Interstellar, Stoner, Ghidul sărbătorilor româneşti

● Dacă vreţi să-i înţelegeţi mai bine pe Michel Houellebecq, pe Pascal Bruckner, pe Chloé Delaume, pe Christine Angot, pe Gilles Leroy, pe Pierre Lemaître ori pe Andrei Makine, n-aveţi decît să citiţi cartea de interviuri a Adinei Diniţoiu,

(Vremea, 2014). Jurnalista i-a citit şi i-a înţeles pe toţi, apoi i-a luat la întrebări. Rezultatul e această carte-salon literar. (Matei Martin) 

● Vineri, 9 ianuarie, la Teatrul de Artă Bucureşti, de la 20,15,

(cu Mihaela Sârbu şi Lucian Pavel, excelenţi amîndoi, regia: Bogdan Budeş). Un text a lui Semion Zlotnikov – o comedie „domestică“, cu atmosferă rusească, care se potriveşte perfect cu vremea de afară, cu nuanţe, tristeţi şi duioşii. (Adina Popescu) 

● De obicei nu mă duc la pomul lăudat. Şi nici nu îmi doresc să citesc cărţile de care vorbeşte lumea într-un moment anume. Dar cu

al lui John Williams (Polirom, 2014, traducere de Ariadna Ponta) n-a fost aşa. M-am dus la librărie în a treia zi din an, de parcă n-aş fi putut să citesc altceva. Ţinînd cont de toate aceste întîmplări, acum nu mai pot decît să-mi doresc să fie o carte pentru mine. (Ana Maria Sandu) 

(2014, Christopher Nolan) – un SF, care, după

(Alfonso Cuaron, 2013, cîştigătorul Oscarului pentru Regie), continuă integrarea genului într-o direcţie mai filozofică, depăşind circumscrierea restrictiv tehnicistă de altădată. (Iaromira Popovici) 

● Două CD-cărţi, unul mai frumos decît altul, de la Casa Radio: pentru cei mici, basmul

de Ion Creangă, sub formă de CD audio + roman grafic de Mircea Arapu, după o adaptare radiofonică de Vasile Mănuceanu (coordonatorul seriei BD „Radio-Prichindel“ fiind Alexandru Ciubotariu); iar pentru cei mari, culegerea de poeme

de Ion Barbu, sub formă de CD-carte ilustrată de Tudor Banuş, cu înregistrări radiofonice din perioada 1965-1969, în care actori precum Victor Rebengiuc, Dinu Ianculescu, Emil Botta, A.E. Baconsky, Romulus Vulpescu ş.a. recită „Joc Secund“, „Riga Crypto...“, „Uvedenrode“, „Domnişoara Hus“, „Isarlîk“ ş.cl. (Marius Chivu)

● La încheierea sărbătorilor, apel la clasici – Irina Nicolau,

Humanitas, 1998, din care spicuim: „Ca orice sărbătoare mare, Boboteaza începe din ajun. În ajun oamenii postesc. Sacrificiul postului le aduce bogăţie. În anumite locuri, înainte să mănînce, femeile adună cenuşa din vatră; o vor risipi primăvara pe cîmp, zicînd: «Cum n-am mîncat eu în dimineaţa ajunului de Bobotează, aşa să nu-mi mănînce lighioanele roadele.» Sub faţa de masă pun sare şi mei, tărîţe şi fîn. Preotul trece cu agheasmă din casă în casă. Hainele bune sînt întinse prin casă să le stropească preotul cu apă sfinţită; în felul acesta sînt ferite de molii. Copiii nu sînt bătuţi ca să nu facă bube peste an. Femeia nu se ceartă cu bărbatul. Ca să nu se înmulţească purecii, nu se cerne făină. Oamenii încearcă să-şi afle viitorul. Iar se deschid cerurile. Se spune că în noaptea de Bobotează plesnesc de ger ouăle de corb şi puii de corb îşi deschid aripile, încercînd să zboare. În ziua de Bobotează se sfinţesc apele. Se face agheasmă mare undeva, lîngă o apă. Oamenii iau agheasmă, îşi stropesc gospodăria şi păstrează ce-a mai rămas. Se zice că atunci cînd preotul aruncă în apă crucea, dracii ies din apă şi o iau la fugă pe cîmp. Nu-i văd decît lupii, care se iau după ei, le rup pîntecele şi le varsă maţele. Sînt buni la cîte ceva şi lupii… În Bucovina, cînd preotul trece pe la casele oamenilor de Bobotează, femeile leagă la crucea purtată de el fire de in şi de cînepă. Din aceste fire Maica Domnului va face o plasă pe care o va trece de trei ori prin Iad, salvînd sufletele care se vor agăţa de ea. Sufletele rămase în Iad vor fi mîncate de draci. Apoi, dracii se vor mînca între ei pînă rămîne numai unul, Scaraoţchi. Legat de un stîlp în mijlocul Iadului, el va muri de foame. Aşa se va curăţi lumea de tot ce e necurat şi vor rămîne numai drepţii cu Dumnezeu şi cu îngerii.“ (Ruxandra Mihăilă) 

● După cîteva turnee în ţările arabe, lumea tenisului s-a mutat în Australia. Acum e un cupa Hopman (mai degrabă demonstrativă) la Perth, iar pe 11 ianuarie începe open-ul de la Sydney. Ca în fiecare an, toate sînt, de fapt, un fel de avanpremiere la turneul de Mare Şlem de la Melbourne, ale cărui calificări încep pe 14 ianuarie. La Melbourne, românii n-au prea performat de-a lungul timpului, nici chiar Ilie Năstase. Poate că, cine ştie, în finala feminină de anul acesta, care va fi pe 31 ianuarie, o vom vedea pe Halep. În orice caz, turneul e de urmărit, în ciuda orelor destul de imposibile pentru televiziunile europene. (Andrei Manolescu)