceste ţipete funcţionează ca turnesolul, exteriorizînd frustrări ascunse. Două cupluri fac schimb de experienţe personale ale ratării. Unul se dezintegrează încet, sub povara îndatoririlor parentale: o femeie epuizată de plînsul copilului (excelentă Mădălina Ciotea), care îi amplifică nemulţumirile conjugale şi o videază de emoţii pînă la dezumanizare, transformînd-o într-o cinică şi asexuată mamă-robot şi un tată neîmplinit ca bărbat (Cătălin Vieru) – dorinţele sale erotice devin nesemnificative în faţa nevoilor copilului – şi ratat ca soţ – căsnicia i se destramă pe fondul pasivităţii sale. Celălalt cuplu suferă de un sindrom al emigrantului: pe bărbat (Andrei Brădean), plecarea îl „castrează“, şi asta îi fracturează relaţia cu soţia (Reka Szasz), care se simte abandonată şi navighează confuză între tensiunile de acasă şi posibile aventuri sordide.

În prima poveste, la Praga, doi fraţi – cel mare (Olimpiu Blaj), protector, dar stîngaci în grija sa faţă de mezin (Vlad Bîrzanu), promotorul unui idealism înduioşător – aduc cu ei comportamente şi atitudini de acasă, ca reenactment al unui Belgrad al tinerilor fără orizont, în care ratările se prefigurează cu certitudine. Se produce o întîlnire a mentalităţilor, între cea de acasă şi cea locală, pragheză, reprezentată de o delicată admiratoare (Amalia Huţan). Nu ştim exact cum vor decurge lucrurile în cazul celor doi fraţi, dar în momentul în care ambii pierd nostalgia pentru „acasă“, ei nu deschid un drum nou, ci doar îşi mută ratarea în altă parte. Ultima povestire este şi cea mai dură, cea care spulberă speranţele. Dacă, în primele două, eşecul era intuibil, în ultima, el este expus. Un actor (Florin Călbăjos) şi o pianistă (Ioana Predescu), reconfiguraţi profesional pe tărîmul american al tuturor viselor – adică chelneri – trăiesc un posibil început de dragoste, curmat violent de un mafiot naţionalist sîrb (Emilian Mârnea), apărut ca un vis rău din acel „acasă“ abandonat. Căci nu poţi fugi nicăieri de tine însuţi, de propriile tale angoase, de identitatea ta.

Trilogia belgrădeană a lui Cristi Juncu – regizor care nu apelează niciodată la artificii scenice, preferînd să plaseze greul şi frumosul spectacolului pe umerii actorilor – este o dramatică poveste despre ţara din noi, despre oamenii care locuiesc într-un spaţiu emoţional pe care îl poartă cu ei oriunde în lume, deopotrivă comoară şi stigmat, un spectacol despre acel „acasă“ de care nu poţi fugi. Spectacolul este, de asemenea, examenul de maturitate, trecut cu brio, al trupei vîlcene ca echipă. 

Oana Stoica este critic de teatru.

Foto: F. Biolan

p 8 2 foto C  Hord jpg
George Banu
De aceea, textele lui George Banu nu doar informează, ci formează. Cititorul îi va rămîne mereu dator, iar Dilema veche îi va rămîne mereu recunoscătoare.
981 16 coperta1 jpg
Retrospectiva anului poetic 2022
În concluzie, aș adăuga că e îmbucurătoare această diversitate de tonuri și de voci din poezia românească de azi.
p 17 2 jpg
Lup singuratic
The Card Counter, cel mai recent film al lui Paul Schrader, demonstrează cît de ușor am ajuns să folosim termenul de „bressonian” pentru a descrie în viteză orice film care promite interpretări minimaliste și o anume reticență pentru spectacol.
981 17 Breazu jpeg
No fun
Aici e Iggy dorindu-și și nereușind să-l imite pe un alt Iggy, cel dintr-o altă eră.
981 21 Iamandi jpg
Revoluția română, între previzibil și spontan
Pe această pantă a căzut comunismul, și cu toate că pare a se sfîrși brusc în 1989, parcurgerea ei a durat aproximativ douăzeci de ani.
MRM 7ian12feb vertical jpg
„Moștenitorii României muzicale”: Violin in love cu Valentin Șerban și Daria Tudor
Pentru îndrăgostiții de muzică, un recital-eveniment la Sala Radio susținut de violonistul Valentin Șerban, cîștigătorul Concursului Enescu – ediția 2020/2021, și pianista Daria Tudor: „Violin in love”.
AFIS 27 ian 2023 Sala Radio jpg
Soprana Valentina Naforniță - invitată specială la Sala Radio
Soprana VALENTINA NAFORNIȚĂ, aplaudată pe scena marilor teatre lirice ale lumii – de la Staatsoper (Viena), Opéra national de Paris, Opéra de Lausanne, Théatre des Champs-Elysées (Paris) sau Teatro alla Scala (Milano) - este invitată specială pe scena Sălii Radio.
George Banu jpeg
George Banu (1943 – 2023)
Pentru mai mult de un deceniu, George Banu a fost unul dintre cei mai valoroși colaboratori permanenți ai revistei noastre.
lanscape Sala Radio Tetrismatic png
Muzica creată ca niște piese de tetris: „TETRISMATIC”, un concert ca o aventură sonoră și vizuală
Joi, 26 ianuarie 2023, de la 19:00, Sala Radio va fi scena evenimentului „TETRISMATIC - Enjoying the Game of an Unexpected Journey”, în care saxofonistul CĂTĂLIN MILEA și invitații săi vor susține o „călătorie muzicală ca un joc”
Idei pentru weekendul prelungit  Sursa imagine Opera Comica pentru Copii jpeg
Reprezentații suplimentare programate pentru musicalul ,,Sunetul Muzicii”
La cererea publicului, pe 21 și 22 ianuarie 2023 au fost programate două reprezentații suplimentare ale musicalului „Sunetul Muzicii”, în regia lui Răzvan Mazilu.
p  16 Benjamin Labatut WC jpg
Spre abis
Pe scurt, Labatut ne oferă o ficționalizare a formulării Principiului Incertitudinii și a Interpretării Copenhaga.
980 17 DN83 foto Denisa Neatu jpg
Două povești (nu doar) de dragoste
Ceea ce funcționează aici însă este dinamica coregrafică și ideea individului ca rezultantă a mediului și a istoriei.
Joaquín Sorolla, Odalisca, ulei pe pânză, 1884 (afis) jpg
Art Safari va fi deschis tot anul: 3 ediții în 2023 - Primul sezon începe în 10 februarie și aduce mult-așteptata expoziție retrospectivă a unui mare modernist român – Ion Thedorescu-Sion, Impresionism spaniol, Prix Marcel Duchamp și Young Blood-ul d
Primul sezon celebrează 140 de ani de la nașterea lui Ion Theodorescu-Sion (1882-1939), maeștrii picturii spaniole, de la Academism la Impresionism, printre care celebrul „Maestru al luminii” - Joaquin Sorolla.
p 15, Munch, Tipatul jpg
Coșmar, Țipăt și Mozart
Füssli nu pictează o scenă erotică, ci o experiență mnemonică sau onirică. Fără cenzură, dăruire completă. Aceasta-i sursa coșmarului.
979 COPERTA 16 sus BAS png
Modificare și aliniere
Romanul este atît un traseu spre adevăr, cît și o continuă negare a acestuia.
979 COPERTA 16 jos Marius jpg
Obsesie, pasiune, durere
Sacrificiul şi durerea, dragostea şi moartea sînt, astfel, modelele simbolice pe care ţesătura scrisului Zeruyei Shalev le întinde peste această poveste despre iluzie, împlinire şi eliberare.
p 17 jpg
Două debuturi importante disponibile online
Două dintre cele mai importante filme lansate în 2022, EO și Crimes of the Future, aparțin unor octogenari. Lucru care m-a inspirat să profit de un foarte util program curatoriat de platforma MUBI.
979 17 Biro coperta1 jpg
Filiera basarabeană
Nu cred că am dus vreodată lipsă de dive în cultura noastră pop – înainte de ’90, Angela Similea ori Corina Chiriac dominau preferințele și colecțiile de discuri Electrecord, dominație de gen ce s-a păstrat și în anii ’90
979 22 coperta1 jpeg
Rushdie neînțelesul
El însă a ajuns în această situație pentru că nu a avut cum să fie altfel decît el însuși.
p 23 Fiinta retractata si refractata, spionata de constiinta sa, 1951 jpg
Victor Brauner – Retractarea sau „retragerea în sine“
Prin reinstaurarea imaginilor mitice, căderea este „răul eliberator“ care conduce la obţinerea elixirului vieţii (Gershom Scholem, La Kabbale et sa symbolique, Payot, Paris, 2003).
Afis Lettre jpg
De Ziua Culturii Naționale, dezbatere despre viitorul presei culturale tipărite, organizată de ICR prin Centrul Național al Cărții
Cu prilejul Zilei Culturii Naționale, duminică, 15 ianuarie 2023, de la ora 16.00, la Seneca Anticafe (str. Arhitect Ion Mincu 1), va avea loc o întîlnire cu tema Presa culturală: schițe pentru un viitor posibil
Afis 13 ian 2023 Sala Radio jpg
Concert de Ziua Culturii Naționale la Sala Radio
Vineri, 13 ianuarie 2023 (de la 19.00), primul concert al noului an pe scena Sălii Radio va fi prezentat cu ocazia Zilei Culturii Naționale și se va desfășura sub bagheta lui ADRIAN MORAR, dirijor al Operei Naționale Române Cluj-Napoca.
MRM ian15 2023 portrait jpg
„Moștenitorii României muzicale”: turneu susținut de pianista Kira Frolu
Câștigătoarea bursei “Moștenitorii României muzicale” – ediția 2022, va susține o serie de recitaluri-eveniment ce vor avea loc la Brașov, București și Timișoara
p 16 Dan Barbilian adevarul ro jpg
Viața sau opera
„Personal, mă consider un reprezentant al Programului de la Erlangen, al acelei mișcări de idei care, în ceea ce privește întinderea consecințelor și răsturnarea punctelor de vedere, poate fi asemuită Discursului Metodei sau Reformei înseși.

Adevarul.ro

image
Tatăl care și-a violat fiul cu retard mental: „Trebuie să aibă și el viaţă sexuală. Nu poate rămâne virgin”
Motivarea hotărârii prin care bărbatul din Zlatna a fost condamnat la 12 ani de închisoare pentru două infracţiuni de viol, victima fiind fiul său cu retard mental, arată o situație cutremurătoare
image
image
Când au elevii vacanță în februarie, în funcție de județ. Harta cu toate informațiile
La decizia inspectoratelor şcolare judeţene şi al municipiului Bucureşti, următoarea vacanţă a elevilor, de o săptămână, va fi programată undeva în perioada 6 - 26 februarie, dar nu pentru toată lumea la fel.

HIstoria.ro

image
„Orașul de aur”, de sub nisipurile Egiptului
Pe lista descoperirilor recente și considerate fascinante se înscrie și dezvăluirea unui oraș de aur, din Luxor, Egipt.
image
Din culisele Operațiunii Marte
În istoria războiului sovieto-german, nume ca „Moscova”, „Stalingrad”, „Kursk”, „Belarus” sau „Berlin” evocă mari victorii sovietice.
image
Ce mai mare soprană a nostră, Hariclea Darclée, cea care a salvat opera La Tosca / VIDEO
E duminică, 14 ianuarie 1900, iar pe scena Teatrului Constanzi din Roma are loc o premieră memorabilă:„Tosca”, opera în trei acte a lui Giacomo Puccini. E prima reprezentaţie a poveştii dramatice care va cuceri lumea, iar soprana româncă Hariclea Darclée o interpretează pe Floria Tosca.