Terra incognita – radicalismul performativ

Publicat în Dilema Veche nr. 569 din 8-14 ianuarie 2015
Terra incognita – radicalismul performativ jpeg

● www.org, un spectacol de Kata Bodoki-Halmen (artist), Nóra Csoma (producător rezident) şi Farid Fairuz (mentor). Performer: Kata Bodoki-Halmen. CNDB, Colectiv A.  

Scena teatrală independentă – includ în această formulare toate formele performative de expresie din afara instituţiilor de stat – este în plină expansiune. Conţinutul său, deşi aparent consistent, este încă departe de a atinge variate formule performative, cantonîndu-se covîrşitor în zona comercială. În esenţă, teatrul nesubvenţionat se împarte în cel comercial şi cel de atitudine (cel din urmă vizează gîndirea critică asupra societăţii şi artei, adică politicul şi experimentul teatral). Apariţia teatrului independent în România postcomunistă este strîns legată de nevoia de a face ceva diferit sau care nu era încă acceptabil pe o scenă de stat: teatru social (incipient la mijlocul anilor ’90), texte contemporane (dramaturgia străină a fost promovată întîi în teatrul underground: Neil LaBute, David Mamet, Eric Bogosian, fraţii Presniakov, Evgheni Grişkoveţ etc), formule estetice noi (Radu Afrim a debutat în Capitală la Teatrul Luni de la Green Hours, cu spectacole definitorii pentru stilul său bogat vizual,

şi

, ultimul funcţionînd ca o

– de obicei, vizualul este minimal în zona independentă din cauza spaţiilor mici şi a bugetului, insuficient sau inexistent). Era firesc ca fenomenul performance-ului independent să capete amploare, doar că el s-a dezvoltat preponderent în zona comercială. Teatrul de atitudine, critic cu societatea, exprimentul performativ, noua dramaturgie, formulele estetice inovatoare s-au configurat în zona independenţilor, dar ca o direcţie minoră în raport cu majoritatea. 

Unul dintre lucrurile care lipseşte de pe scena neoficială este radicalismul. Experimentele performative sînt puţine, iar dintre ele, doar cîteva cercetează teritoriile extreme. Pe acest pămînt necunoscut a pătruns Kata Bodoki-Halmen, artista care uimea anul trecut în

alături de Lucia Mărneanu şi care contraria prin trecutul ei, cu studii în alte domenii decît actoria. După propria prezentare, Kata Bodoki-Halmen „a studiat filosofie în Cluj şi teatrologie. N-a terminat nici una. Acum cochetează cu diferite arte performative.“ Personalitate aparte în artele performative, Kata Bodoki-Halmen jonglează cu sunetele – este compozitor, interpret, sound designer –, este atrasă de răsturnarea perspectivelor şi depăşirea limitelor, impunînd viziuni şi limbaje performative neobişnuite, refuzînd tiparele şi renegînd standardele. Toate aceste lucruri intuite în

, unde Kata funcţiona într-o construcţie performativă colectivă, au fost clar dovedite şi asumate în

, performance, rezultat în urma unei rezidenţe acordate de Centrul Naţional al Dansului Bucureşti şi Colectiv A la Fabrica de Pensule din Cluj. Trebuie să precizez că, în ciuda bugetării sale (la nivelul supravieţuirii şi uneori mai puţin decît atît) de către Ministerul Culturii, CNDB funcţionează atipic pentru o instituţie de stat, fără trupă şi repertoriu, mai mult ca o platformă de artă contemporană decît ca o instituţie, lucru de neînţeles pentru finanţator, de unde şi numeroasele sale conflicte cu acesta. Prin urmare, în ciuda susţinerii financiare a AFCN (instituţie de stat),

, program derulat de Centrul Naţional al Dansului Bucureşti în parteneriat cu asociaţia Colectiv A este mai degrabă un proiect independent decît unul de stat.

Performance-ul lui Kata Bodoki-Halmen se constituie într-o aparentă interacţiune în timp real cu o

Jessey. Spaţiul spectatorilor este cel în care imaginea fetei de la videochat-ul erotic apare intermediată de computer şi proiectată pe un ecran mare sau perete, în timp ce „clienţii“, întruchipaţi tehnic de producătorul Nóra Csoma, sînt în aceeaşi încăpere cu publicul. Cum este vorba despre un performance

, Kata se foloseşte de specificul locului – spectacolul se desfăşoară în locuinţe private, pe ideea teatrului de apartament, promovată de Jean-Lorin Sterian la Lorgean Theatre, cel care a facilitat reprezentaţiile din Bucureşti, într-o casă de pe strada Mircea Vulcănescu – şi invită spectatorii să se mişte prin spaţiu în timpul spectacolului. Este momentul în care publicul o descoperă pe Jessey în camera alăturată, astfel încît planurile se suprapun: imagine reală, imagine intermediată. Spectacolul se configurează în jurul mai multor teme, dintre care cea mai puternică vizează femeia ca obiect de consum: erotizarea imaginii feminine şi transformarea în marfă a corpului. Spectacolul refuză militantismul, evitînd verdictele sociale şi acuzele politice explicite, se opreşte într-o zonă expozitivă conceptual, care conţine însă o bombă ascunsă. Expunerea corpului performerei în deplinătatea sa conduce la ideea de intruziune în perimetrul personal, de uz public şi abuz asupra intimităţii, la stilul de „viaţa în vitrină“, la generalizarea pornografiei şi a sexualizării. Kata Bodoki-Halmen are o poziţie tranşantă faţă de problema sexualităţii ca marfă şi a femeii ca obiect: defecaţia ca atitudine socială. Bomba din spectacolul lui Kata este scatologică. 

Performance-ul mizează pe explorarea totală a corpului uman şi pe expunerea ostentivă a elementelor interzise sau inacceptabile, de la vagin la excremente. Reimaginarea identităţii – transformarea în

– necesită purtarea unor măşti sociale, de aceea personajul este eminamente ludic, vinde ficţiuni. În acest teritoriu virtual ficţional, Jessey prestează, de fapt, muncă erotică, dar îşi extinde expunerea dincolo de sexualitate, inclusiv asupra memoriei. 

Traseul artistic al lui Kata Bodoki-Halmen, muziciană şi performeră cu viziune şi expresie personale, provocatoare dincolo de limita admisibilului într-o societate conservatoare, pare să fie complet în afara tiparelor performative din România (deşi Jérôme Bel a urinat pe scenă la Bucureşti, gestul nu s-a încadrat în standardele performative locale). Este necesar un astfel de limbaj performativ? Există public pentru acest tip de performance experimental? Experimentul este necesar, fie el radical sau nu, ţine de cercetarea performativă şi duce la dezvoltarea limbajului artistic şi la găsirea unor formate spectaculare noi. Publicul se creează, mai mult, există deja o tipologie de spectator, predominant tînăr, cunoscător al artei contemporane (europene şi americane), care caută acasă performance-uri în forme inovatoare. Kata Bodoki-Halmen oferă un tip de performativitate specială, radicală uneori, ce poate incita, oripila şi debusola în aceeaşi măsură. Absolut imprevizibilă, Kata este o artistă de urmărit. 

Oana Stoica este critic de teatru.

Foto: N. Csoma

945 16 sus Romila jpg
Combinagii și vieți paralele
În „Șoferul din Oz” se asociază fericit umorul, ironia, tandrețea, caracterele hiperbolizate și inevitabila tentație a parabolei socio-politice cu priză imediată.
945 16 jos Iamandi jpg
Insațiabila nemulțumire a lui Stalin
Bolșevismul a fost exportabil și a produs rezultate „cvasiidentice” peste tot.
p 17 2 jpg
Dulce provincie
Găsim orășelul mic și netulburat în care toată lumea se cunoaște cu toată lumea, găsim jocul de putere aparent blajin între localnici și intrușii „de la centru”, găsim briza ușoară de nefericire care traversează, din direcții diferite.
945 17 Biro jpg
Aniversar
Gărîna. În materie de legende care eludează genurile, concertul Soft Machine s-ar putea să fie cel mai important concert al vremurilor recente pe teritoriul nostru.
TIFF 2022 Make Films Not War jpg
Îndemn la pace în campania de imagine TIFF 2022: Make Films, Not War!
Campania vizuală a celei de-a 21-a ediții a Festivalului Internațional de Film Transilvania (17 – 26 iunie, Cluj-Napoca) transmite un mesaj lipsit de orice urmă de echivoc: Make Films, Not War!
Afis Sala Radio 20 mai 2022 jpg
Violonistul Gabriel Croitoru interpretează unul dintre cele mai frumoase concerte de vioară compuse vreodată
Bruch se temea de succesul a ceea ce avea curînd să devină unul dintre cele mai des cîntate concerte de vioară compuse vreodată: Concertul nr. 1 în sol minor pentru vioară și orchestră.
Festivalul Filmului Francez ne invită să privim mai departe! jpeg
Festivalul Filmului Francez ne invită să privim mai departe!
Între 1 și 12 iunie 2022, la București şi în alte zece oraşe din ţară – Cluj-Napoca, Iași, Timișoara, Brăila, Brașov, Constanța, Sfîntu Gheorghe, Sibiu, Suceava şi Tîrgu Mureș – cinefilii sînt invitați la întîlnirea anuală cu cele mai recente și remarcabile filme franceze.
Koba înainte de moarte jpeg
Koba înainte de moarte
Romanul poate fi citit chiar așa: stalinismul explicat copiilor de 10 ani.
Metonimiile biograficului jpeg
Metonimiile biograficului
Poezia Laurei Francisca Pavel pare un construct format din prefabricate dispuse într-un flux bine controlat. Important, textele nu sună deloc fals, nimic nu pare artificial, nelalocul lui.
Poate fi România „acasă” pentru migranți? jpeg
Poate fi România „acasă” pentru migranți?
Corpurile sînt grele, teama, deznădejdea, dar și mîngîierea însoțesc un drum care pornește dintr-un acasă spre nu se știe unde.
Victor Brauner, Pablo Picasso și „artele primare“ jpeg
Victor Brauner, Pablo Picasso și „artele primare“
„L-am văzut pe Picasso asamblînd obiecte aparent neînsemnate și aceste obiecte, odată așezate de către el într-o anumită ordine, capătă viață.”
Vocea: ţipete sau şoapte jpeg
Rîs și surîs
Degradarea rîsului se produce atunci cînd spectacolele îl cultivă sistematic.
Viață de cuplu jpeg
Viață de cuplu
Filmului îi reușesc mult mai bine scenele de criză, cele în care intensitatea e dată pe minus, iar cadrul se lasă măturat de un crivăț emoțional.
Hardcore jpeg
Hardcore
Melanjul acela brizant de muzică și politică este transplantat de cei doi Vylani și pe cel mai nou album al lor.
„Culturi cinematografice contemporane”, dezbatere organizată de Editura UNATC PRESS jpeg
„Culturi cinematografice contemporane”, dezbatere organizată de Editura UNATC PRESS
Vineri, 6 mai, începînd cu ora 16:00, la sediul instituției din strada Matei Voievod 75-77
Artă împotriva războiului – expoziția „Stop the War (in Ukraine)” jpeg
Artă împotriva războiului – expoziția „Stop the War (in Ukraine)”
Între 29 aprilie și 28 mai, în Piața Regelui Mihai din București, va putea fi vizitată expoziția Stop the War (in Ukraine), prin care opt artiști români și o serie de artiști ucraineni continuă să ia atitudine împotriva războiului din Ucraina și să militeze pentru pace, folosindu-se de arta lor pentru a mișca, a motiva și a împinge la acțiune.
Căsătoria lui Teofil jpeg
Căsătoria lui Teofil
La fel ca Irina, Maria și Teofana înaintea ei, Teodora s-a văzut transformată din „nimeni” în cel mai de seamă personaj feminin din imperiu.
O cineastă de redescoperit jpeg
O cineastă de redescoperit
Filmele Lanei Gogoberidze par să articuleze o preocupare pentru mutațiile istorice, pe care le altoiește cu o privire feminină, mereu dispusă la autoreflexivitate subtilă.
Exotic & orchestral jpeg
Exotic & orchestral
Danezii Efterklang se aventurează prin părțile noastre să-și prezinte cel mai recent album, cu adevărat unul de primăvară, încărcat de candoare și speranță, în contrasensul mersului mondial al lucrurilor.
Festivalul Filmului European 2022 pune obiectivul pe Ucraina jpeg
Festivalul Filmului European 2022 pune obiectivul pe Ucraina
Cea de-a 26-a ediție FFE va avea loc la București în perioada 5 – 11 mai (Cinema Elvire Popesco și Cinemateca Eforie) și la Timișoara, pe 10 mai, unde evenimentul va fi marcat printr-o gală, de Ziua Europei.
„Invențiile ocazionale”, o nouă carte de Elena Ferrante în librăriile românești jpeg
„Invențiile ocazionale”, o nouă carte de Elena Ferrante în librăriile românești
Un volum de eseuri care le oferă cititorilor o perspectivă asupra lumii interioare a autoarei și a identității sale de scriitoare.
10 ani de „Noaptea Cărților Deschise“, cea mai mare campanie dedicată Zilei Mondiale a Cărții jpeg
10 ani de „Noaptea Cărților Deschise“, cea mai mare campanie dedicată Zilei Mondiale a Cărții
Sîmbătă, 23 aprilie 2022, Editura Litera sărbătorește Ziua Mondială a Cărții prin evenimentul „Noaptea Cărților Deschise”.
Matrioșka Emanuel jpeg
Matrioșka Emanuel
E vorba de un mixt de formule literare, poezii, prozopoeme, proză autobiografică, note de subsol, adică avem o largă dimensiune experimentală concentrată pe tema identității, a jocului dintre eul real și cel ficțional, propus din start de dubletul nominal de pe copertă (Emil-Emanuel).
Bernard Henri Lévy și resuscitarea compasiunii jpeg
Bernard-Henri Lévy și resuscitarea compasiunii
Chiar aşa: de ce ne-ar interesa? În definitiv, nu se întîmplă la noi, nu ne reprezintă pe noi...

Adevarul.ro

image
Colosul cenuşiu. Ce ascunde muntele de zgură, una dintre cele mai mari halde din România VIDEO
În vecinătatea combinatului siderurgic din Hunedoara, se află una dintre cele mai mari halde de zgură din România.
image
Un şofer a rămas fără permis şi a fost amendat după ce a sunat la 112 ca să anunţe că este şicanat în trafic
Un apel la 112 a luat o turnură neaşteptată pentru un bărbat de 37 de ani. Acesta apelase serviciul de urgenţă ca să anunţe că un şofer îl şicanează în trafic, pe raza comunei brăilene Viziru.
image
Afacere de milioane de euro lângă un radar ce comunică direct cu baza Deveselu. „Nu s-a cerut avizul MApN”
MApN a dat in judecată Consiliul Judeţean Dolj după ce a autorizat construirea unui depozit in zona radarului din localitatea Cârcea. Instalaţia militară este importantă pentru apărarea aeriană a României. În spatele afacerii stă chiar primarul din Cârcea.