Încă un bilanţ
Probabil cel mai bun lucru care s-a întîmplat, literar vorbind, în 2014, a fost efervescenţa festivalurilor literare. Şi nu mă gîndesc aici la cele cîteva aşa-zise festivaluri rezervate doar unor grupuri, cum se mai întîmplă prin Bucureşti, sponsorizate de cîte-o primărie de sector, care se ţin fără public, vreme de două zile, anunţate prin trei afişe A4. Mă gîndesc la cîteva festivaluri – unele mai festiviste, altele mai normale; cu buget sau independente; unele aflate la debut, altele ajunse şi la a şaptea ediţie; unele cu un profil clar conturat, altele în curs de găsire a identităţii, fiecare, aşadar, cu dimensiunea şi publicul lui –, festivaluri care au crescut mult în ultimii ani, fie datorită sponsorizărilor şi bugetelor, fie datorită pasiunii, ambiţiei şi determinării celor implicaţi; festivaluri care au pornit local, dar care au ajuns între timp să aibă invitaţi internaţionali, şi public de peste tot din ţară, avînd în program nu doar lecturi şi lansări, dar şi dezbateri, şi concerte. În ordine calendaristică, primele au fost Festivalul Internaţional de Poezie Artgothica de la Sibiu, 11-13 iulie, ediţia a III-a (artgothica.wordpress.com) şi Festivalul Internaţional de Poezie şi Muzică de Cameră de la Bistriţa, 17-20 iulie, ajuns la ediţia a VI-a (poeziaelabistrita.wordpress.com). A urmat Festivalul Internaţional de poezie de la Sibiu, 19-21 septembrie, ediţia a III-a, Radu Vancu şi Dragoş Varga îngrijind şi antologia multilingvă Poets in Transylvania (Editura Armanis); FILIT-ul de la Iaşi, 1-5 octombrie, a II-a ediţie (filit-iasi.ro); Festivalul Naţional de Literatură FestLit de la Cluj, 5-7 octombrie, aflat la prima ediţie; Festivalul Internaţional de Literatură de la Timişoara – FILTM, 22-24 octombrie, ediţia a III-a (filtm.ro) şi, cel mai vechi, Festivalul Internaţional de Literatură de la Bucureşti – FILB, 3-6 decembrie, ediţia a VII-a (filb.ro). Ar mai fi CDPL Fest (blog.cdpl.ro), un concept de întîlniri periodice cu scriitori, de-a lungul întregului an, şi, cu voia dumneavoastră, Festivalul Dilema veche de la Alba Iulia, 22-24 august, ediţia a III-a, cu două sesiuni de lecturi publice, una de poezie, cealaltă de proză scurtă (festival.dilemaveche.ro). Cum spuneam şi cu altă ocazie, literatura încearcă, astfel, să iasă din manual şi din librării, începe să se manifeste în spaţiile publice, să-şi facă simţită existenţa. Mergeţi la aceste festivaluri în 2015 – merită!
Acestea fiind festivalurile, să vedem şi ce literatură s-a produs în tot acest timp. La roman, a fost anul poeţilor convertiţi: Adrian Alui Gheorghe – Laika (Cartea Românească), M. Duţescu – Uranus Park (Polirom), Gabriel H. Decuble – Tu n-ai trăit nimic (Cartea Românească), Liviu Ioan Stoiciu – Vrăjmaş (Polirom), Nora Iuga – Harald şi luna verde (Polirom). Romane consistente au scris anul acesta Dan Lungu – Fetiţa care se juca de-a Dumnezeu, poate cel mai bun roman al său de pînă acum; Adrian Buz – 1989, Mihai Radu – Sebastian, ceilalţi şi-un cîine şi Florin Irimia – Cîteva lucruri despre tine, toate apărute la Polirom. Alte romane, despre care însă nu ştiu deocamdată mare lucru, dar care ar merita menţionate în baza prestigiului autorilor: Cătălin Mihuleac – America de peste pogrom, Petre Barbu – Marea petrecere, Constantin Mateescu – Tablouri dintr-o expoziţie, Ovidiu Pecican – Noaptea soarelui răsare (toate apărute la Cartea Românească). După cum se vede, Polirom şi Cartea Românească deţin în continuare monopolul prozei.
Tot legat de roman, ţin să-mi exprim şi eu dezamăgirea faţă de lista nominalizărilor Premiului literar „Augustin Frăţilă“ (conform descrierii oficiale „premiu ce vine să răsplătească cel mai bun roman românesc publicat în anul 2012; cîştigătorul primind un cec în valoare de 10.000 de euro, acesta fiind cel mai mare premiu acordat pînă acum, în România, pentru creaţie literară“), premiu al cărui juriu, format din Alex Ştefănescu, Tudorel Urian şi Daniel Cristea-Enache, a reuşit extraordinara, trista performanţă de a nu nominaliza măcar romanul lui Adrian Schiop, Soldaţii. Poveste din Ferentari (Polirom, 2013), dacă nu cel mai bun (căci a existat aproape unanimitate critică în acest sens), atunci de departe cel mai comentat roman al anului trecut. O gafă de proporţii care descalifică juriul şi diminuează definitiv, în opinia mea, relevanţa valorică a acestui premiu. Poate n-ar strica o nouă componenţă a juriului în anul ce vine, un juriu alcătuit, spre exemplu, din cronicari profesionişti, care urmăresc şi comentează la zi producţia editorială.
La capitolul prozei scurte, remarc o uşoară revitalizare, deocamdată cantitativă, a genului. Edituri precum ALL, Tracus Arte, Herg Benet sau Adenium au publicat multe volume de povestiri (eu am numărat vreo 15), din păcate toate mediocre. Alexandru Petria a realizat chiar o antologie intitulată Cele mai frumoase proze ale anului (Adenium), care are măcar meritul de a selecta 25 dintre prozele „frumoase“ (nefericit adjectiv atribuit prozei scurte) publicate în reviste şi pe site-urile literare, de-a lungul anului 2013. În 2014 s-au publicat, totuşi, cîteva volume de povestiri care merită atenţie: inegalul Boddah speriat de Ionuţ Chiva (Polirom), Lavinia Branişte – Escapada (Polirom), Radu Mareş – Sindromul Robinson (Polirom) şi proiectul Dublă expunere, volum colectiv de proză scurtă şi artă vizuală (TREI). Merită menţionată aici şi ediţia completă a prozei scurte a lui Dumitru Ţepeneag, apărută la Tracus Arte. Şi dacă tot sînt la categoria „Opere complete“: au apărut volumul IV din colecţia dedicată lui Emil Brumaru – Dumnezeu se uită la noi cu binoclul (publicistică), volumul VI din colecţia dedicată lui Radu Cosaşu – Supravieţuirile. 4) Pe vreme cînd nu mă gîndeam la moarte. 5) Gărgăunii; iar din colecţia dedicată Gabrielei Adameşteanu – Anii romantici, toate aceste ediţii scoase de Polirom.
A fost un an destul de bun pentru memorialistică: Ştefan Agopian – Scriitor în comunism şi Ioan Groşan – Lumea ca literatură (ambele la Polirom), plus Robert Şerban în dialog cu Valeriu Armeanu – Gura păcătosului (Brumar), trei cărţi pasionante de amintiri din comunism. Din colecţia „Memorii/Jurnale“ de la Humanitas, remarc: Monica Lovinescu – Jurnal inedit (2001-2002) şi Antoaneta Ralian – Amintirile unei nonagenare. Călătoriile mele, scriitorii mei, plus volumul colectiv Casele vieţilor noastre, coordonat de Ioana Pârvulescu. Alte cărţi foarte bune de memorialistică deghizată sau schimburi epistolare au mai dat Răzvan Petrescu – Scrisori către Mihai (Curtea Veche), Emil Brumaru & Veronica D. Niculescu – Cad castane din castani. Amintiri de ieri şi azi, Adriana Babeţi – Prozac 2. 90 de pastile împotriva tristeţii şi Poveşti cu scriitoare şi copii, volum colectiv coordonat de Alina Purcaru, toate apărute la Polirom. Plus Maria Banuş – Însemnările mele. 1929-1999, două volume (Cartea Românească).
N-a fost un an rău la poezie decît în ceea ce-i priveşte pe debutanţi. Altfel, am citit cîteva cărţi bune, multe cu formule inedite, scrise de autori din toate generaţiile: M. Duţescu – franceza un avantaj (Pandora M), Bogdan O. Popescu – Cartea dragostei (Humanitas), George Geacăr – foarte foarte aproape (Casa de Pariuri Literare), Miruna Vlada – Bosnia. Partaj (Cartea Românească), Ioana Pârvulescu – Cum continuă povestea (Humanitas), Dan Stanciu – Despre (Herg Benet), Ruxandra Cesereanu – California (pe Someş) (Charmides), Cătălin Pavel – Tulburarea la fiinţele vii (Limes), Domnica Drumea – vocea (Charmides), Adela Greceanu – Şi cuvintele sînt o provincie (Cartea Românească), Bogdan-Alexandru Stănescu – anaBASis (Cartea Românească) sau Şerban Foarţă & Tudor Banuş – Tandem (CD-carte, Casa Radio). Plus mai multe antologii: Stephan Roll – Ospăţul de aur şi Traian T. Coşovei – Elegii pentru o bucată de iaht, ambele la Tracus Arte; Mihai Ursachi – Magistrul Ursachi pe vreme cînd se credea pelican (Charmides), Dumitru Crudu – Falsul Dimitrie (Cartier) sau Petru Creţia – 111 cele mai frumoase poezii (Nemira).
2014 a fost încă un an bun (al patrulea consecutiv) pentru critica literară: Luminiţa Corneanu – Leonid Dimov. Un oniric în Turnul Babel, Angelo Mitchievici – Caragiale după Caragiale. Arcanele interpretării: exagerări, deformări, excese; plus cîteva cărţi dedicate perioadei comuniste: Liliana Corobca – Controlul cărţii. Cenzura literaturii în regimul comunist din România, Luminiţa Marcu – O revistă culturală în comunism: Gazeta literară (1954-1968), toate apărute la Cartea Românească, şi Monica Lovinescu – O istorie a literaturii române pe unde scurte (1960-2000) (Humanitas). Cîteva volume dedicate avangardei: Mădălina Lascu – Imaginea oraşului în avangarda românească şi Daniel Clinci – Avangardă şi experiment, ambele la Tracus Arte, plus Constantin Cubleşan – Urmuz în conştiinţa criticii (Cartea Românească). Tot aici merită menţionate şi Florina Pârjol – Carte de identităţi, şi Eugen Negrici – Emanciparea privirii. Despre binefacerile infidelităţii, ambele la Cartea Românească, precum şi monografia lui Mircea Mihăieş – Istoria lui Corto Maltese – pirat, anarhist şi visător (Polirom.) Ca nonfiction, două cărţi despre Balcic: Lucian Boia – Micul paradis al României Mari (Humanitas) şi Diana Mandache – Balcicul Reginei Maria (Curtea Veche); una de travel: Raluca Feher – America dezgolită de la brîu în jos (Tandem Media) şi una dedicată muzicienilor români din diaspora: Doru Ionescu – Poveşti cu cîntec din diaspora (Art Print).
Am lăsat la final, pentru a încheia rotund, tot cu un festival, Antologia de peste o mie de pagini a pieselor prezentate în secţiunea „spectacole-lectură“ a Festivalului Internaţional de Teatru de la Sibiu din 2014, în selecţia Ioanei Mălău (Editura Paideia).
