Big in Bulgaria

Publicat în Dilema Veche nr. 566 din 18-23 decembrie 2014
Big in Bulgaria  jpeg

– No Passport Required –

Nu mai puţin de 40 de scriitori români au fost traduşi în ultimii ani în limba bulgară – de la Lucian Blaga şi Mircea Eliade, pînă la Vasile Ernu şi Lucian Boia – unii dintre aceştia, precum Lucian Dan Teodorovici, Dan Lungu, Mircea Cărtărescu, Matei Vişniec sau Gabriela Adameşteanu, chiar cu mai multe titluri. Scriitori buni şi mai puţin buni (Răzvan Rădulescu, dar şi Doina Ruşti; Nichita Stănescu, dar şi Grigore Vieru); autori clasici şi contemporani din mai multe generaţii; roman, proză scurtă, poezie, eseu, teatru; cărţi individuale şi antologii; unele cărţi, precum primele două volume ale trilogiei Orbitor, aflîndu-se deja la ediţia a doua. Cîţi scriitori bulgari s-au tradus în româneşte în ultimii ani? Doi, fiecare cu cîte o singură carte: Gheorghi Gospodinov (Un roman natural, traducere de Cătălina Puiu, Editura Cartier, 2011) şi Emil Andreev (Rîul de sticlă, traducere de Mariana Mangiulea, 2011, Editura Humanitas). (Mai este o traducere, dar din 1999, a povestitorului Boian Biolcev, apărută la o editură care a dispărut între timp.)  

De ce literatura română este bine tradusă şi reprezentată dincolo de Dunăre, iar noi nu ştim nimic despre literatura bulgară? Pentru că noi am avut un Institut Cultural Român care a sprijinit traducerile, un institut eficient, pe care incompetentul şi coruptul prim-ministru Victor Ponta l-a distrus între timp.

Aceasta fiind situaţia traducerilor, faptul că România a fost invitată de onoare la Tîrgul Internaţional de Carte de la Sofia, desfăşurat săptămîna trecută între 9-14 decembrie, a venit ca un fapt firesc. Desfăşurat în incinta Palatului Naţional al Culturii (clădire imensă, cu o arhitectură comunistă, dar care, pe dinafară, poate fi luată la fel de bine drept un mall), sub patronajul Asociaţiei Editorilor Bulgari, Tîrgul de Carte de la Sofia a debutat în 1968, expune anual titlurile a peste 120 de edituri naţionale şi străine, şi a găzduit, de-a lungul celor şase zile, peste 20.000 de vizitatori – la deschiderea oficială a tîrgului, marţi, 9 decembrie, a participat chiar Rosen Plevnelie, preşedintele Bulgariei. 

În acest an, standul României, catalogul autorilor şi manifestările din cadrul tîrgului au fost opera Ministerului Culturii şi trebuie să spun că totul a decurs ireproşabil. Standul, de departe cel mai mare şi mai elegant din tot tîrgul, a avut un concept ecologic: logo-ul înfăţişa un copac crescut din paginile unei cărţi (sub care era scris tag-line-ul „Romanian Literature. No Passport Required“), iar stativele de lemn pe care erau expuse cărţile autorilor români (inclusiv audiobook-uri), şi în original, şi în bulgară, figurau nişte copaci dispuşi pe toată suprafaţa standului. (Dintre cărţile lui Lucian Boia a fost ales pentru catalog eseul Omul şi clima.)

Selecţia autorilor a fost şi ea dincolo de orice reproş şi, din propria experienţă a participării la atîtea tîrguri de carte în ultimul deceniu, trebuie să spun că acest lucru este o raritate. Au fost invitaţi 13 scriitori, din mai multe generaţii literare, poeţi, prozatori, dramaturgi şi eseişti, deopotrivă traduşi şi încă netraduşi în bulgară: Mircea Cărtărescu, Matei Vişniec, Lucian Boia, Mircea Dinescu, Gabriela Adameşteanu, Petru Cimpoeşu, Ioan Groşan, Dan Lungu, Lucian Dan Teodorovici, Ioana Nicolaie, Simona Popescu, Claudiu Komartin, Adina Popescu şi, în chip de moderatori ai celor zece manifestări literare, Ovidiu Şimonca, redactor-şef al revistei Observatorul Cultural, şi subsemnatul. Scriitorii şi traducătorii bulgari invitaţi să participe la dezbaterile de la standul românesc au fost dramaturgul Zdrava Kamenova, istoricul Ivan Biliarski, prozatorii Milen Ruskov şi Gheorghi Gospodinov (cu prezenţa discretă din public a lui Emil Andreev), traducătorii Ivan Stankov şi Vasilka Alexova. Translaţia a fost asigurată de traducătorul şi jurnalistul Stilyan Deyanov, dar mai ales de traducătoarele Lora Nenkovska, cercetătoare şi lector de limba română, şi Vanina Bojikova, profesor asistent de limbă şi literatură română la Universitatea „St. Kliment Ochridski“ din Sofia, prin al căror efort au apărut în bulgară mai toate cărţile româneşti din ultimii ani şi care s-au dovedit, de-a lungul tuturor manifestărilor din cele patru zile, nişte profesionişti adevăraţi, impecabili în a transpune deopotrivă în română şi bulgară intervenţiile scriitorilor.

Dincolo de dezbaterile literare (pe temele dramaturgiei, romanului, poeziei, literaturii pentru copii), întîlnirile cu editorii bulgari, lansările de carte şi lecturile publice – sîmbătă a avut loc o lectură de poezie cu Ioana Nicolaie, Simona Popescu, Claudiu Komartin, Matei Vişniec şi subsemnatul –, joi, în ziua deschiderii, a avut loc un concert de jazz prelungit, susţinut de Maria Răducanu şi Maxim Belciug, după care Mircea Dinescu a prezentat un show poetic şi, fireşte, gastronomic. Doar întîlnirea cu Mircea Cărtărescu a mai strîns atît de multă lume la standul României. În sfîrşit, în seara de sîmbătă, la Teatrul Naţional „Ivan Vazov“ s-a jucat spectacolul Angajare de clovn de Matei Vişniec, în traducerea lui Ognyan Stamboliev şi în regia lui Ivaylo Hristov.

Pe repede-înainte, aş vrea să trec în revistă cele cîteva lucruri absolut surprinzătoare despre literatura bulgară contemporană şi despre piaţa bulgară de carte, lucruri aflate de-a lungul celor cîteva dezbateri pe care le-am moderat, de la scriitori precum Zdrava Kamenova, Milen Ruskov (romancier laureat al Premiului Uniunii Europene pentru Literatură, premiu obţinut şi de Răzvan Rădulescu sau Ioana Pârvulescu) şi Gheorghi Gospodinov (scriitor invitat la FILIT anul acesta, autorul cărţii Un roman natural, publicat în 23 de limbi, şi al romanului Fizica zăpezii, care a cîştigat trei premii naţionale şi a fost finalist la premiile Strega Europeo şi Gregor von Rezzori în Italia, şi la premiile Haus der Kulturen der Welt şi Brücke Berlin Preis în Germania). În primul rînd, se pare că numărul librăriilor bulgare este copleşitor prin comparaţie cu cele de la noi: mai multe lanţuri naţionale deţin şi continuă să deschidă zeci de librării, numărul total ridicîndu-se la aproximativ 600, în condiţiile unei ţări mici, cu o populaţie de şapte milioane de oameni, dintre care mulţi sînt plecaţi la muncă în străinătate. Raportat la aceeaşi populaţie, numărul de romane publicate anual este de cîteva ori mai mare decît la noi, într-o ţară unde se scrie în continuare mai multă proză scurtă decît roman. Romanul se află însă într-o perioadă de înflorire, Gheorghi Gospodinov remarcînd faptul că în Bulgaria există deja scriitori comerciali care produc literatură de consum: „Există o foarte mare dorinţă de a se scrie roman, iar literatura pare să-şi fi recăpătat importanţa în aceşti ultimi ani. Literatura începe să devină o valoare.“

Ca o concluzie, vecinii noştri de dincolo de Dunăre scriu o literatură cel puţin la fel de tradusă şi de premiată în Occident ca şi a noastră, au mai mulţi romancieri şi povestitori decît avem noi şi, cu toate astea, ei sînt cei care ne citesc.

Afis 9 febr 2023 Sala Radio jpg
TROMPETISTUL DE TALIE INTERNAȚIONALĂ ALEX SIPIAGIN VA CÎNTA CU BIG BAND-UL RADIO ROMÂNIA!
Pentru acest concert de jazz contemporan, Big Band-ul Radio îi are ca invitați și pe pianistul și aranjorul MISHA TSIGANOV, contrabasistul MAKAR NOVIKOV și pe bateristul SASHA MACHIN.
Publishing & TPS1 jpg
1 milion de lei pentru traducerea cărților românești în străinătate
Sesiunea 2023 a programelor Translation and Publication Support (TPS) și PUBLISHING ROMANIA, la start
982 16 sus coperta jpg
O bere cu Dave Grohl
Pe mulți dintre noi izolarea din timpul pandemiei ne-a făcut să ne aplecăm spre tot soiul de hobby-uri mai mult sau mai puțin bizare (și de multe ori nu neapărat utile).
p 17 jpg
Teatru de război
Narvik e despre acest cuplu – ea, „soție și mamă”; el, soldat chiar pe frontul din fața casei – care trebuie să le facă față nemților, „separat, dar împreună”.
982 17 coperta1 jpg
Familia Wakeman
Nu doar Steven Wilson a avut un an intens, ci și celălalt Wilson esențial al prog-rock-ului britanic, Damian Wilson.
George Banu jpg
George Banu – un portret pur subiectiv
Biţă folosea des expresia entre‐deux, inclusiv în Povestirile lui Horatio, una dintre ultimele lui cărți.
landscape 1 febr jpg
UN TRIO DE COMPOZITORI, UN TRIO DE MUZICIENI și UN FLAUT DE AUR
Primul concert al lunii februarie (miercuri, 1 februarie 2023) la Sala Radio propune publicului un trio de mari compozitori – MOZART, BACH și MENDELSSOHN – alături de un trio de apreciați muzicieni români.
p 8 2 foto C  Hord jpg
George Banu
De aceea, textele lui George Banu nu doar informează, ci formează. Cititorul îi va rămîne mereu dator, iar Dilema veche îi va rămîne mereu recunoscătoare.
981 16 coperta1 jpg
Retrospectiva anului poetic 2022
În concluzie, aș adăuga că e îmbucurătoare această diversitate de tonuri și de voci din poezia românească de azi.
p 17 2 jpg
Lup singuratic
The Card Counter, cel mai recent film al lui Paul Schrader, demonstrează cît de ușor am ajuns să folosim termenul de „bressonian” pentru a descrie în viteză orice film care promite interpretări minimaliste și o anume reticență pentru spectacol.
981 17 Breazu jpeg
No fun
Aici e Iggy dorindu-și și nereușind să-l imite pe un alt Iggy, cel dintr-o altă eră.
981 21 Iamandi jpg
Revoluția română, între previzibil și spontan
Pe această pantă a căzut comunismul, și cu toate că pare a se sfîrși brusc în 1989, parcurgerea ei a durat aproximativ douăzeci de ani.
MRM 7ian12feb vertical jpg
„Moștenitorii României muzicale”: Violin in love cu Valentin Șerban și Daria Tudor
Pentru îndrăgostiții de muzică, un recital-eveniment la Sala Radio susținut de violonistul Valentin Șerban, cîștigătorul Concursului Enescu – ediția 2020/2021, și pianista Daria Tudor: „Violin in love”.
AFIS 27 ian 2023 Sala Radio jpg
Soprana Valentina Naforniță - invitată specială la Sala Radio
Soprana VALENTINA NAFORNIȚĂ, aplaudată pe scena marilor teatre lirice ale lumii – de la Staatsoper (Viena), Opéra national de Paris, Opéra de Lausanne, Théatre des Champs-Elysées (Paris) sau Teatro alla Scala (Milano) - este invitată specială pe scena Sălii Radio.
George Banu jpeg
George Banu (1943 – 2023)
Pentru mai mult de un deceniu, George Banu a fost unul dintre cei mai valoroși colaboratori permanenți ai revistei noastre.
lanscape Sala Radio Tetrismatic png
Muzica creată ca niște piese de tetris: „TETRISMATIC”, un concert ca o aventură sonoră și vizuală
Joi, 26 ianuarie 2023, de la 19:00, Sala Radio va fi scena evenimentului „TETRISMATIC - Enjoying the Game of an Unexpected Journey”, în care saxofonistul CĂTĂLIN MILEA și invitații săi vor susține o „călătorie muzicală ca un joc”
Idei pentru weekendul prelungit  Sursa imagine Opera Comica pentru Copii jpeg
Reprezentații suplimentare programate pentru musicalul ,,Sunetul Muzicii”
La cererea publicului, pe 21 și 22 ianuarie 2023 au fost programate două reprezentații suplimentare ale musicalului „Sunetul Muzicii”, în regia lui Răzvan Mazilu.
p  16 Benjamin Labatut WC jpg
Spre abis
Pe scurt, Labatut ne oferă o ficționalizare a formulării Principiului Incertitudinii și a Interpretării Copenhaga.
980 17 DN83 foto Denisa Neatu jpg
Două povești (nu doar) de dragoste
Ceea ce funcționează aici însă este dinamica coregrafică și ideea individului ca rezultantă a mediului și a istoriei.
Joaquín Sorolla, Odalisca, ulei pe pânză, 1884 (afis) jpg
Art Safari va fi deschis tot anul: 3 ediții în 2023 - Primul sezon începe în 10 februarie și aduce mult-așteptata expoziție retrospectivă a unui mare modernist român – Ion Thedorescu-Sion, Impresionism spaniol, Prix Marcel Duchamp și Young Blood-ul d
Primul sezon celebrează 140 de ani de la nașterea lui Ion Theodorescu-Sion (1882-1939), maeștrii picturii spaniole, de la Academism la Impresionism, printre care celebrul „Maestru al luminii” - Joaquin Sorolla.
p 15, Munch, Tipatul jpg
Coșmar, Țipăt și Mozart
Füssli nu pictează o scenă erotică, ci o experiență mnemonică sau onirică. Fără cenzură, dăruire completă. Aceasta-i sursa coșmarului.
979 COPERTA 16 sus BAS png
Modificare și aliniere
Romanul este atît un traseu spre adevăr, cît și o continuă negare a acestuia.
979 COPERTA 16 jos Marius jpg
Obsesie, pasiune, durere
Sacrificiul şi durerea, dragostea şi moartea sînt, astfel, modelele simbolice pe care ţesătura scrisului Zeruyei Shalev le întinde peste această poveste despre iluzie, împlinire şi eliberare.
p 17 jpg
Două debuturi importante disponibile online
Două dintre cele mai importante filme lansate în 2022, EO și Crimes of the Future, aparțin unor octogenari. Lucru care m-a inspirat să profit de un foarte util program curatoriat de platforma MUBI.

Adevarul.ro

image
Cum va fi vremea în ultima lună de iarnă. Care e recordul de ger năprasnic în România
Temperaturi foarte scăzute sau maxime termice neobişnuite s-au consemnat, de-a lungul timpului, în luna februarie. Recordul de ger a fost bătut la data de 10 februarie 1929, când la Vf.Omu s-au înregistrat minus 38 grade Celsius.
image
Patru lucruri în care se măsoară cu adevărat fericirea. Ce spune un profesor de la Harvard
Dr. Sanjiv Chopra, profesor la Harvard, a explicat de ce 20 de milioane de dolari câștigați la loto nu te fac fericit pe termen lung și care ar fi cele cinci lucruri care ar ajuta cu adevărat pentru a obține această stare.
image
Şi-a ucis cea mai bună prietenă din dorinţa de a fi mamă. Cele două femei se cunoscuseră la biserică
Crima haluncinantă, comisă de o femeie din Texas a uimit o lume întreagă. Aceasta şi-a omorât cu sânge rece cea mai bună prietenă, pe care o cunoştea de mai bine de un deceniu. Totul pentru a-i fura copilul.

HIstoria.ro

image
Moartea căpitanului Valter Mărăcineanu, un erou al Războiului de Independență
Muzeul Militar Naţional „Regele Ferdinand I” deține în patrimoniul său o fotografie inedită a eroului român Valter Mărăcineanu.
image
Armata lui Vlad Ţepeș: Arme și echipamente
Cu toată lipsa de piese originale din epocă, putem reface echipamentul și armamentul trupelor lui Vlad Ţepeș, bazându-ne pe puținele piese existente, pe sursele pictate și scrise și pe comparații cu zonele din jur.
image
Sfârșitul Bătăliei de la Stalingrad: Capitularea mareșalului Paulus
În timpul nopții de 30 spre 31 ianuarie 1943, Brigada 38 Motorizată, având atașate companiile de geniu, a încercuit zona din jurul Pieței Eroilor Căzuți și magazinul Univermag, întrerupând legăturile telefonice dintre comandamentul mareșalului Friedrich Paulus și unitățile subordonate.