Interstellar, Stoner, Ghidul sărbătorilor româneşti

Publicat în Dilema Veche nr. 569 din 8-14 ianuarie 2015
Interstellar, Stoner, Ghidul sărbătorilor româneşti jpeg

● Dacă vreţi să-i înţelegeţi mai bine pe Michel Houellebecq, pe Pascal Bruckner, pe Chloé Delaume, pe Christine Angot, pe Gilles Leroy, pe Pierre Lemaître ori pe Andrei Makine, n-aveţi decît să citiţi cartea de interviuri a Adinei Diniţoiu,

(Vremea, 2014). Jurnalista i-a citit şi i-a înţeles pe toţi, apoi i-a luat la întrebări. Rezultatul e această carte-salon literar. (Matei Martin) 

● Vineri, 9 ianuarie, la Teatrul de Artă Bucureşti, de la 20,15,

(cu Mihaela Sârbu şi Lucian Pavel, excelenţi amîndoi, regia: Bogdan Budeş). Un text a lui Semion Zlotnikov – o comedie „domestică“, cu atmosferă rusească, care se potriveşte perfect cu vremea de afară, cu nuanţe, tristeţi şi duioşii. (Adina Popescu) 

● De obicei nu mă duc la pomul lăudat. Şi nici nu îmi doresc să citesc cărţile de care vorbeşte lumea într-un moment anume. Dar cu

al lui John Williams (Polirom, 2014, traducere de Ariadna Ponta) n-a fost aşa. M-am dus la librărie în a treia zi din an, de parcă n-aş fi putut să citesc altceva. Ţinînd cont de toate aceste întîmplări, acum nu mai pot decît să-mi doresc să fie o carte pentru mine. (Ana Maria Sandu) 

(2014, Christopher Nolan) – un SF, care, după

(Alfonso Cuaron, 2013, cîştigătorul Oscarului pentru Regie), continuă integrarea genului într-o direcţie mai filozofică, depăşind circumscrierea restrictiv tehnicistă de altădată. (Iaromira Popovici) 

● Două CD-cărţi, unul mai frumos decît altul, de la Casa Radio: pentru cei mici, basmul

de Ion Creangă, sub formă de CD audio + roman grafic de Mircea Arapu, după o adaptare radiofonică de Vasile Mănuceanu (coordonatorul seriei BD „Radio-Prichindel“ fiind Alexandru Ciubotariu); iar pentru cei mari, culegerea de poeme

de Ion Barbu, sub formă de CD-carte ilustrată de Tudor Banuş, cu înregistrări radiofonice din perioada 1965-1969, în care actori precum Victor Rebengiuc, Dinu Ianculescu, Emil Botta, A.E. Baconsky, Romulus Vulpescu ş.a. recită „Joc Secund“, „Riga Crypto...“, „Uvedenrode“, „Domnişoara Hus“, „Isarlîk“ ş.cl. (Marius Chivu)

● La încheierea sărbătorilor, apel la clasici – Irina Nicolau,

Humanitas, 1998, din care spicuim: „Ca orice sărbătoare mare, Boboteaza începe din ajun. În ajun oamenii postesc. Sacrificiul postului le aduce bogăţie. În anumite locuri, înainte să mănînce, femeile adună cenuşa din vatră; o vor risipi primăvara pe cîmp, zicînd: «Cum n-am mîncat eu în dimineaţa ajunului de Bobotează, aşa să nu-mi mănînce lighioanele roadele.» Sub faţa de masă pun sare şi mei, tărîţe şi fîn. Preotul trece cu agheasmă din casă în casă. Hainele bune sînt întinse prin casă să le stropească preotul cu apă sfinţită; în felul acesta sînt ferite de molii. Copiii nu sînt bătuţi ca să nu facă bube peste an. Femeia nu se ceartă cu bărbatul. Ca să nu se înmulţească purecii, nu se cerne făină. Oamenii încearcă să-şi afle viitorul. Iar se deschid cerurile. Se spune că în noaptea de Bobotează plesnesc de ger ouăle de corb şi puii de corb îşi deschid aripile, încercînd să zboare. În ziua de Bobotează se sfinţesc apele. Se face agheasmă mare undeva, lîngă o apă. Oamenii iau agheasmă, îşi stropesc gospodăria şi păstrează ce-a mai rămas. Se zice că atunci cînd preotul aruncă în apă crucea, dracii ies din apă şi o iau la fugă pe cîmp. Nu-i văd decît lupii, care se iau după ei, le rup pîntecele şi le varsă maţele. Sînt buni la cîte ceva şi lupii… În Bucovina, cînd preotul trece pe la casele oamenilor de Bobotează, femeile leagă la crucea purtată de el fire de in şi de cînepă. Din aceste fire Maica Domnului va face o plasă pe care o va trece de trei ori prin Iad, salvînd sufletele care se vor agăţa de ea. Sufletele rămase în Iad vor fi mîncate de draci. Apoi, dracii se vor mînca între ei pînă rămîne numai unul, Scaraoţchi. Legat de un stîlp în mijlocul Iadului, el va muri de foame. Aşa se va curăţi lumea de tot ce e necurat şi vor rămîne numai drepţii cu Dumnezeu şi cu îngerii.“ (Ruxandra Mihăilă) 

● După cîteva turnee în ţările arabe, lumea tenisului s-a mutat în Australia. Acum e un cupa Hopman (mai degrabă demonstrativă) la Perth, iar pe 11 ianuarie începe open-ul de la Sydney. Ca în fiecare an, toate sînt, de fapt, un fel de avanpremiere la turneul de Mare Şlem de la Melbourne, ale cărui calificări încep pe 14 ianuarie. La Melbourne, românii n-au prea performat de-a lungul timpului, nici chiar Ilie Năstase. Poate că, cine ştie, în finala feminină de anul acesta, care va fi pe 31 ianuarie, o vom vedea pe Halep. În orice caz, turneul e de urmărit, în ciuda orelor destul de imposibile pentru televiziunile europene. (Andrei Manolescu)

TIFF 2022 Make Films Not War jpg
Îndemn la pace în campania de imagine TIFF 2022: Make Films, Not War!
Campania vizuală a celei de-a 21-a ediții a Festivalului Internațional de Film Transilvania (17 – 26 iunie, Cluj-Napoca) transmite un mesaj lipsit de orice urmă de echivoc: Make Films, Not War!
Afis Sala Radio 20 mai 2022 jpg
Violonistul Gabriel Croitoru interpretează unul dintre cele mai frumoase concerte de vioară compuse vreodată
Bruch se temea de succesul a ceea ce avea curînd să devină unul dintre cele mai des cîntate concerte de vioară compuse vreodată: Concertul nr. 1 în sol minor pentru vioară și orchestră.
Festivalul Filmului Francez ne invită să privim mai departe! jpeg
Festivalul Filmului Francez ne invită să privim mai departe!
Între 1 și 12 iunie 2022, la București şi în alte zece oraşe din ţară – Cluj-Napoca, Iași, Timișoara, Brăila, Brașov, Constanța, Sfîntu Gheorghe, Sibiu, Suceava şi Tîrgu Mureș – cinefilii sînt invitați la întîlnirea anuală cu cele mai recente și remarcabile filme franceze.
Koba înainte de moarte jpeg
Koba înainte de moarte
Romanul poate fi citit chiar așa: stalinismul explicat copiilor de 10 ani.
Metonimiile biograficului jpeg
Metonimiile biograficului
Poezia Laurei Francisca Pavel pare un construct format din prefabricate dispuse într-un flux bine controlat. Important, textele nu sună deloc fals, nimic nu pare artificial, nelalocul lui.
Poate fi România „acasă” pentru migranți? jpeg
Poate fi România „acasă” pentru migranți?
Corpurile sînt grele, teama, deznădejdea, dar și mîngîierea însoțesc un drum care pornește dintr-un acasă spre nu se știe unde.
Victor Brauner, Pablo Picasso și „artele primare“ jpeg
Victor Brauner, Pablo Picasso și „artele primare“
„L-am văzut pe Picasso asamblînd obiecte aparent neînsemnate și aceste obiecte, odată așezate de către el într-o anumită ordine, capătă viață.”
Vocea: ţipete sau şoapte jpeg
Rîs și surîs
Degradarea rîsului se produce atunci cînd spectacolele îl cultivă sistematic.
Viață de cuplu jpeg
Viață de cuplu
Filmului îi reușesc mult mai bine scenele de criză, cele în care intensitatea e dată pe minus, iar cadrul se lasă măturat de un crivăț emoțional.
Hardcore jpeg
Hardcore
Melanjul acela brizant de muzică și politică este transplantat de cei doi Vylani și pe cel mai nou album al lor.
„Culturi cinematografice contemporane”, dezbatere organizată de Editura UNATC PRESS jpeg
„Culturi cinematografice contemporane”, dezbatere organizată de Editura UNATC PRESS
Vineri, 6 mai, începînd cu ora 16:00, la sediul instituției din strada Matei Voievod 75-77
Artă împotriva războiului – expoziția „Stop the War (in Ukraine)” jpeg
Artă împotriva războiului – expoziția „Stop the War (in Ukraine)”
Între 29 aprilie și 28 mai, în Piața Regelui Mihai din București, va putea fi vizitată expoziția Stop the War (in Ukraine), prin care opt artiști români și o serie de artiști ucraineni continuă să ia atitudine împotriva războiului din Ucraina și să militeze pentru pace, folosindu-se de arta lor pentru a mișca, a motiva și a împinge la acțiune.
Căsătoria lui Teofil jpeg
Căsătoria lui Teofil
La fel ca Irina, Maria și Teofana înaintea ei, Teodora s-a văzut transformată din „nimeni” în cel mai de seamă personaj feminin din imperiu.
O cineastă de redescoperit jpeg
O cineastă de redescoperit
Filmele Lanei Gogoberidze par să articuleze o preocupare pentru mutațiile istorice, pe care le altoiește cu o privire feminină, mereu dispusă la autoreflexivitate subtilă.
Exotic & orchestral jpeg
Exotic & orchestral
Danezii Efterklang se aventurează prin părțile noastre să-și prezinte cel mai recent album, cu adevărat unul de primăvară, încărcat de candoare și speranță, în contrasensul mersului mondial al lucrurilor.
Festivalul Filmului European 2022 pune obiectivul pe Ucraina jpeg
Festivalul Filmului European 2022 pune obiectivul pe Ucraina
Cea de-a 26-a ediție FFE va avea loc la București în perioada 5 – 11 mai (Cinema Elvire Popesco și Cinemateca Eforie) și la Timișoara, pe 10 mai, unde evenimentul va fi marcat printr-o gală, de Ziua Europei.
„Invențiile ocazionale”, o nouă carte de Elena Ferrante în librăriile românești jpeg
„Invențiile ocazionale”, o nouă carte de Elena Ferrante în librăriile românești
Un volum de eseuri care le oferă cititorilor o perspectivă asupra lumii interioare a autoarei și a identității sale de scriitoare.
10 ani de „Noaptea Cărților Deschise“, cea mai mare campanie dedicată Zilei Mondiale a Cărții jpeg
10 ani de „Noaptea Cărților Deschise“, cea mai mare campanie dedicată Zilei Mondiale a Cărții
Sîmbătă, 23 aprilie 2022, Editura Litera sărbătorește Ziua Mondială a Cărții prin evenimentul „Noaptea Cărților Deschise”.
Matrioșka Emanuel jpeg
Matrioșka Emanuel
E vorba de un mixt de formule literare, poezii, prozopoeme, proză autobiografică, note de subsol, adică avem o largă dimensiune experimentală concentrată pe tema identității, a jocului dintre eul real și cel ficțional, propus din start de dubletul nominal de pe copertă (Emil-Emanuel).
Bernard Henri Lévy și resuscitarea compasiunii jpeg
Bernard-Henri Lévy și resuscitarea compasiunii
Chiar aşa: de ce ne-ar interesa? În definitiv, nu se întîmplă la noi, nu ne reprezintă pe noi...
Pasărea vorbitoare jpeg
Pasărea vorbitoare
O lume tainică prinde astfel să ni se reveleze dezordonat, prin flash-uri orbitoare, care cultivă deopotrivă grația gestului de dans și precizia observației antropologice.
Sare și piper jpeg
Sare și piper
LP-ul lansat în luna martie a acestui an e deopotrivă captivant și entertaining, ludic și profund, absurd și (auto)reflexiv.
Conferințele Dilema veche la Oradea: 5 7 mai 2022, despre „Comedia lumii” jpeg
Conferințele Dilema veche la Oradea: 5-7 mai 2022, despre „Comedia lumii”
Patronate de cea mai citită revistă de cultură din România, „Conferințele Dilema veche” sînt un proiect itinerant, avînd pînă acum ediții în Arad, Timișoara, Cluj-Napoca și, începînd din acest an, Oradea.
Premianții Galei Radio România Cultural 2022 jpeg
Premianții Galei Radio România Cultural 2022
Gala Premiilor Radio România Cultural, ediţia a XXI-a, şi-a desemnat cîştigătorii luni, 18 aprilie 2022, la Teatrul Odeon.

Adevarul.ro

image
Colosul cenuşiu. Ce ascunde muntele de zgură, una dintre cele mai mari halde din România VIDEO
În vecinătatea combinatului siderurgic din Hunedoara, se află una dintre cele mai mari halde de zgură din România.
image
Un şofer a rămas fără permis şi a fost amendat după ce a sunat la 112 ca să anunţe că este şicanat în trafic
Un apel la 112 a luat o turnură neaşteptată pentru un bărbat de 37 de ani. Acesta apelase serviciul de urgenţă ca să anunţe că un şofer îl şicanează în trafic, pe raza comunei brăilene Viziru.
image
Afacere de milioane de euro lângă un radar ce comunică direct cu baza Deveselu. „Nu s-a cerut avizul MApN”
MApN a dat in judecată Consiliul Judeţean Dolj după ce a autorizat construirea unui depozit in zona radarului din localitatea Cârcea. Instalaţia militară este importantă pentru apărarea aeriană a României. În spatele afacerii stă chiar primarul din Cârcea.