Terra incognita ÔÇô radicalismul performativ

Publicat în Dilema Veche nr. 569 din 8-14 ianuarie 2015
Terra incognita ÔÇô radicalismul performativ jpeg

ÔŚĆ www.org, un spectacol de Kata Bodoki-Halmen (artist), N├│ra Csoma (produc─âtor rezident) ┼či Farid Fairuz (mentor). Performer: Kata Bodoki-Halmen. CNDB, Colectiv A.  

Scena teatral─â independent─â ÔÇô includ ├«n aceast─â formulare toate formele performative de expresie din afara institu┼úiilor de stat ÔÇô este ├«n plin─â expansiune. Con┼úinutul s─âu, de┼či aparent consistent, este ├«nc─â departe de a atinge variate formule performative, canton├«ndu-se cov├«r┼čitor ├«n zona comercial─â. ├Än esen┼ú─â, teatrul nesubven┼úionat se ├«mparte ├«n cel comercial ┼či cel de atitudine (cel din urm─â vizeaz─â g├«ndirea critic─â asupra societ─â┼úii ┼či artei, adic─â politicul ┼či experimentul teatral). Apari┼úia teatrului independent ├«n Rom├ónia postcomunist─â este str├«ns legat─â de nevoia de a face ceva diferit sau care nu era ├«nc─â acceptabil pe o scen─â de stat: teatru social (incipient la mijlocul anilor ÔÇÖ90), texte contemporane (dramaturgia str─âin─â a fost promovat─â ├«nt├«i ├«n teatrul underground: Neil LaBute, David Mamet, Eric Bogosian, fra┼úii Presniakov, Evgheni Gri┼čkove┼ú etc), formule estetice noi (Radu Afrim a debutat ├«n Capital─â la Teatrul Luni de la Green Hours, cu spectacole definitorii pentru stilul s─âu bogat vizual,

┼či

, ultimul funcţionînd ca o

ÔÇô de obicei, vizualul este minimal ├«n zona independent─â din cauza spa┼úiilor mici ┼či a bugetului, insuficient sau inexistent). Era firesc ca fenomenul performance-ului independent s─â capete amploare, doar c─â el s-a dezvoltat preponderent ├«n zona comercial─â. Teatrul de atitudine, critic cu societatea, exprimentul performativ, noua dramaturgie, formulele estetice inovatoare s-au configurat ├«n zona independen┼úilor, dar ca o direc┼úie minor─â ├«n raport cu majoritatea. 

Unul dintre lucrurile care lipse┼čte de pe scena neoficial─â este radicalismul. Experimentele performative s├«nt pu┼úine, iar dintre ele, doar c├«teva cerceteaz─â teritoriile extreme. Pe acest p─âm├«nt necunoscut a p─âtruns Kata Bodoki-Halmen, artista care uimea anul trecut ├«n

al─âturi de Lucia M─ârneanu ┼či care contraria prin trecutul ei, cu studii ├«n alte domenii dec├«t actoria. Dup─â propria prezentare, Kata Bodoki-Halmen ÔÇ×a studiat filosofie ├«n Cluj ┼či teatrologie. N-a terminat nici una. Acum cocheteaz─â cu diferite arte performative.ÔÇť Personalitate aparte ├«n artele performative, Kata Bodoki-Halmen jongleaz─â cu sunetele ÔÇô este compozitor, interpret, sound designer ÔÇô, este atras─â de r─âsturnarea perspectivelor ┼či dep─â┼čirea limitelor, impun├«nd viziuni ┼či limbaje performative neobi┼čnuite, refuz├«nd tiparele ┼či reneg├«nd standardele. Toate aceste lucruri intuite ├«n

, unde Kata func┼úiona ├«ntr-o construc┼úie performativ─â colectiv─â, au fost clar dovedite ┼či asumate ├«n

, performance, rezultat ├«n urma unei reziden┼úe acordate de Centrul Na┼úional al Dansului Bucure┼čti ┼či Colectiv A la Fabrica de Pensule din Cluj. Trebuie s─â precizez c─â, ├«n ciuda buget─ârii sale (la nivelul supravie┼úuirii ┼či uneori mai pu┼úin dec├«t at├«t) de c─âtre Ministerul Culturii, CNDB func┼úioneaz─â atipic pentru o institu┼úie de stat, f─âr─â trup─â ┼či repertoriu, mai mult ca o platform─â de art─â contemporan─â dec├«t ca o institu┼úie, lucru de ne├«n┼úeles pentru finan┼úator, de unde ┼či numeroasele sale conflicte cu acesta. Prin urmare, ├«n ciuda sus┼úinerii financiare a AFCN (institu┼úie de stat),

, program derulat de Centrul Na┼úional al Dansului Bucure┼čti ├«n parteneriat cu asocia┼úia Colectiv A este mai degrab─â un proiect independent dec├«t unul de stat.

Performance-ul lui Kata Bodoki-Halmen se constituie într-o aparentă interacţiune în timp real cu o

Jessey. Spa┼úiul spectatorilor este cel ├«n care imaginea fetei de la videochat-ul erotic apare intermediat─â de computer ┼či proiectat─â pe un ecran mare sau perete, ├«n timp ce ÔÇ×clien┼úiiÔÇť, ├«ntruchipa┼úi tehnic de produc─âtorul N├│ra Csoma, s├«nt ├«n aceea┼či ├«nc─âpere cu publicul. Cum este vorba despre un performance

, Kata se folose┼čte de specificul locului ÔÇô spectacolul se desf─â┼čoar─â ├«n locuin┼úe private, pe ideea teatrului de apartament, promovat─â de Jean-Lorin Sterian la Lorgean Theatre, cel care a facilitat reprezenta┼úiile din Bucure┼čti, ├«ntr-o cas─â de pe strada Mircea Vulc─ânescu ÔÇô ┼či invit─â spectatorii s─â se mi┼čte prin spa┼úiu ├«n timpul spectacolului. Este momentul ├«n care publicul o descoper─â pe Jessey ├«n camera al─âturat─â, astfel ├«nc├«t planurile se suprapun: imagine real─â, imagine intermediat─â. Spectacolul se configureaz─â ├«n jurul mai multor teme, dintre care cea mai puternic─â vizeaz─â femeia ca obiect de consum: erotizarea imaginii feminine ┼či transformarea ├«n marf─â a corpului. Spectacolul refuz─â militantismul, evit├«nd verdictele sociale ┼či acuzele politice explicite, se opre┼čte ├«ntr-o zon─â expozitiv─â conceptual, care con┼úine ├«ns─â o bomb─â ascuns─â. Expunerea corpului performerei ├«n deplin─âtatea sa conduce la ideea de intruziune ├«n perimetrul personal, de uz public ┼či abuz asupra intimit─â┼úii, la stilul de ÔÇ×via┼úa ├«n vitrin─âÔÇť, la generalizarea pornografiei ┼či a sexualiz─ârii. Kata Bodoki-Halmen are o pozi┼úie tran┼čant─â fa┼ú─â de problema sexualit─â┼úii ca marf─â ┼či a femeii ca obiect: defeca┼úia ca atitudine social─â. Bomba din spectacolul lui Kata este scatologic─â. 

Performance-ul mizeaz─â pe explorarea total─â a corpului uman ┼či pe expunerea ostentiv─â a elementelor interzise sau inacceptabile, de la vagin la excremente. Reimaginarea identit─â┼úii ÔÇô transformarea ├«n

ÔÇô necesit─â purtarea unor m─â┼čti sociale, de aceea personajul este eminamente ludic, vinde fic┼úiuni. ├Än acest teritoriu virtual fic┼úional, Jessey presteaz─â, de fapt, munc─â erotic─â, dar ├«┼či extinde expunerea dincolo de sexualitate, inclusiv asupra memoriei. 

Traseul artistic al lui Kata Bodoki-Halmen, muzician─â ┼či performer─â cu viziune ┼či expresie personale, provocatoare dincolo de limita admisibilului ├«ntr-o societate conservatoare, pare s─â fie complet ├«n afara tiparelor performative din Rom├ónia (de┼či J├ęr├┤me Bel a urinat pe scen─â la Bucure┼čti, gestul nu s-a ├«ncadrat ├«n standardele performative locale). Este necesar un astfel de limbaj performativ? Exist─â public pentru acest tip de performance experimental? Experimentul este necesar, fie el radical sau nu, ┼úine de cercetarea performativ─â ┼či duce la dezvoltarea limbajului artistic ┼či la g─âsirea unor formate spectaculare noi. Publicul se creeaz─â, mai mult, exist─â deja o tipologie de spectator, predominant t├«n─âr, cunosc─âtor al artei contemporane (europene ┼či americane), care caut─â acas─â performance-uri ├«n forme inovatoare. Kata Bodoki-Halmen ofer─â un tip de performativitate special─â, radical─â uneori, ce poate incita, oripila ┼či debusola ├«n aceea┼či m─âsur─â. Absolut imprevizibil─â, Kata este o artist─â de urm─ârit. 

Oana Stoica este critic de teatru.

Foto: N. Csoma

945 16 sus Romila jpg
Combinagii ╚Öi vie╚Ťi paralele
├Än ÔÇ×╚śoferul din OzÔÇŁ se asociaz─â fericit umorul, ironia, tandre╚Ťea, caracterele hiperbolizate ╚Öi inevitabila tenta╚Ťie a parabolei socio-politice cu priz─â imediat─â.
945 16 jos Iamandi jpg
Insa╚Ťiabila nemul╚Ťumire a lui Stalin
Bol╚Öevismul a fost exportabil ╚Öi a produs rezultate ÔÇ×cvasiidenticeÔÇŁ peste tot.
p 17 2 jpg
Dulce provincie
G─âsim or─â╚Öelul mic ╚Öi netulburat ├«n care toat─â lumea se cunoa╚Öte cu toat─â lumea, g─âsim jocul de putere aparent blajin ├«ntre localnici ╚Öi intru╚Öii ÔÇ×de la centruÔÇŁ, g─âsim briza u╚Öoar─â de nefericire care traverseaz─â, din direc╚Ťii diferite.
945 17 Biro jpg
Aniversar
Gărîna. În materie de legende care eludează genurile, concertul Soft Machine s-ar putea să fie cel mai important concert al vremurilor recente pe teritoriul nostru.
TIFF 2022 Make Films Not War jpg
Îndemn la pace în campania de imagine TIFF 2022: Make Films, Not War!
Campania vizual─â a celei de-a 21-a edi╚Ťii a Festivalului Interna╚Ťional de Film Transilvania (17 ÔÇô 26 iunie, Cluj-Napoca) transmite un mesaj lipsit de orice urm─â de echivoc: Make Films, Not War!
Afis Sala Radio 20 mai 2022 jpg
Violonistul Gabriel Croitoru interpreteaz─â unul dintre cele mai frumoase concerte de vioar─â compuse vreodat─â
Bruch se temea de succesul a ceea ce avea curînd să devină unul dintre cele mai des cîntate concerte de vioară compuse vreodată: Concertul nr. 1 în sol minor pentru vioară și orchestră.
Festivalul Filmului Francez ne invit─â s─â privim mai departe! jpeg
Festivalul Filmului Francez ne invit─â s─â privim mai departe!
├Äntre 1 ╚Öi 12 iunie 2022, la Bucure╚Öti ┼či ├«n alte zece ora┼če din ┼úar─â┬áÔÇô Cluj-Napoca, Ia╚Öi, Timi╚Öoara, Br─âila, Bra╚Öov, Constan╚Ťa, Sf├«ntu Gheorghe, Sibiu, Suceava ┼či T├«rgu Mure╚Ö┬áÔÇô cinefilii s├«nt invita╚Ťi la ├«nt├«lnirea anual─â cu cele mai recente ╚Öi remarcabile filme franceze.
Koba înainte de moarte jpeg
Koba înainte de moarte
Romanul poate fi citit chiar așa: stalinismul explicat copiilor de 10 ani.
Metonimiile biograficului jpeg
Metonimiile biograficului
Poezia Laurei Francisca Pavel pare un construct format din prefabricate dispuse într-un flux bine controlat. Important, textele nu sună deloc fals, nimic nu pare artificial, nelalocul lui.
Poate fi Rom├ónia ÔÇ×acas─âÔÇŁ pentru migran╚Ťi? jpeg
Poate fi Rom├ónia ÔÇ×acas─âÔÇŁ pentru migran╚Ťi?
Corpurile s├«nt grele, teama, dezn─âdejdea, dar ╚Öi m├«ng├«ierea ├«nso╚Ťesc un drum care porne╚Öte dintr-un acas─â spre nu se ╚Ötie unde.
Victor Brauner, Pablo Picasso ╚Öi ÔÇ×artele primareÔÇť jpeg
Victor Brauner, Pablo Picasso ╚Öi ÔÇ×artele primareÔÇť
ÔÇ×L-am v─âzut pe Picasso asambl├«nd obiecte aparent ne├«nsemnate ╚Öi aceste obiecte, odat─â a╚Öezate de c─âtre el ├«ntr-o anumit─â ordine, cap─ât─â via╚Ť─â.ÔÇŁ
Vocea: ┼úipete sau ┼čoapte jpeg
Rîs și surîs
Degradarea rîsului se produce atunci cînd spectacolele îl cultivă sistematic.
Via╚Ť─â de cuplu jpeg
Via╚Ť─â de cuplu
Filmului ├«i reu╚Öesc mult mai bine scenele de criz─â, cele ├«n care intensitatea e dat─â pe minus, iar cadrul se las─â m─âturat de un criv─â╚Ť emo╚Ťional.
Hardcore jpeg
Hardcore
Melanjul acela brizant de muzică și politică este transplantat de cei doi Vylani și pe cel mai nou album al lor.
ÔÇ×Culturi cinematografice contemporaneÔÇŁ, dezbatere organizat─â de Editura UNATC PRESS jpeg
ÔÇ×Culturi cinematografice contemporaneÔÇŁ, dezbatere organizat─â de Editura UNATC PRESS
Vineri, 6 mai, ├«ncep├«nd cu ora 16:00, la sediul institu╚Ťiei din strada Matei Voievod 75-77
Art─â ├«mpotriva r─âzboiului ÔÇô expozi╚Ťia ÔÇ×Stop the War (in Ukraine)ÔÇŁ jpeg
Art─â ├«mpotriva r─âzboiului ÔÇô expozi╚Ťia ÔÇ×Stop the War (in Ukraine)ÔÇŁ
├Äntre┬á29 aprilie ╚Öi 28 mai, ├«n Pia╚Ťa Regelui Mihai din Bucure╚Öti, va putea fi vizitat─â expozi╚Ťia┬áStop the War (in Ukraine),┬áprin care opt arti╚Öti rom├óni ╚Öi o serie de arti╚Öti ucraineni continu─â s─â ia atitudine ├«mpotriva r─âzboiului din Ucraina ╚Öi s─â militeze pentru pace, folosindu-se de arta lor pentru a mi╚Öca, a motiva ╚Öi a ├«mpinge la ac╚Ťiune.
C─âs─âtoria lui Teofil jpeg
C─âs─âtoria lui Teofil
La fel ca Irina, Maria ╚Öi Teofana ├«naintea ei, Teodora s-a v─âzut transformat─â din ÔÇ×nimeniÔÇŁ ├«n cel mai de seam─â personaj feminin din imperiu.
O cineast─â de redescoperit jpeg
O cineast─â de redescoperit
Filmele Lanei Gogoberidze par s─â articuleze o preocupare pentru muta╚Ťiile istorice, pe care le altoie╚Öte cu o privire feminin─â, mereu dispus─â la autoreflexivitate subtil─â.
Exotic & orchestral jpeg
Exotic & orchestral
Danezii Efterklang se aventureaz─â prin p─âr╚Ťile noastre s─â-╚Öi prezinte cel mai recent album, cu adev─ârat unul de prim─âvar─â, ├«nc─ârcat de candoare ╚Öi speran╚Ť─â, ├«n contrasensul mersului mondial al lucrurilor.
Festivalul Filmului European 2022 pune obiectivul pe Ucraina jpeg
Festivalul Filmului European 2022 pune obiectivul pe Ucraina
Cea de-a 26-a edi╚Ťie FFE va avea loc la Bucure╚Öti ├«n perioada 5 ÔÇô 11 mai (Cinema Elvire Popesco ╚Öi Cinemateca Eforie) ╚Öi la Timi╚Öoara, pe 10 mai, unde evenimentul va fi marcat printr-o gal─â, de Ziua Europei.
ÔÇ×Inven╚Ťiile ocazionaleÔÇŁ, o nou─â carte de Elena Ferrante ├«n libr─âriile rom├óne╚Öti jpeg
ÔÇ×Inven╚Ťiile ocazionaleÔÇŁ, o nou─â carte de Elena Ferrante ├«n libr─âriile rom├óne╚Öti
Un volum de eseuri care le ofer─â cititorilor o perspectiv─â asupra lumii interioare a autoarei ╚Öi a identit─â╚Ťii sale de scriitoare.
10 ani de ÔÇ×Noaptea C─âr╚Ťilor DeschiseÔÇť, cea mai mare campanie dedicat─â Zilei Mondiale a C─âr╚Ťii jpeg
10 ani de ÔÇ×Noaptea C─âr╚Ťilor DeschiseÔÇť, cea mai mare campanie dedicat─â Zilei Mondiale a C─âr╚Ťii
S├«mb─ât─â, 23 aprilie 2022, Editura Litera s─ârb─âtore╚Öte Ziua Mondial─â a C─âr╚Ťii prin evenimentul ÔÇ×Noaptea C─âr╚Ťilor DeschiseÔÇŁ.
Matrioșka Emanuel jpeg
Matrioșka Emanuel
E vorba de un mixt de formule literare, poezii, prozopoeme, proz─â autobiografic─â, note de subsol, adic─â avem o larg─â dimensiune experimental─â concentrat─â pe tema identit─â╚Ťii, a jocului dintre eul real ╚Öi cel fic╚Ťional, propus din start de dubletul nominal de pe copert─â (Emil-Emanuel).
Bernard Henri L├ęvy ╚Öi resuscitarea compasiunii jpeg
Bernard-Henri L├ęvy ╚Öi resuscitarea compasiunii
Chiar a┼ča: de ce ne-ar interesa? ├Än definitiv, nu se ├«nt├«mpl─â la noi, nu ne reprezint─â pe noi...

Adevarul.ro

image
Colosul cenu┼čiu. Ce ascunde muntele de zgur─â, una dintre cele mai mari halde din Rom├ónia VIDEO
În vecinătatea combinatului siderurgic din Hunedoara, se află una dintre cele mai mari halde de zgură din România.
image
Un ┼čofer a r─âmas f─âr─â permis ┼či a fost amendat dup─â ce a sunat la 112 ca s─â anun┼úe c─â este ┼čicanat ├«n trafic
Un apel la 112 a luat o turnur─â nea┼čteptat─â pentru un b─ârbat de 37 de ani. Acesta apelase serviciul de urgen┼ú─â ca s─â anun┼úe c─â un ┼čofer ├«l ┼čicaneaz─â ├«n trafic, pe raza comunei br─âilene Viziru.
image
Afacere de milioane de euro l├óng─â un radar ce comunic─â direct cu baza Deveselu. ÔÇ×Nu s-a cerut avizul MApNÔÇŁ
MApN a dat in judecată Consiliul Judeţean Dolj după ce a autorizat construirea unui depozit in zona radarului din localitatea Cârcea. Instalaţia militară este importantă pentru apărarea aeriană a României. În spatele afacerii stă chiar primarul din Cârcea.