Chris Jones, „Culorile rîndunicii“, „Şi cuvintele sunt o provincie“

● O seară japoneză la Librăria Humanitas Cişmigiu, joi, 4 decembrie, ora 19, cu ocazia recentei apariţii a volumului de povestiri

de Kido Okamoto, care este considerat părintele genului poliţist în literatura niponă, un fel de Arthur Conan Doyle al lor. (Adina Popescu) 

● Unul dintre cele mai bune texte citite de mine anul ăsta e scris de Chris Jones şi publicat în

-ul de decembrie. E despre pregătirile celei mai lungi misiuni americane în spaţiu, despre modificările prin care trec corpul şi mintea eliberate de gravitaţie, despre şansele noastre de supravieţuire după ce Pămîntul n-o să mai fie decît praf şi pulbere. Costă 3 dolari, dar credeţi-mă, merită fiecare cent:

. (Luiza Vasiliu) 

●

(2014, Paul King), cu Ben Whishaw (voce), Sally Hawkins, Jim Broadbent, Julie Walters – ecranizarea romanului lui Michael Bond, una dintre cărţile clasice ale copilăriei, adresate, evident, nu doar copiilor. (Iaromira Popovici)  

de Marius Daniel Popescu (traducere de Simona Modreanu, Polirom, 2014), un roman scris de un poet despre neajunsul de a trăi între două lumi, între două epoci. Un fel de continuare a

în cheie melancolică. (Matei Martin) 

● În chip de cadou de sărbători:

dublu-CD-ul editat de Casa Radio în colecţia „Lada de zestre“, conţinînd un interviu şi 23 de cîntece ale Mariei Tănase, înregistrări istorice scoase din Arhivele Radio România din perioada 1953-1961. CD-ul este însoţit şi de un booklet în care colaboratoarea noastră Maria Balabaş semnează şi o frumoasă prezentare. (Marius Chivu) 

(Editura ART) a proaspătului laureat Nobel, Patrick Modiano, e un roman bun de citit într-o după-amiază, eventual între două mese copioase de sărbători. Dincolo de atmosfera niţel cam deprimantă, cartea e uşoară ca un ceai de muşeţel. Nu sînt convins că asta e chiar o recomandare bună. (Andrei Manolescu)  

 Între 3 şi 6 decembrie a 7-a ediţie a Festivalului Internaţional de Literatură de la Bucureşti. Evenimentele vor avea loc la Clubul Ţăranului, British Council, Institutul Maghiar şi Librăria Cărtureşti. (Stela Giurgeanu) 

– romanul de debut al lui Timur Vernes, publicat în Germania în 2012 şi tradus deja în 38 de limbi – a apărut în limba română, la editura RAO, sub titlul

(2014). E vorba de o ficţiune în care Adolf Hitler se trezeşte, în vara lui 2011, pe un maidan din centrul Berlinului – un oraş fără război, fără Partidul Naţional Socialist şi fără Eva Braun, populat de mii de străini, într-o ţară guvernată de Angela Merkel. Este luat drept un comediant excentric, care îl imită perfect pe

şi urmează o surprinzătoare carieră în televiziune. Descoperiţi un Hitler care zapează exasperat în faţa televizorului, care se confruntă cu noile medii, într-o lume de

-uri,

-uri şi

-uri… Se poate rîde cu şi despre Hitler? Cartea încearcă să răspundă. (Matei Pleşu) 

● Aş recomanda cartea Adelei Greceanu –

(Cartea Românească, 2014), oricărui cititor de poezie, dar mai ales celui care ocoleşte genul din principiu. Pentru că spune multe despre spleen-ul oraşelor, cartierului şi sufletelor care le populează. Pentru că singurătăţile ne transformă în nişte provinciali. Pentru că fricile şi neliniştea trebuie îmblînzite cumva. Cu poezie adevărată. (Ana Maria Sandu)