Acest „acasă“ dinăuntru

Publicat în Dilema Veche nr. 568 din 31 decembrie 2014 - 7 ianuarie 2015
Acest „acasă“ dinăuntru jpeg

● Trilogia belgrădeană, de Biljana Srbljanovic, regia: Cristi Juncu, scenografia: Cosmin Ardeleanu. Cu: Ana Şuşca, Vlad Bîrzanu, Olimpiu Blaj, Amalia Huţan, Mădălina Ciotea, Cătălin Vieru, Reka Szasz, Andrei Brădean, Ioana Predescu, Florin Călbăjos, Emilian Mârnea. Teatrul „Anton Pann“, Rîmnicu Vîlcea. 

Unul din lucrurile bune în orice festival este recuperarea unor spectacole de pe scena autohtonă, nevăzute la timpul lor (prin reducere la un numitor comun, cauza este timpul, din ce în ce mai scurt, în raport cu producţia tot mai mare de performance-uri). Festivalul Naţional de Teatru a prilejuit cîteva recuperări importante precum Profu’ de religie de la Teatrul Naţional „Marin Sorescu“ din Craiova, De vînzare de la Odeon sau Trilogia belgrădeană. Ultimul este un spectacol regizat de Cristi Juncu la Teatrul „Anton Pann“ din Rîmnicu Vîlcea, cel care a produs şi O întîmplare ciudată cu un cîine în miezul nopţii (regia Vlad Massaci), spectacol care mi-a atras atenţia asupra trupei tinere, compusă din actori de la şcoala clujeană, premisă pe care s-a construit o echipă bine sudată, omogenă ca stil şi valoare artistică, dar eclectică din punct de vedere tipologic. O minunată unitate în diversitate, ca să folosesc eficient stereotipii de limbaj.

Trilogia belgrădeană este un spectacol despre care s-a vorbit, deşi puţini au fost cei care l-au văzut. Producţia lui Cristi Juncu oferă nu numai plăcerea unei viziuni coerente asupra unui text focusat pe problematica migrantului ca nostalgic al unui spaţiu pe care l-a părăsit, fără a se putea ataşa de unul nou, ci şi partituri actoriceşti inteligent performate.

Piesa Biljanei Srbljanovic, scrisă în 1997, conceptualizează noţiunea de „acasă“ pe fundalul războiului din fosta Iugoslavie. Alungaţi de conflict, belgrădenii îşi caută un loc în diferite colţuri de lume, luînd cu ei, de acasă, mentalităţi, comportamente, traume, impregnate organic în fiinţa lor. Scriitoarea alege trei poveşti care se petrec în noaptea de Anul Nou, la Praga, Sydney şi Los Angeles, locuri în care emigranţii încearcă să-şi construiască un nou „acasă“, în timp ce cel vechi este purtat în memoria afectivă ca ceva „neînlocuibil“ (glorificarea ca expresie a durerii). Un „acasă“ reconstruit în bucătărie, loc familiar, depozitar al nostalgiilor, speranţelor şi dezamăgirilor trecute, dar şi ahivar al convulsiilor prezentului. Bucătăria ca arhetip este un spaţiu balcanic, haotic, de disecţie, acumulînd resturi de mîncare, memorie şi afect, un loc murdar în care se consumă alcool şi vieţi. În scenografia lui Cosmin Ardeleanu, localizarea poveştilor se face prin scrierea cu creta pe o tablă a numelui oraşului, dar de fapt, spaţiul este acelaşi în fiecare episod, un teritoriu comun de identitate emoţională, Belgradul personal.

Cristi Juncu utilizează şi o altă metaforă pentru Belgrad, materializînd personajul Ana – absent în text, funcţionînd doar ca referinţă – care face legătura între episoade: Ana iubită, Ana vedetă TV, Ana măritată, o femeie împlinită, aşa cum reiese din poveştile celorlalţi. Această a patra poveste care se coagulează circumstanţial din celelalte devine reperul lor emoţional, doar că Ana – Belgrad se dovedeşte a fi la fel de departe de fericire ca şi emigranţii. Este o Ana care înşală, o Ana care plînge interminabil, o Ana violată, o Ana abandonată. Între singurătatea lor departe de casă şi singurătatea ei acasă nu există nici o diferenţă. Acesta este, de fapt, eşecul migrantului: crede că fericirea este mereu în altă parte şi rămîne suspendat între abandon şi înstrăinare, într-un inconfort emoţional.

Cristi Juncu atenuează referirea la conflictul iugoslav şi redimensionează textul, exclusiv ca teatru al migranţilor. Actriţa Ana Şuşca reuşeşte să facă din Ana o prezenţă puternică ce amprentează fiecare loc, uneori cu duioasă nostalgie, alteori cu durere acută sau furie, dar şi cu mult umor. În povestea a doua, cea australiană, actriţa performează comico-tragic plînsul bebeluşului în contrapunct cu dramele conjugale pentru care aceste ţipete funcţionează ca turnesolul, exteriorizînd frustrări ascunse. Două cupluri fac schimb de experienţe personale ale ratării. Unul se dezintegrează încet, sub povara îndatoririlor parentale: o femeie epuizată de plînsul copilului (excelentă Mădălina Ciotea), care îi amplifică nemulţumirile conjugale şi o videază de emoţii pînă la dezumanizare, transformînd-o într-o cinică şi asexuată mamă-robot şi un tată neîmplinit ca bărbat (Cătălin Vieru) – dorinţele sale erotice devin nesemnificative în faţa nevoilor copilului – şi ratat ca soţ – căsnicia i se destramă pe fondul pasivităţii sale. Celălalt cuplu suferă de un sindrom al emigrantului: pe bărbat (Andrei Brădean), plecarea îl „castrează“, şi asta îi fracturează relaţia cu soţia (Reka Szasz), care se simte abandonată şi navighează confuză între tensiunile de acasă şi posibile aventuri sordide.

În prima poveste, la Praga, doi fraţi – cel mare (Olimpiu Blaj), protector, dar stîngaci în grija sa faţă de mezin (Vlad Bîrzanu), promotorul unui idealism înduioşător – aduc cu ei comportamente şi atitudini de acasă, ca reenactment al unui Belgrad al tinerilor fără orizont, în care ratările se prefigurează cu certitudine. Se produce o întîlnire a mentalităţilor, între cea de acasă şi cea locală, pragheză, reprezentată de o delicată admiratoare (Amalia Huţan). Nu ştim exact cum vor decurge lucrurile în cazul celor doi fraţi, dar în momentul în care ambii pierd nostalgia pentru „acasă“, ei nu deschid un drum nou, ci doar îşi mută ratarea în altă parte. Ultima povestire este şi cea mai dură, cea care spulberă speranţele. Dacă, în primele două, eşecul era intuibil, în ultima, el este expus. Un actor (Florin Călbăjos) şi o pianistă (Ioana Predescu), reconfiguraţi profesional pe tărîmul american al tuturor viselor – adică chelneri – trăiesc un posibil început de dragoste, curmat violent de un mafiot naţionalist sîrb (Emilian Mârnea), apărut ca un vis rău din acel „acasă“ abandonat. Căci nu poţi fugi nicăieri de tine însuţi, de propriile tale angoase, de identitatea ta.

Trilogia belgrădeană a lui Cristi Juncu – regizor care nu apelează niciodată la artificii scenice, preferînd să plaseze greul şi frumosul spectacolului pe umerii actorilor – este o dramatică poveste despre ţara din noi, despre oamenii care locuiesc într-un spaţiu emoţional pe care îl poartă cu ei oriunde în lume, deopotrivă comoară şi stigmat, un spectacol despre acel „acasă“ de care nu poţi fugi. Spectacolul este, de asemenea, examenul de maturitate, trecut cu brio, al trupei vîlcene ca echipă. 

Oana Stoica este critic de teatru.

Foto: F. Biolan

972 16 coperta jpg
Iași, România
„Ce-i cu fatalismul ăsta mioritic? Nu-i chiar așa.”
972 17 Cabinele foto D  Ivan jpg
3 x FNT 2022
Este arta (literatura, teatrul, muzica) o formă de comunicare între două sau mai multe părți sau se consumă în intimitate?
MNLR dezbatere 25noiembrie 2022 png
Sociologul Gelu Duminică, scriitorul Vasile Ernu și experta în politici de gen și minorități Fatma Yilmaz dezbat pe tema identității etnice
Muzeul Național al Literaturii Române își propune să continue și să dezvolte proiectul, organizînd noi ediții dedicate și altor minorități etnice.
Afis 25 nov 2022 Sala Radio jpg
Uverturi celebre din opere și aniversarea a 70 de ani de la inaugurarea clădirii Radio România
Evenimentul din data de 25 noiembrie punctează și o aniversare specială a Sălii Radio
p 16 Fernando Pessoa WC jpg
De ce moare, totuși, Ricardo Reis?
Ricardo Reis se întrupează din adîncurile mării, vine din străfundurile apelor, purtat de o navă fantomă, pentru a se incarna.
p 17 1 jpg
Departe de tot
O casă pe buza sălbăticiei. O pădure care promite tihnă și de fapt ascunde belele. O protagonistă care fuge zadarnic de propriul trecut
971 17 Breazu jpeg
Rebelă cu mai multe cauze
Chiar dacă punch-ul primelor albume a rămas în urmă, în 2022 M.I.A. propune tot o formulă a insurgenței.
Afis 18 nov Sala Radio jpg
Cîștigător al celebrului Concurs de dirijat Gustav Mahler - FINNEGAN DOWNIE DEAR - invitat la Sala Radio
Cîștigător al celebrului Concurs Internațional de Dirijat Gustav Mahler, Germania - 2020, FINNEGAN DOWNIE DEAR, care va debuta în noua stagiune la Staatsoper Berlin.
970 16 coperta Chirita jpg
Uciderea unei metafore
Thomas Hobbes descrie, în Leviatanul, apariția gîndurilor din mici mișcări mecanice care au loc în interiorul creierului.
p 17 jpg
Eșuat pe mal
Insula e un buchet de mici intuiții care se chinuie din greu să se coaguleze în ceva rotund.
970 17 Biro coperta1 jpg
Muzici cu tronc
Jazz-ul postmodern se întoarce în cluburile noastre după o spectaculoasă ofertă de festivaluri de peste vară; să fim o piață așa primitoare chiar și cu cele mai elitiste nișe?
970 21 Ioana jpg
Un film cu mize mari înecat în derizoriu
Din punct de vedere imagistic, filmul este ireproșabil, însă nu rezistă nici sub raportul construcției narative, nici al construcției personajelor și nici măcar al criticii pe care se angajează să o facă.
green hours lives   square jpg
Green Hours celebrează cei aproape 30 de ani de activitate printr-o expoziție multimedia imersivă
Experiență culturală imersivă – 30 de ani de Green Hours relevați în cadrul unei instalații gîndite sub forma unui parcurs – expoziție
Afis Sala Radio 11 nov 2022 jpg
CHRISTIAN LINDBERG - desemnat artistul anului în 2016 - este invitat la Sala Radio
Desemnat în 2016 „Artistul anului” în cadrul galei International Classical Music Awards, trombonistul, dirijorul și compozitorul suedez CHRISTIAN LINDBERG este invitat special la SALA RADIO
comunicat noutati anansi noiembrie png
Noutăți în colecția ANANSI: integrala operei poetice a lui César Vallejo, un nou roman de Gheorghi Gospodinov și una dintre cărțile-revelație ale ultimilor ani, semnată de chilianul Benjamín Labatut
Trei noi titluri din portofoliul literaturii universale au fost publicate recent în traducere în cadrul îndrăgitei colecții Anansi. World Fiction de la Editura Pandora M.
Afis Sala Radio 10 nov 2022 jpg
Concert spectaculos de electro-swing: Big Band-ul Radio și Alice Francis
Joi, 10 noiembrie 2022, BIG BAND-UL RADIO dirijat de SIMONA STRUNGARU va susține la SALA RADIO un concert de electro-swing, invitată specială a serii fiind solista vocală ALICE FRANCIS.
Online MarkLetteri jpg
Jazz post-modern - Mark Lettieri, The Baritone Sessions vol. 2, Leopard (6) Records, 2022 -
Mark Lettieri Group vor concerta în Clubul Control din București pe 7 noiembrie.
969 15 Banu1 jpg
„Eu, eu, eu… ce plictis” (Cioran)
Eul e pernicios cînd se constituie în focar prioritar al artei, dar el nu intervine monoton, căci manifestările îi sînt multiple și ele reclamă evaluări diverse.
969 16 sus coperta Romila jpg
Bacovia, prima „viață”
Cîteva lucruri evită să facă autorul cu subiectul său și cred că ele sînt esențiale pentru o reușită a genului.
969 16 jos coperta Marius jpg
Riscul de a citi
Citind Lolita în Teheran rămîne prima carte care dezvăluia riscurile de a citi literatură occidentală într-o țară fundamental islamică.
p 17 jpg
Dubla doi
Regizorul Michel Hazanavicius și-a făcut o reputație (pompată, trebuie spus) din voluptatea cu care pastișează mituri ale cinema-ului.
969 17 Breazu jpg
Forme și fonduri
Foarte probabil că acesta este motivul pentru care Stumpwork poate fi tot ceea ce a fost anul trecut New Long Leg, dar este încărcat, pe fond, cu mai multă autonomie, cu mai mult spațiu, cu mai multă atmosferă.
p 23 Intilnirea golului plin cu plinul gol, 1959 jpg
„Arca lui Noe“ și bestiarul braunerian
De la începuturile creației lui Victor Brauner pînă la ultima serie de lucrări consacrată Mitologiilor și Sărbătorii Mamelorîn anul 1965, opera sa este traversată de reprezentări ale păsărilor și animalelor.
Afiș spectacol „Interior Exterior” png
„Interior/Exterior” – Un spectacol al zidurilor pe care le-am ridicat în noi
O radiografie a spaimei, dar și o fotografie a speranței. Un spectacol al zidurilor pe care le-am ridicat în noi, dar pe care le putem ocoli oricînd în pași de dans. Dar cine ne învață să dansăm?

Adevarul.ro

imelda staunton netflix jpg
EXCLUSIV Imelda Staunton, regina din „The Crown“: „Elisabeta a fost mai înțelegătoare cu Prințesa Diana decât ne dăm seama“
Într-un interviu exclusiv pentru „Weekend Adevărul“, Imelda Staunton, cea care a preluat interpretarea vârstei a treia a Reginei Elisabeta, povestește cât de complicat a fost de însușit o perioadă neagră din existența Coroanei.
Irene Cara FOTO Profimedia jpg
Actrița și cântăreața Irene Cara a fost găsită moartă în casă. Rolurile care au făcut-o celebră
Interpreta din filmele "Fame" şi "Flashdance" avea 63 de ani și a murit în casa ei din Florida. Nu se cunosc deocamdată cauzele decesului ei.
Franta Danemarca FOTO EPA EFE jpg
Franța-Danemarca. Știm care este prima echipă calificată în optimi
Echipa națională a Franţei a jucat cu selecționata Danemarcei, sâmbătă, pe Stadium 974 din Doha, în Grupa D.

HIstoria.ro

image
Planul în 10 puncte de comunizare a României din martie 1945
În timp ce Armata Română participa, alături de cea sovietică, la luptele din Ungaria și Cehoslovacia, partidul comunist, încurajat de Moscova, dădea asaltul final pentru acapararea puterii.
image
Cucerirea Vidinului, cea mai puternică fortăreaţă otomană de pe Dunăre
La începutul lunii mai 1877, Armata Română s-a concentrat în Oltenia pentru a împiedica manevrele otomane și a ține sub control cetatea Vidin, cea mai puternică fortăreață turcească de pe Dunăre.
image
Războiul Fotbalului: Meciul care a declanșat conflictul armat dintre El Salvador și Honduras / VIDEO
În istorie sunt consemnate tot felul de conflicte, pornind de la motive mai mult sau mai puțin întemeiate: pentru teritorii, pentru bogății, pentru glorie, pentru onoare, pentru amor... Iată însă că atunci când două națiuni sud-americane, Salvador și Honduras, au ajuns să se războiască, printre motivele conflictului s-au regăsit și niște partide de... fotbal.