Teatrul pămîntului, teatrul protestelor

Publicat în Dilema Veche nr. 565 din 11-17 decembrie 2014
Teatrul pămîntului, teatrul protestelor jpeg

ÔŚĆ De v├«nzare (Proiectul ÔÇ×Hunger for TradeÔÇť, ini┼úiat de Deutsches Schauspielhaus, Hamburg, ├«n parteneriat cu Teatrul Odeon), un spectacol de Gianina C─ârbunariu; scenografia: Andu Dumitrescu; mi┼čcare scenic─â: Florin Fieroiu; muzica: Bobo Burl─âcianu. Cu: Alina Berzun┼úeanu, Antoaneta Zaharia, Marius Damian, Gabriel Pintilei, Alexandru Potocean, Gabriel R─âu┼ú─â, Mihai Smarandache. 

De v├«nzare este un spectacol greu de prins ├«n programul cultural bucure┼čtean. Programat rar (din motive care includ dificila reunire a actorilor, unii dintre ei angaja┼úi ├«n alte teatre), show-ul este vizibil mai ales ├«n festivaluri. FNT, Temps DÔÇÖImages Cluj sau pulzArt din Sf├«ntu Gheorghe l-au avut ├«n program, situa┼úie ├«mbucur─âtoare, c─âci primul lucru pe care l-am sim┼úit ├«n leg─âtur─â cu acest spectacol a fost necesitatea ca el s─â fie jucat mult ┼či des. 

Noul spectacol al Gianinei C─ârbunariu, curajos, singular ca tematic─â ├«n peisajul rom├ónesc, creat aproape concomitent cu evenimentele la care face referire, este un teatru al oprima┼úilor, ├«ntr-o formul─â riguros ┼člefuit─â ┼či multiperspectivat─â. De v├«nzare vorbe┼čte despre diferite tipuri de manipulare, cu acela┼či rezultat: spolierea ┼ú─âranilor prin acapararea resurselor care satisfac nevoile primare. Este expus─â astfel o form─â primitiv─â de st─âp├«nire ┼či aservire, care sintetizeaz─â formula domina┼úiei: puterea apar┼úine celui care controleaz─â resursele. Cine de┼úine hrana de┼úine omul.

Scenograful Andu Dumitrescu a creat un spa┼úiu care con┼úine spectatorii, oferindu-le perspective individualizate. A┼čeza┼úi pe balo┼úi de paie ├«mpr─â┼čtia┼úi ├«n ├«ntreaga sal─â/scen─â, spectatorii s├«nt ruga┼úi s─â se mute ÔÇô ┼či odat─â cu ei ┼či balo┼úii ÔÇô ├«n func┼úie de configura┼úia fiec─ârei scene. Prin urmare, perspectiva publicului dintr-o zon─â nu va fi identic─â, ci complementar─â cu cea a spectatorilor din alt─â zon─â, ceea ce trimite la ideea existen┼úei unei multitudini de adev─âruri pe care Gianina C─ârbunariu a mai afirmat-o ├«n X milimetri din Y kilometri ┼či ├«n Tipografic majuscul.

Identit─â┼úi recuperate: ┼ú─âran ┼či protestatar

Structurat ├«n cinci episoade, De v├«nzare se construie┼čte ├«n jurul temei p─âm├«ntului v─âzut ca posesiune de  valoare, generatoare de profit ÔÇô pentru unii, resurs─â de supravie┼úuire ÔÇô pentru al┼úii. ├Änceput cu perspectiva noilor latifundiari, corporati┼čtii agriculturii care urm─âresc profitul cu orice pre┼ú (a se citi ÔÇ×produse modificate genetic, utilizarea masiv─â a pesticidelorÔÇť etc.), dar sus┼úin argumentele bun─âvoin┼úei (ÔÇ×p─âm├«ntul r─âm├«ne tot aiciÔÇť), spectacolul urm─âre┼čte principiul audiatur et altera pars ┼či ofer─â ambele viziuni asupra subiectului. Nici una dintre perspective nu este demonizat─â sau idealizat─â (meritul major al Gianinei C─ârbunariu, remarcat ├«n toate spectacolele ei, de a nu c─âdea ├«n p─âcatul absolutiz─ârii). Scena ┼ú─âranilor este una dintre cele mai puternice. Venind ├«n consecin┼úa scenei corporati┼čtilor, personaje depersonalizate care s├«nt mai degrab─â portavocea manualelor de marketing ┼či comunicare dec├«t oameni, seria de portrete ┼ú─âr─âne┼čti este la polul opus, bogat─â ├«n tipologii care ilustreaz─â ruralitatea ├«n degradare. Pe fondul lipsei de informare ┼či de resurse financiare, s─âtenii se cufund─â ├«n confuzie ┼či pasivitate. Caracterele s├«nt conturate ap─âsat, cu economie de mijloace. Important a fost aici Florin Fieroiu, coregraf cu lung─â experien┼ú─â ├«n teatru, care a repozi┼úionat corpurile ├«n posturi acordate la psihicul personajelor. Actorii ÔÇô excelent─â noua ÔÇ×trup─âÔÇť a Gianinei C─ârbunariu ÔÇô trec dintr-un personaj ├«n altul, de la corporati┼čti la ┼ú─ârani, ingineri de prospectare sau poli┼úi┼čti. Nu este timp pentru studii psihologice sau analize caracterologice, dar ├«n ciuda acestui fapt, personajele nu s├«nt schematice, ci esen┼úializate, cu o arhitectur─â complex─â, a c─ârei structur─â de rezisten┼ú─â este dat─â de folosirea corpului ca vehicul pentru caracter. 

├Än scena ┼ú─âranilor s├«nt dou─â aspecte importante. Unul este viziunea lucid─â asupra satului rom├ónesc, univers ├«n deriv─â, abandonat, spoliat, confuz, cu tendin┼úe de claustrare ├«n propria mizerie ca refugiu ├«n fa┼úa unei lumi ├«n care nu se reg─âse┼čte. Al doilea aspect vizeaz─â ├«ns─â┼či tema ruralit─â┼úii, neexprimat─â pe scen─â dec├«t ├«n foarte mic─â m─âsur─â ┼či ├«ntr-un mod irelevant. Dac─â satul maghiar transilv─ânean, cu specificul degrad─ârii sale, ┼či-a g─âsit o voce ├«n Csaba Sz├ękely ┼či a sa Trilogie a minelor, satul rom├ónesc nu pare a interesa dramaturgii, a┼ča cum nu-i intereseaz─â nici pe policieni (dec├«t ├«n campania electoral─â). Gianina C─ârbunariu face un focus pe lumea satului ┼či relev─â pierderea identit─â┼úii ┼ú─âranului ┼či deposedarea de p─âm├«nt (lupta pentru p─âm├«nt revine ciclic ├«n istorie). Identitatea ┼ú─âranului este conectat─â cu cea a protestatarului. Toamna anului trecut ┼či prim─âvara acestui an au fost marcate de protestele ├«mpotriva exploat─ârilor resurselor (gaze ┼či aur) cu tehnologii nocive pentru mediu. Spectacolul face referire la aceast─â realitate imediat─â (protestele de la Punge┼čti au fost aproape concomitente cu perioada de repeti┼úii). Penultimul descrie ÔÇô f─âr─â s─â identifice un caz anume, pentru c─â situa┼úia este repetabil─â pe scar─â larg─â ÔÇô cum explorarea gazelor de ┼čist a fost precedat─â de luarea ├«n posesie a p─âm├«ntului cu japca, de multe ori ├«n complicitate cu prim─âriile locale. Regizoarea construie┼čte un conflict pervers, ├«n care ambele p─âr┼úi au adev─ârul lor, ele fiind, p├«n─â la urm─â, doar pioni ├«ntr-un r─âzboi controlat de al┼úii. Opozi┼úia la invadarea propriet─â┼úii, care urmeaz─â atitudinii resemnat-fataliste din scena ┼ú─âranilor, marcheaz─â ├«nceputul unui traseu al ie┼čirii din pasivitate, un prim pas la configurarea unei revolte, ├«mplinite ├«n final. Cazul Punge┼čti ÔÇô satul vasluian ├«n care ┼ú─âranii au ripostat violent fa┼ú─â de instalarea for┼úat─â a sondelor pentru explorarea gazelor de ┼čist ÔÇô este prezent ├«n finalul spectacolului, sub forma unui dialog ├«n ├«ntuneric ├«ntre o mam─â ┼či fiul ei, pe fundalul confrunt─ârii ├«ntre ┼ú─ârani ┼či jandarmi. Violen┼úa antreneaz─â violen┼ú─â. ├Än r─âzboi, nimeni nu e ├«nger. 

├Än mijlocul spectacolului exist─â o scen─â ÔÇô cezur─â ├«n care se opereaz─â ie┼čirea din conven┼úie (tot o conven┼úie ┼či asta). Actorii repet─â un text care se constituie ├«ntr-o form─â de decriptare a manipul─ârii. Un discurs cinic despre controlarea pie┼úei alimentelor (ÔÇ×vom trece peste orice pentru astaÔÇť) este sus┼úinut, pe r├«nd, agresiv ┼či emfatic (o violen┼ú─â poetic─â), ÔÇ×├«ndulcitÔÇť cu duhul bl├«nde┼úii sau lucid ┼či dur. Aici mi se pare a fi cheia spectacolului, ├«n devoalarea manipul─ârii care ├«nlesne┼čte controlul asupra resurselor. Globalizarea pie┼úei alimentare duce la concentrarea puterii la nivelul c├«torva multina┼úionale.

De v├«nzare este un spectacol periculos de curajos, care pune teatrul ├«n consecin┼úa realit─â┼úii, ca o form─â de diseminare ┼či arhivare a cotidianului. 

Revin cu ideea de ├«nceput. Acest spectacol trebuie jucat mult ┼či des.  

Oana Stoica este critic de teatru.

Foto: O. Tib─âr

957 16 sus Pdac Romila jpg
Oameni și poze
Autoarea abordeaz─â voci narative surprinz─âtoare, de la intelectuali ╚Öi corporati╚Öti la gospodine cu blog de g─âtit, de la so╚Ťii ratate bovaric la scriitori c─âl─âtorind bezmetici pe ╚Öosele ├«ntre lans─âri de carte.
p 17 2 jpg
La mîna copiilor
Garrel a furat meserie de la ├«nainta╚Öii lui (Chaplin, bun─âoar─â) ╚Öi a ├«n╚Ťeles c─â hazul ar putea s─â ne duc─â ceva mai aproape de adev─ârul negru, ├«nv─âluindu-ne ca o protec╚Ťie ╚Öi-apoi abandon├«ndu-ne ├«n ghearele sale.
957 17 Biro1 jpg
Afrobeat & folktronica
Vara aceasta festivalurile de jazz cu tradi╚Ťie din zona Clujului (Jazz in the Park, Smida Jazz) pluseaz─â cu programe mai spectaculoase ╚Öi expansive.
957 23 InterviuTOMAGRAPH2 jpg
Despre obiecte, umbre ╚Öi imagini ÔÇô interviu cu artistul vizual Ana TOMA
ÔÇ×Recitesc cartea de c├«te ori e nevoie p├«n─â se contureaz─â o imagine mental─â care s─â surprind─â atmosfera volumului ├«n ansamblu.ÔÇŁ
956 15 Banu1 jpg
Ultima dat─â
Festivalurile sînt alcooluri tari. Intense, contagioase, dar și periculoase.
956 17 foto1 Ciprian Zinca jpg
ÔÇ×Proud LadiesÔÇŁ. O istorie dansat─â a rock-ului feminin
Rock, dans contemporan ╚Öi o tu╚Ö─â feminist─â ÔÇô a╚Öa s-ar putea descrie spectacolul lui Jean-Claude Gallotta.
p 21 jpg jpg
Victor Brauner ÔÇô ÔÇ×Num─ârÔÇŁ sau ÔÇ×Domnul 45ÔÇŁ
În opera brauneriană, simbioza semn-număr-cuvînt devine o constantă în elaborarea imaginilor.
955 16 sus Pdac BAS jpg
Fuga din Paradis
ÔÇ×ParadisÔÇŁ aduce la via╚Ť─â o lume extrem de complex─â, parte a unui continent aflat pe punctul de a trece prin schimb─âri care se fac abia sim╚Ťite, dar care urmeaz─â s─â-l zguduie ╚Öi s─â-l scufunde ├«n m├«lul istoriei secolului trecut.
955 16 jos Pdac Iamandi jpeg
Der Histria-Mann
Arheologul este curatorul prin excelen╚Ť─â al m─ârturiilor de alt─â epoc─â. Iar un elocvent exemplu ├«n acest sens este cartea de amintiri recent ap─ârut─â a lui Petre Alexandrescu.
p 17 jpg
La r─âscruce de vremuri
Frammartino lucreaz─â greu (ÔÇ×Il bucoÔÇŁ este doar al treilea lungmetraj al s─âu ├«n mai bine de cincisprezece ani), dar cu o statornicie a crezului artistic care nu e str─âin─â nici de rezultate str─âlucite, nici de orbiri ╚Öi manierisme.
955 17 Biro1 jpg
Post-metal feminist
Mi╚Öcarea #MeToo a avut interesante efecte colaterale, unul dintre acestea e valul de trupe dark-rock invoc├«nd condi╚Ťia magic-r─âzbun─âtoare a femeii.
33956276618 6e5b1b5348 k jpg
La plecarea lui Andrei ╚śora
Erai ceea ce mi s-a p─ârut a fi primul om cu adev─ârat liber pe care l-am cunoscut.
Volodimir Zelenski coperta1 jpg
Un portret al lui Volodimir Zelenski ÔÇô cea mai actual─â biografie a liderului ucrainean apare ├«n rom├ón─â
Un fragment, în exclusivitate, din prima biografie tradusă în limba română a liderului ucrainean
Valul negru1 jpg
Carte nou─â la Humanitas: ÔÇ×Valul negruÔÇŁ de Kim Ghattas
ÔÇ×Kim Ghattas poveste╚Öte ultimii 40 de ani de istorie ai Orientului Mijlociu folosind suspansul, documentele, observa╚Ťia direct─â, investiga╚Ťia jurnalistic─â.ÔÇŁ
954 16 Cop1 jpg
Rememor─âri fic╚Ťionale
Asist─âm ├«n ace╚Öti ani la resuscitarea, redefinirea unui gen literar controversat, considerat ├«ndeob╚Öte minor. Vorbim despre biografia roman╚Ťat─â.
p 17 2 jpg
Despre filmele c├«╚Ötig─âtoare la Vene╚Ťia ╚Öi Berlin
ÔÇ×EvenimentulÔÇŁ este un film realist, ╚Öi tocmai aceast─â op╚Ťiune a tonalit─â╚Ťii ├«l recomand─â drept un vehicul de n─âdejde pentru o nara╚Ťiune cu concluzie clar─â, dar care nu poate pretinde spre mai mult.
WhatsApp Image 2022 07 14 at 08 31 41 jpeg
Filmul documentar ÔÇ×Regele Mihai: Drumul c─âtre cas─âÔÇŁ va fi prezentat la sec╚Ťiunea ÔÇ×History and CinemaÔÇŁ din cadrul BIFF
Edi╚Ťia a XVIII-a se va desf─â╚Öura ├«n perioada 29 septembrie ÔÇô 9 octombrie 2022, sub ├Änaltul Patronaj al Alte╚Ťei sale Regale Principele Radu.
POSTER MR Op4 jpg
Musica Ricercata Festival Op. 4 ÔÇô ÔÇ×Ramific─âriÔÇŁ
Edi╚Ťia a patra a Musica Ricercata Festival, ÔÇ×Ramific─âriÔÇŁ, are la baz─â un concept dedicat p─âcii, provenit din descoperirea dirijorului Gabriel Bebe╚Öelea la Napoli, opera ÔÇ×La foresta dÔÇÖHermanstadÔÇŁ (ÔÇ×P─âdurea SibiuluiÔÇŁ).
Afis Barbu FormaDeva jpg
ÔÇ×Doctor Coloris CausaÔÇŁ ÔÇô expozi╚Ťie Ion Barbu la Deva
Ion Barbu e prezent cu expozi╚Ťia ÔÇ×Doctor Coloris CausaÔÇŁ, p├«n─â ├«n data de 5 august 2022, la Galeria Na╚Ťional─â de Art─â Forma din Deva.
953 16 SUS jpg
Din Caesarea, cu dragoste
Poet fiind, Dorin Tudoran cunoa╚Öte diferen╚Ťele dintre echivocul pur ╚Öi simplu (periculos, pentru c─â indecis ╚Öi flotant) ╚Öi acela care pune nuan╚Ťele la locul lor.
953 16 JOS jpg
Feminităţi ilicite
╚śaptesprezece scriitoare de v├«rste diferite (n─âscute ├«ntre 1933 ┼či 1979) au fost invitate s─â scrie despre experien┼úa lor, ca femei, ├«n comunism.
p 17 2 jpg
Despre dragoste ╚Öi al╚Ťi demoni
Alice Diop urm─âre╚Öte ├«n film patru b─ârba╚Ťi pe care ├«i ├«ntreab─â despre dragoste.
953 17 Biro1 jpg
In Djent We Trust
Albumele Meshuggah se folosesc de ritmuri sfredelitoare ╚Öi o voce metal l─âtrat─â pentru o pozi╚Ťionare comercial─â c├«t de c├«t coerent─â m─âcar pentru comunitatea metal, un ambalaj ce permite prezentarea live ╚Öi pentru cei mai pu╚Ťin interesa╚Ťi de identitatea chitaristico-matematic─â a lui Thordendal.
Calatorie pe urmele conflictelor de langa noi jpg
Carte nou─â la Humanitas: ÔÇ×C─âl─âtorie pe urmele conflictelor de l├«ng─â noi: Kurdistan, Irak, Anatolia, ArmeniaÔÇŁ de Sabina Fati
V─â prezent─âm un fragment din ÔÇ×C─âl─âtorie pe urmele conflictelor de l├«ng─â noi: Kurdistan, Irak, Anatolia, ArmeniaÔÇŁ de Sabina Fati, carte ap─ârut─â de cur├«nd la Editura Humanitas, ├«n Colec╚Ťia Memorii/Jurnale. Volum cu fotografiile autoarei.

Adevarul.ro

image
Vacan┼úe de co┼čmar pentru zeci de mii de turi┼čti bloca┼úi ├«ntr-o sta┼úiune. O familie sus┼úine c─â trebuie s─â dea 26.000 de dolari pentru o s─âpt─âm├ón─â de cazare
Vacan┼úele ├«n ora┼čul turistic Sanya de pe insula tropical─â Hainan┬ádin China au devenit un co┼čmar ├«n acest weekend pentru zeci de mii de turi┼čti care au r─âmas bloca┼úi acolo brusc, dup─â ce autorit─â┼úile chineze au impus lockdown din cauza a peste 1.200 de cazuri de Covid-19.
image
EXCLUSIV B─ârbatul cu probleme psihice care ┼či-a m─âcel─ârit familia, ├«n Arge┼č, nu mai fusese evaluat de o comisie din 2004
B─ârbatul de 53 de ani din comuna arge┼čean─â Bascov care a masacrat cinci membri ai familiei ┼či avea probleme psihice nu a mai fost evaluat de c─âtre o comisie de specialitate de acum 18 ani, legisla┼úia fiind una extrem de permisiv─â.
image
EXCLUSIV Autorul masacrului din Arge┼č sufer─â de schizofrenie. Psihiatrul s─âu: ÔÇ×Avea rela┼úii strict cu familiaÔÇť
Viorel L., b─ârbatul de 53 de ani din comuna arge┼čean─â Bascov care ┼či-a masacrat familia, suferea de mai mult timp de schizofrenie ┼či urma un tratament medical. B─ârbatul nu avea un loc de munc─â ┼či st─âtea ├«n majoritatea timpului ├«n curtea casei, fiind o persoan─â izolat─â.

HIstoria.ro

image
Pacea de la Bucure╚Öti (10 august 1913): ÔÇ×Ne-am jucat de-a Congresul de la VienaÔÇŁ
O surs─â interesant─â despre evenimentele anilor 1912-1913 o reprezint─â ├«nsemn─ârile celor dou─â personalit─â╚Ťi ale Partidului Conservator ÔÇô Titu Maiorescu ╚Öi Alexandru Marghiloman. Jurnalele celor doi sunt caracterizate de un veritabil sincron.
image
Armele dacilor: formidabile și letale
Dacii erau me╚Öte╚Öugari des─âv├ór╚Öi╚Ťi ├«n prelucrarea metalelor, armele f─âurite de fierarii daci fiind formidabile ╚Öi letale. Ateliere de fier─ârie erau ├«n toate a╚Öez─ârile, multe f─âc├ónd unelte agricole sau obiecte de uz casnic, dar un me╚Öter priceput putea foarte u╚Öor s─â fac─â ╚Öi arme.
image
Războiul Troian, între mit și realitate. A existat cu adevărat?
Conform legendei, Troia a fost asediat─â timp de zece ani ╚Öi apoi cucerit─â de grecii regelui Agamemnon. Motivul izbucnirii R─âzboiului Troiei ar fi fost, conform ÔÇ×IliadeiÔÇŁ, r─âpirea Elenei, cunoscut─â drept frumoasa Elena, Elena din Argos sau Elena a Spartei, fata lui Zeus ╚Öi a Ledei.