Serendipity, Să creştem mici, Poveşti cu scriitoare şi copii
● Mi-aduc aminte că, pe vremea cînd eram copil, oamenii mari din jurul meu erau foarte încîntaţi de un serial care se transmitea la televiziune: Forsyte Saga. Era făcut după o serie de trei romane celebre ale lui John Galsworthy. Pe atunci, pe mine aşa ceva, evident, mă plictisea. Nu puteam urmări decît sporadic un film aşa de serios, şi nici romanele lui Galsworthy nu le-am citit vreodată după aceea. Astăzi, am descoperit la Euforia TV un serial despre care nu ştiu exact în ce măsură este asemănător cu Forsyte Saga, dar mie îmi aminteşte de atmosfera din acel serial. Se numeşte Downton Abbey şi e genul de dramă englezească fără cine ştie ce acţiune, dar antrenantă şi umană, cu lorzi şi servitori, cu scorpii şi indivizi imposibili. Pentru cine n-a văzut nimic pînă acum, atenţie, a ajuns deja pe la episodul 15. (Andrei Manolescu)
● Ceainăria Serendipity, un loc idilic, plin de cărţi, biscuiţi cu ghimbir, în formă de inimă, şi concerte de Crăciun în fiecare zi. (Iaromira Popovici)
● Un text lung & cutremurător despre felul în care poliţia din New York foloseşte postările şi like-urile de pe Facebook ale copiilor din cartierele sărace ca să dovedească în instanţă complicitatea lor cu diverse găşti şi să-i bage la închisoare: http://www.theverge.com/ 2014/12/10/7341077/nypd-harlem-crews-social-media-rikers-prison (Luiza Vasiliu)
● Alexandra Croitoru şi Magda Radu, două curatoare de la Salonul de Proiecte, au publicat o carte despre relaţia artiştilor cu banii. Dear money e o mărturie vizuală şi textuală despre această relaţie de dragoste şi ură. O temă sensibilă, polemică, ba chiar conflictuală, tratată în 40 de lucrări de artă şi comentată de teoreticieni precum Michael Baers, Bogdan Ghiu şi Suzana Milevska. (Matei Martin)
● Vineri, 19 decembrie, ora 18, se lansează la Librăria Bastilia cartea Laurei Grünberg – Să creştem mici (Editura Arthur). Este vorba despre o carte pentru cei mici, care trebuie neapărat citită de cei (prea) mari. Toţi copiii vor să devină oameni mari. Dar ştiaţi că unii oameni vor să rămînă copii şi nu pot? Aţi auzit de oamenii-codiţă, de plutitori, ofuscaţi, pufoşi, omari sau omici? Copiii pot ajuta oamenii mari să nu crească în exces. Alături de fel de fel de propuneri de combatere a omaritei – boala crescutului excesiv la oameni –, veţi găsi un „Ghid de crescut mic“ – cu teste de evaluare a stadiului bolii. Dar şi o bandă desenată creată de Alexandru Ciubotariu. La lansare participă oameni mari, dar mici, şi oameni mici, dar mari. (Adina Popescu)
● Arta bucătăriei sovietice – O poveste despre mîncare şi nostalgie de Anya von Bremzen, traducere de Cornelia Dumitru, Editura Curtea Veche; o carte fascinantă, despre Uniunea Sovietică văzută din debara şi de la masa din bucătărie, scrisă de o autoare născută la Moscova, absolventă de Juilliard, cîştigătoare a trei premii James Beard şi colaboratoare la The New Yorker. (Marius Chivu)
● Între 15 şi 22 decembrie, Imaginario 2014 – Tîrgul de Crăciun de la Centrul de Artă MORA, colindat, printre alţii, de Modernism, Getlokal, Bewhere, Editura Vellant. Organizatorii promit „cadouri secrete, globuri în buchete, glittere în şosete, fetiţe cu paiete, calendare în şifoniere, giugele şi mărgele în unghere“, toate închipuite şi făurite de artiştii români. (Adina Popescu)
● Pe 19 decembrie, la ora 19, la Imago Pub, din Bucureşti – Aşa se întîmplă cu oamenii obişnuiţi – o piesă de teatru semnată de Theo Herghelegiu, în regia lui Cristian Bajora, cu Maria Popovici şi Paul Alexandru. O tragicomedie despre cum decurg vieţile noastre, atît de diferite şi, totuşi, atît de asemănătoare. (Stela Giurgeanu)
● Dacă v-aţi întrebat vreodată ce legătură există între scris şi aducerea pe lume a unui copil sau cum reuşesc scriitoarele femei să-şi crească fiii sau fiicele fără să renunţe la ele şi la timpul acela preţios, din camera separată (de care vorbea Virgina Woolf), atunci vă invit să citiţi Poveşti cu scriitoare şi copii (Editura Polirom, 2014). Volumul este coordonat de Alina Purcaru şi cuprinde experienţele maternităţii a 18 scriitoare. Mărturii incredibile de pe cîmpul de bătălie al umanităţii celei mai fragile şi mai profunde. (Ana Maria Sandu)
● Două articole din două reviste americane de mare prestigiu despre o a treia revistă americană de mare prestigiu, aflată în colaps. The Atlantic („How The New Republic lost its Place“) şi The New Yorker („Inside The Collapse of The New Republic“) prezintă şi comentează cum patronul şi managerul revistei The New Republic, veche de o sută de ani, au anunţat într-o şedinţă că numărul de ediţii tipărite se reduce de la 20 la 10 pe an, iar publicaţia va deveni „a vertically integrated digital-media company“. După acest anunţ, două treimi dintre redactori (inclusiv redactorul-şef) şi-au dat demisia. Citiţi şi luaţi aminte, ca să ştiţi ce ne aşteaptă şi pe noi, pe-aici, prin Europa. (Mircea Vasilescu)
● În tîrgurile tradiţionale de Crăciun, globalizate, de la Universitate, dar şi de la Agricultură, din Piaţa de flori şi din tot locul îmbibat de legendă şi voie bună, puteţi alege: ii şi podoabe-găteală de cap, opinci, cergi, coşuri, căuce simple sau încrustate manual, străchini, jucării, icoane, pristolnice, blide, marame, ibrice, carafe, chimire, curele, genţi, alambicuri, brăţări de piele încrustate manual, podoabe de pom din sfoară, lemn, pănuşe, sticlă pictată, blidare, copăiţe, sărăriţe, furci, piperniţe, păretare, lăicere, ştergare, feţe de pernă sau feţe de masă cusute în război, dar şi şaluri de Istanbul, catrinţe, cămăşi, fote, cahle, clopoţei, zurgălăi, sorcove, turtă dulce, cozonaci, miere, cofeturi, măşti, linguri, fluiere, ocarine, oale, scăunaşe, scovergi adevărate din Ardeal, sarmale de post sau de dulce, gustări din pomana porcului, plăcintă întinsă cu varză, nuci, mac, dovleac, poale în brîu, dar şi alivenci, sugiuc şi rahat de diverse feluri, vin fiert la cană, la carafă, la sticlă, după setea fiecăruia... şi de toate cele, după gust şi chimir. Şi, mai ales, ceea ce nu se vinde, dar se trăieşte din amintiri, sau live… (Ruxandra Mihăilă)
