Experienţa Making Waves

Andrei RUS
Publicat în Dilema Veche nr. 568 din 31 decembrie 2014 - 7 ianuarie 2015
Experienţa Making Waves jpeg

A noua ediţie a festivalului de film românesc Making Waves s-a desfăşurat, în acest an, în două locaţii din două oraşe americane. Prima, cea din New York, a fost The Film Society din cadrul Lincoln Center, o instituţie imensă, care, pe lîngă activităţi cinematografice, găzduieşte alte organizaţii prestigioase, precum The Juilliard School sau Metropolitan Opera. Între 4 şi 8 decembrie, aici au fost proiectate şase filme româneşti recente – Cîinele japonez (Tudor Cristian Jurgiu), Quod erat demonstrandum (Andrei Gruzsniczki), Roxanne (Valentin Hotea), Sînt o babă comunistă (Stere Gulea), Bucureşti, unde eşti? (Vlad Petri) şi Al doilea joc (Corneliu Porumboiu) –, un film românesc clasic – Moromeţii (Stere Gulea) – şi şapte scurtmetraje – Cai putere (Daniel Sandu), Trece şi prin perete (Radu Jude), Ela, Panda şi Madam (Andrei Răuţu), Kowalski (Andrei Creţulescu), Plimbare (Mihaela Popescu), Tatăl nostru (Sergiu Lupşe) şi Să mori din dragoste rănită (Iulia Rugină). Filmele au fost introduse de Mihai Chirilov, Oana Radu, Mona Nicoară şi de diverşi critici prestigioşi americani – de la Scott Foundas de la Variety, la Richard Peña, profesor la Columbia University. De asemenea, regizorii Tudor Cristian Jurgiu, Stere Gulea, Vlad Petri şi Daniel Sandu, actorii Ana Ularu şi Florin Piersic Jr. şi producătoarea Velvet Moraru au participat la discuţii, ulterioare proiecţiilor, cu un public mai interesat, decît în alte părţi, să afle detalii despre contextul social şi politic din România, dar şi curios să descopere motivaţii de natură estetică, cu privire la filmele vizionate.

În cea de-a doua locaţie a festivalului, cochetul Jacob Burns Theater din localitatea Pleasantville, aflată la cîteva zeci de kilometri distanţă de New York, între 5 şi 10 decembrie au fost proiectate zilnic lungmetrajele româneşti recente, în prezenţa unui public la fel de numeros şi de interesat precum cel newyorkez.

Pînă să merg la New York, graţie bursei „Alex. Leo Şerban“ oferită de Making Waves şi de TIFF, pentru a participa la festival, nu îmi era clar cu ce diferă acest eveniment de alte „zile ale filmului românesc“ din alte oraşe mai mari sau mai mici ale lumii. În primul rînd, Making Waves e realizat nu de o instituţie a statului (cum ar fi fost poate de aşteptat), ci pe bază de donaţii şi de crowd funding, de o organizaţie particulară numită Romanian Film Initiative, formată din Corina Şuteu, Mihai Chirilov şi Oana Radu.

Apoi, fiind un demers anual care îşi propune să promoveze cinematografia naţională în spaţiul american, selecţia lui Mihai Chirilov, directorul artistic al Making Waves, trebuie să cuprindă preponderent filme noi realizate în România, aşa că opţiunile nu sînt foarte multe. De aceea, mi s-a părut din start o idee ingenioasă aceea de a include în festival o secţiune care la prima vedere nu părea să aibă nici o legătură cu România, şi anume cea intitulată „Creative Freedom through Cinema“, cuprinzînd două filme ruseşti care abordează tematici LGBT. La dezbaterea ulterioară proiecţiei, moderată de Mona Nicoară, au participat cineastul Pavel Loparev, prezent la Making Waves cu documentarul Children 404, Andrew Solomon şi Masha Gessen, ambii scriitori şi activişti celebri. În cadrul acesteia, a devenit clară relevanţa secţiunii în contextul cinematografiei (şi societăţii) româneşti. Solomon a povestit un episod din vizita în România, în luna iunie a acestui an, cînd o instituţie a statului român (Biblioteca Centrală Universitară din Bucureşti) ar fi refuzat să găzduiască o prelegere a sa cu tema „Despre iubire, cu orice preţ: sexualităţi şi identităţi în secolul 21“, evenimentul mutîndu-se, cu doar cîteva zile înainte de momentul desfăşurării, în sala de cinema din UNATC Bucureşti. Iar cînd Mona Nicoară a precizat că această secţiune e una constantă a festivalului, propunîndu-şi să pună în oglindă filme cu tematici sociale şi politice realizate în România şi unele aparţinînd altor cinematografii, lipsa din selecţie a unor producţii româneşti LGBT a scos la iveală ceea ce deja ştiam, şi anume că, în ultimii ani, nu au fost realizate la noi astfel de filme.

Pentru că experienţa mea la Making Waves a fost intensă, dar şi ludică, mă voi juca şi voi menţiona, în cele ce urmează, 9 momente-cheie ale acestei a noua ediţii a festivalului, nu înainte, însă, de a-i felicita pe organizatori pentru că, pe lîngă profesionalism şi în ciuda efortului presupus de ducerea la bun sfîrşit a unui astfel de eveniment, au reuşit să creeze o atmosferă de relaxare şi de bună dispoziţie cum rareori am experimentat în alte festivaluri.

9 momente-cheie de la această ediţie Making Waves (selecţie personală şi ordonată aleatoriu):

Întîlnirea şi discuţia cu Richard Peña la Columbia University, unde acesta predă mai multe cursuri de studii de film, după ce a fost, timp de 25 de ani, director de programe al Film Society din Lincoln Center şi al New York Film Festival. Peña a colaborat în trecut cu Making Waves, iar în acest an a venit să introducă filmul Moromeţii, realizat de Stere Gulea, pe care îl preţuieşte. Cunoaşte foarte multe filme româneşti de dinainte şi de după 1989 şi a organizat, de altfel, prima retrospectivă românească în Statele Unite ale Americii, la Chicago, în anii ’80.

Discuţia cu Mike Maggiore, de la Film Forum – un complex de săli de cinematograf de artă din New York –, ulterioară proiecţiei Moromeţii, cînd mi-a spus că le va recomanda prietenilor de la Criterion Collection să vadă şi să lanseze pe DVD şi Blu-ray acest film. Ar fi primul film românesc lansat de Criterion.

Q&A-urile ulterioare proiecţiilor de la Lincoln Center şi de la Jacob Burns, la care rămîneau 95% dintre spectatori şi nu aveam suficient timp pentru a asculta toate întrebările şi opiniile lor despre filmele româneşti din selecţie. Interesul arătat de spectatorii americani pentru filmul românesc mi s-a părut reconfortant.

Şi pentru că tot am amintit acest aspect, trebuie să mărturisesc că m-au bucurat discuţiile cu diferiţi spectatori americani care îmi spuneau că aşteaptă Making Waves, an după an, ca pe o sărbătoare, pentru că cinematografia română li se pare una dintre cele mai vii, din acest moment, pe plan mondial.

Prezenţa directorului de imagine Ed Lachman la absolut toate proiecţiile Making Waves de la Lincoln Center. Lachman a realizat imaginea unor filme celebre, precum The Virgin Suicides (Sofia Coppola), Erin Brockovich (Steven Soderbergh), Ken Park (Larry Clark), Far from Heaven (Todd Haynes) sau I’m Not There (Todd Haynes). L-am întrebat, la un moment dat, de ce nu ratează nici măcar o proiecţie a festivalului şi mi-a spus că nu intenţiona iniţial să participe chiar la toate (de altfel, e în plin proces de post-producţie la noul film regizat de Haynes, Carol). Dar a venit la deschidere, cînd a fost proiectat Cîinele japonez, regizat de Tudor Cristian Jurgiu, şi l-a impresionat atît de tare, încît şi-a propus să revină pînă cînd va vedea un film care nu-l va interesa deloc. Cum nu s-a întîmplat asta, a continuat să-şi petreacă după-amiezele şi serile la proiecţii, iar în restul zilelor mergea la studio pentru a lucra la filmul lui.

Atitudinea participanţilor români unii faţă de ceilalţi a fost foarte prietenoasă, dacă o raportez la experienţe similare din festivaluri de film din ţară, unde, în general, e ceva mai rezervată. S-ar putea ca euforia călătoriei la New York să ne fi făcut pe toţi să fim mai uniţi, dar cu siguranţă că şi petrecerile reuşite şi exuberanţa echipei festivalului au contribuit la bucuria colectivă a reîntîlnirii în acel context.

Momentul din timpul dezbaterii pe marginea secţiunii LGBT a festivalului, care a cuprins două filme ruseşti recente, cînd s-a ajuns la enumerarea filmelor româneşti care abordează, măcar tangenţial, teme care au legătură cu homosexualitatea, bisexualitatea sau transsexualitatea, şi am constatat cu toţii că nu cunoaştem mai mult de patru sau cinci exemple de astfel de proiecte, m-a făcut să chestionez motivele acestei lipse de diversitate în reprezentarea sexualităţii în cinematografia românească. De ce în Rusia, unde există legi prohibitive cu privire la orice manifestări sexuale care ies din sfera normată, sînt realizate astfel de filme, iar în România, unde legile nu interzic exprimarea liberă a sexualităţii, nu se întîmplă asta?

Impactul mediatic al Making Waves în publicaţiile americane ajută mult filmele româneşti să rămînă în atenţia publicului newyorkez. În perioada festivalului, au apărut cronici despre filmele proiectate în cadrul acestuia în publicaţii foarte influente precum The New York Times sau Indiewire.

În final, îmi permit să consemnez un moment-cheie la nivel personal, deoarece în timpul vizitei la New York am folosit pentru prima oară aparatul meu de fotografiat pentru a realiza un jurnal zilnic, însoţit de legende, pe care îl postam pe pagina mea de Facebook. După cîteva zile, mulţi dintre invitaţii Making Waves ştiau de existenţa lui şi îl şi urmăreau, ceea ce a declanşat multe momente hilare şi/sau inedite, publicate ulterior în jurnal. Într-un fel, cred că zilele petrecute acolo s-ar putea să fi constituit un prim pas spre primul meu film, pe care îmi doresc să îl realizez în curînd.

Andrei Rus este critic de film.

Foto: J. Cunnah

Catre mine afiș spectacol jpg
Spectacolul „Către mine” de la Colegiul Național „Gheorghe Lazăr” închide ediția a șasea a atelierelor de scris pentru adolescenți organizate de Control N
Asociația Culturală Control N și elevii Colegiului Național „Gheorghe Lazăr” (Trupa As) vă invită la spectacolul de teatru „Către mine“.
featured image (5) jpg
Povestea ascunsă a Palatului Versailles: De la o cabană de vînătoare la un obiectiv turistic impresionant
Pornind de la o cabană de vînătoare, Palatul Versailles s-a transformat în unul dintre cele mai cunoscute obiective turistice din Franța.
poster Dry Cleaning 31 05 jpg
Curățătoria punk
Post-punkerii britanici Dry Cleaning (left-field art rockers sau spoken-word punkers, cum au fost ei descriși de presa muzicală) vor concerta în premieră la București, miercuri, 31 mai, după ora 20:00, la Control Club.
998 16 coperta 1 jpeg
Nebănuite sînt căile prozatorului – de la experimentul burlesc la policier –
Dacă şi-a propus să angajeze energii cinegetic-detectivistice, atunci Femeia de marţipan e un roman detectivistic ratat, în opinia mea.
p 17 jpg
Pîntecul lumii
Cu un ochi la spiritualitate și celălalt la cinema
998 17 audio cover jpg
Levant la Gărîna
Ibrahim Maalouf, cîndva un promițător talent în jazz, e pe cale să devină un superstar world music după nominalizarea Grammy
comunicat institutul cervantes omagiu mircea cartarescu jpg
Mircea Cărtărescu, omagiat la Institutul Cervantes din București
Cu prilejul decernării Premiului FIL pentru Literatură în Limbi Romanice, ediția 2022, în cadrul celei de-a 36-a ediții a celui mai mare tîrg de limbă spaniolă.
Apa lacului nu e niciodata dulce jpg
Apa lacului nu e niciodată dulce - fragment
Acel împreună mă înghite ca o închisoare, e un noi în care nimeni nu m-a întrebat dacă vreau să locuiesc.
2nd NEW draft poster FINAL med jpg
Ultimele zile de înscrieri la New Draft, rezidența în care îți scrii propriul scenariu de lungmetraj și lucrezi cu producătorii Ada Solomon, Tudor Giurgiu și Bianca Oana
”Prezența producătorilor Ada Solomon, Tudor Giurgiu și Bianca Oana este cadoul nostru de mijloc de drum pentru participanți.
997 16 Bilete de sinucigas jpg
Groaznica sinucidere din strada Micsandrelor
Aș fi preferat ca Bilete de sinucigaș să fi avut pur și simplu paginile albe
p 17 2 jpg
Puncte de vedere
Între David Cronenberg și Michael Mann, acest thriller turcesc sună prea adevărat
997 17 Breazu jpg
După 29 de ani
Fuse, noul album al duo-ului britanic, merită o inimioară roșie – „What is left to lose? / Nothing left to lose”.
997 21 Iamandi jpg
Evadările de la Auschwitz
Jonathan Freedland sugerează că Rudolf Vrba și Alfréd Wetzler au fost primii evrei care au reușit să evadeze de la Auschwitz.
Book cover jpg
copertă Murmur jpg
Dincolo de bine și de rău
Bun, în tot cazul, ușor melancolic, ușor retro, noul roman al lui Mircea Pricăjan e o meditație la sensurile încurcate ale istoriei.
996 17 Eroine jpg
Cîteva ipostaze feminine în teatrul recent
O mutație subtilă s-a produs în teatrul românesc în ultima vreme: perspectiva feminină este integrată tot mai des în spectacole și recunoscută subliminal ca parte din standardul scenic.
p 23 2 jpg
Daniel Spoerri – Noul Realism, EAT ART și „tablourile-capcană“
În acest an, între 19 și 28 mai, are loc la Romaero Băneasa un nou tîrg internațional de artă contemporană, MoBU.
GR Headshot   Credit Andrew Macpherson jpg
Actorul Geoffrey Rush vine la TIFF.22
Strălucire va avea o proiecție specială la TIFF, în prezența actorului.
Mostenitorii 13mai landscape 1080 jpg
“Moștenitorii României muzicale”: recital-eveniment susținut de pianistul George Todică, laureat al Concursului internațional “George Enescu”
George Todică va interpreta un program cu opusuri celebre semnate de Enescu, Ravel, Rahmaninov și Chopin.
995 16 coperta1 jpg
Kituri de supraviețuire
Toate cele trei poete înțeleg poezia ca pe o formă subtilă de diversiune.
p 17 2 jpg
Post-traumă
În definitiv, totul e filmabil.
995 17 Biro coperta1 jpg
Live în Control
Mai interesant decît limbajul sărac al versurilor, care ar fi familiare unui psihoterapeut de liceu.
995 21 Iamandi jpg
Ordinea închisorilor
În cele mai multe situații, acești intelectuali au făcut mai întîi o închisoare fascistă și apoi una comunistă.
Vizual general Conferințele Despre lumea în care trăim jpg

Adevarul.ro

image
Profesor la Stanford: „Sunt 100% sigur că extratereștrii sunt pe Pământ de mult timp”. Când ne-ar putea contacta
Un profesor de la Universitatea Stanford susține că extratereștrii au fost pe planeta Pământ și sunt „încă aici”. El arată că experții lucrează la proiecte de inginerie inversă pe rămășitele unor OZN-uri care s-au prăbușit.
image
Noua modă la nunțile românești. Mirii renunță la o tradiție consacrată, tot mai greu de digerat
Sezonul nunţilor este în toi și viitorii miri trebuie să fie la curent cu tot ce e nou în materie de organizat evenimente. Tinerii vor să se modernizeze, fără să-și supere prea tare familiile care țin la tradiții.
image
Liniștea vieții la țară, spulberată de vecini cu apucături de oraș. „Dacă-ți ia foc casa, vecinii sting incendiul sau filmează cu telefonul?“
Comunitatea „Mutat la țară - viața fără ceas” l-a impresionat chiar și pe europarlamentarul Dacian Cioloș care vorbește despre „bucuria unei vieți simple și așezate”. Un membru al comunității povestește despre o situație care pare, aparent, incredibilă la sat.

HIstoria.ro

image
Crucificarea lui Hristos i-a apărut în vis lui Salvador Dalí
Dalí a precizat că a avut un vis în care i-a fost dezvăluită importanța înfățișării lui Hristos astfel.
image
„Dubletul seismic“ din mai 1990 - Ultimele cutremure majore care au afectat România în secolul XX
Pe 30 și 31 mai 1990, la doar câteva zile după primele alegeri libere (20 mai 1990), în România s-au produs alte două cutremure puternice. Fenomenul de la sfârșitul lunii mai a anului 1990 este cunoscut sub numele de „dublet seismic”.
image
De ce nu mai merg oamenii azi pe Lună? De ce în 1969 s-a putut și azi nu
În istoria omenirii, doar 24 de oameni au călătorit spre Lună, cu toţii fiind astronauţi în cadrul programului Apollo. Jumătate dintre ei au călcat pe suprafaţa singurului satelit natural al Pământului. Eugene Cernan şi Harrison Schmitt au fost ultimele persoane care au intrat în acest club select. Sunt mai bine de 40 de ani de când un pământean a păşit pe un alt corp ceresc decât Pământul. În ciuda proiectelor fantastice şi a progresului tehnologic înregistrat în ultimele patru decenii, oamenii