Cum se vor spune poveşti în viitor

Beth CARDIER şi H.T. GORANSON
Publicat în Dilema Veche nr. 566 din 18-23 decembrie 2014
Cum se vor spune poveşti în viitor jpeg

În octombrie trecut, un grup de pionieri în materie de spus poveşti s-a întîlnit în New York, pentru un summit despre viitorul relatării de poveşti. În centrul atenţiei s-au aflat noile media şi felul în care acestea încurajează, pe căi nebănuite, interactivitatea. Dar o poveste nu înseamnă doar modul în care este relatată, aşa că viitorul va fi, probabil, mai spectaculos chiar decît prezic aceşti experţi.

În spatele mijloacelor de propagare a unei poveşti se află mecanismele care o angrenează. Un nou tip de analiză promite să dezvăluie mai multe despre aceste mecanisme, pentru a putea înţelege mai bine de ce anumite poveşti ne captivează. Dacă proiectul reuşeşte, va da naştere unor noi forme de creativitate, unor poveşti mai elocvente şi ne va face mai puţin vulnerabili la manipularea de către guverne şi companii.

Accentul pus pe noile media este de înţeles, fiindcă face posibile interacţiuni inedite. Să luăm, de exemplu, scenariul propus de Latitude Research, o firmă care vizează noi interacţiuni între conţinut şi tehnologie: mai mulţi oameni care nu se cunosc citesc simultan aceeaşi carte, cu toţii urmărind să ajungă la o anumită scenă – să spunem un bal dansant –, la o anumită dată. În acea zi, cititorii se îmbracă frumos şi merg la balul despre care citesc, organizat undeva, în oraş.

O astfel de perspectivă devine o afacere puternică. Mark Zuckerberg, fondatorul Facebook, crede că imersiunea în spaţiile virtuale va revoluţiona modul în care construim discursul social. Compania a cumpărat recent firma start-up de realitate virtuală Oculus, cu 2 miliarde de dolari.

Dar entuziasmul care însoţeşte aceste inovaţii riscă să rateze cîteva aspecte importante, legate de ceea ce ne place la o poveste. Noile media nu fac decît să schimbe modul de propagare al aceloraşi vechi basme, în vreme ce axarea pe interactivitate omite o trăsătură esenţială a unui basm îndrăgit: ceea ce aşteptăm adesea de la povestitori este să ne emoţioneze într-un fel în care noi înşine nu reuşim să o facem.

Aici este punctul în care o nouă metodă de analiză ar putea să ne ajute, structurînd naraţiunea ca pe un flux de situaţii schimbătoare şi căutînd forţele care le propulsează. E dificil să urmăreşti aceste forţe, fiindcă ele sînt, îndeobşte, invizibile şi se exercită asupra mai multor factori. Şi totuşi, datorită noilor media şi tehnologii, unele dintre ele devin tot mai vizibile.

Să luăm ca exemplu genul blockbuster de acţiune. Filmul Transformers (2007) are o structură „fracţionată“, care lasă în mod deliberat lacune în povestire, pentru a o face cu atît mai uimitoare. Imaginile generate de computer (CGI) din acest film au extins conceptul în plan vizual, schimbînd modul de desfăşurare a scenelor de luptă.

În CGI, „camera de filmat“ e o perspectivă inventată, ceea ce înseamnă că regizorul poate să o orienteze în absolut orice direcţie. Cu toate acestea, camera din Transformers „a văzut“ şi „a înţeles“ foarte puţin din scenele de luptă. A filmat în direcţii greşite, a surprins cadre prea apropiate şi a sărit de la o imagine la alta, ca şi cum operatorul nu ar fi ştiut ce urmează să se întîmple. Dintr-odată, o ficţiune inventată pentru utilizatori de jucării, cu vîrste de 8 ani, a devenit captivantă pentru adulţi.

Acest gen de confuzie vizuală s-a extins, de atunci, tot mai mult, ajungînd la nivelul întregii intrigi. La începutul blockbuster-ului World War Z, o familie părăseşte panicată oraşul, fără însă ca membrii ei sau spectatorii să ştie de ce. Atît camera de filmat, cît şi protagoniştii se află în continuă mişcare, iar efectul e captivant.

Tehnologiile viitoare ne vor permite să observăm construcţia din spatele emoţiei, precum şi modul în care spectatorii o percep, în cele din urmă. Rezultatul ar putea fi o cunoaştere mai profundă a motivului pentru care anumite poveşti ne influenţează. Poveştile ne ajută deja să decidem de cine ne îndrăgostim, ce politicieni să susţinem, unde să trăim şi ce bunuri şi servicii să achiziţionăm. O înţelegere mai profundă a naraţiunilor pe care le consumăm ne poate spori calitatea vieţii, aşa cum s-a întîmplat şi în cazul siguranţei alimentare.

Cu numai cîteva generaţii în urmă, corporaţiile din domeniul alimentar ne puteau spune orice poveste, şi erau credibile. Grăsimile trans erau elogiate ca hrană a viitorului, iar ţigările erau promovate ca benefice pentru sănătate. Corporaţiile şi legislativul îi considerau pe consumatori prea leneşi şi naivi pentru a înţelege explicaţiile ştiinţifice.

Hrana din ziua de astăzi poartă etichete cu informaţii amănunţite. Copiii învaţă la şcoală cum să interpreteze aceste informaţii. Nu toată lumea e interesată, dar Internetul îi permite oricui să se informeze, în măsura în care îşi doreşte. Cu nici treizeci de ani în urmă, nimic din toate acestea nu era imaginabil; astăzi, ne este mai bine tuturor, inclusiv industriei alimentare.

În curînd, acelaşi tip de transparenţă ar putea fi posibil şi pentru consumul de naraţiune. Ce avantaj ar putea avea o astfel de cunoaştere?

Imaginaţi-vă un viitor în care smart objects – dispozitivele pe bază de inteligenţă artificială – (telefoane, calculatoare etc.) monitorizează dinamica naraţiunilor pe care le trăiţi, în acelaşi mod în care monitorizează şi sănătatea dumneavoastră fizică. În plan personal, telefonul vă va lămuri de ce o convorbire cu un prieten s-a terminat prost. Calculatorul dumneavoastră vă va oferi noi modalităţi de a conecta informaţii, pentru a vă optimiza munca. Într-un moment de tihnă, veţi dori să vedeţi mecanismele interioare ale acestui sistem, pentru a putea observa modul în care propriile idei se întrepătrund cu cele ale familiei, ale locului de muncă sau ale oricărui alt mediu în care speraţi ca ele să găsească un teren propice. Vă veţi putea da seama cînd o naraţiune personală vă este folositoare sau cînd, dimpotrivă, ea vă manipulează.

S-ar putea ca poveştile recompuse cu ajutorul noilor media şi metode să ne devină mai apropiate decît ne imaginăm în momentul de faţă, într-un mod asimilabil unei camaraderii. E un proiect captivant – cu atît mai mult cu cît ne aflăm abia la începutul poveştii. 

Beth Cardier, autor de ficţiune, este dr. în structură narativă al Universităţii din Melbourne.  

H.T. Goranson, fost cercetător principal al Agenţiei pentru Proiecte de Cercetare Avansată în Domeniul Apărării, din cadrul Ministerului Apărării al SUA, lucrează în prezent la un sistem de inteligenţă artificială de ultimă generaţie, destinat industriei divertismentului.

© Project Syndicate/Institute for Human Sciences, 2014
www.project-syndicate.org

traducere de Matei PLEŞU 

Foto: wikimedia commons

landscape 1 febr jpg
UN TRIO DE COMPOZITORI, UN TRIO DE MUZICIENI și UN FLAUT DE AUR
Primul concert al lunii februarie (miercuri, 1 februarie 2023) la Sala Radio propune publicului un trio de mari compozitori – MOZART, BACH și MENDELSSOHN – alături de un trio de apreciați muzicieni români.
p 8 2 foto C  Hord jpg
George Banu
De aceea, textele lui George Banu nu doar informează, ci formează. Cititorul îi va rămîne mereu dator, iar Dilema veche îi va rămîne mereu recunoscătoare.
981 16 coperta1 jpg
Retrospectiva anului poetic 2022
În concluzie, aș adăuga că e îmbucurătoare această diversitate de tonuri și de voci din poezia românească de azi.
p 17 2 jpg
Lup singuratic
The Card Counter, cel mai recent film al lui Paul Schrader, demonstrează cît de ușor am ajuns să folosim termenul de „bressonian” pentru a descrie în viteză orice film care promite interpretări minimaliste și o anume reticență pentru spectacol.
981 17 Breazu jpeg
No fun
Aici e Iggy dorindu-și și nereușind să-l imite pe un alt Iggy, cel dintr-o altă eră.
981 21 Iamandi jpg
Revoluția română, între previzibil și spontan
Pe această pantă a căzut comunismul, și cu toate că pare a se sfîrși brusc în 1989, parcurgerea ei a durat aproximativ douăzeci de ani.
MRM 7ian12feb vertical jpg
„Moștenitorii României muzicale”: Violin in love cu Valentin Șerban și Daria Tudor
Pentru îndrăgostiții de muzică, un recital-eveniment la Sala Radio susținut de violonistul Valentin Șerban, cîștigătorul Concursului Enescu – ediția 2020/2021, și pianista Daria Tudor: „Violin in love”.
AFIS 27 ian 2023 Sala Radio jpg
Soprana Valentina Naforniță - invitată specială la Sala Radio
Soprana VALENTINA NAFORNIȚĂ, aplaudată pe scena marilor teatre lirice ale lumii – de la Staatsoper (Viena), Opéra national de Paris, Opéra de Lausanne, Théatre des Champs-Elysées (Paris) sau Teatro alla Scala (Milano) - este invitată specială pe scena Sălii Radio.
George Banu jpeg
George Banu (1943 – 2023)
Pentru mai mult de un deceniu, George Banu a fost unul dintre cei mai valoroși colaboratori permanenți ai revistei noastre.
lanscape Sala Radio Tetrismatic png
Muzica creată ca niște piese de tetris: „TETRISMATIC”, un concert ca o aventură sonoră și vizuală
Joi, 26 ianuarie 2023, de la 19:00, Sala Radio va fi scena evenimentului „TETRISMATIC - Enjoying the Game of an Unexpected Journey”, în care saxofonistul CĂTĂLIN MILEA și invitații săi vor susține o „călătorie muzicală ca un joc”
Idei pentru weekendul prelungit  Sursa imagine Opera Comica pentru Copii jpeg
Reprezentații suplimentare programate pentru musicalul ,,Sunetul Muzicii”
La cererea publicului, pe 21 și 22 ianuarie 2023 au fost programate două reprezentații suplimentare ale musicalului „Sunetul Muzicii”, în regia lui Răzvan Mazilu.
p  16 Benjamin Labatut WC jpg
Spre abis
Pe scurt, Labatut ne oferă o ficționalizare a formulării Principiului Incertitudinii și a Interpretării Copenhaga.
980 17 DN83 foto Denisa Neatu jpg
Două povești (nu doar) de dragoste
Ceea ce funcționează aici însă este dinamica coregrafică și ideea individului ca rezultantă a mediului și a istoriei.
Joaquín Sorolla, Odalisca, ulei pe pânză, 1884 (afis) jpg
Art Safari va fi deschis tot anul: 3 ediții în 2023 - Primul sezon începe în 10 februarie și aduce mult-așteptata expoziție retrospectivă a unui mare modernist român – Ion Thedorescu-Sion, Impresionism spaniol, Prix Marcel Duchamp și Young Blood-ul d
Primul sezon celebrează 140 de ani de la nașterea lui Ion Theodorescu-Sion (1882-1939), maeștrii picturii spaniole, de la Academism la Impresionism, printre care celebrul „Maestru al luminii” - Joaquin Sorolla.
p 15, Munch, Tipatul jpg
Coșmar, Țipăt și Mozart
Füssli nu pictează o scenă erotică, ci o experiență mnemonică sau onirică. Fără cenzură, dăruire completă. Aceasta-i sursa coșmarului.
979 COPERTA 16 sus BAS png
Modificare și aliniere
Romanul este atît un traseu spre adevăr, cît și o continuă negare a acestuia.
979 COPERTA 16 jos Marius jpg
Obsesie, pasiune, durere
Sacrificiul şi durerea, dragostea şi moartea sînt, astfel, modelele simbolice pe care ţesătura scrisului Zeruyei Shalev le întinde peste această poveste despre iluzie, împlinire şi eliberare.
p 17 jpg
Două debuturi importante disponibile online
Două dintre cele mai importante filme lansate în 2022, EO și Crimes of the Future, aparțin unor octogenari. Lucru care m-a inspirat să profit de un foarte util program curatoriat de platforma MUBI.
979 17 Biro coperta1 jpg
Filiera basarabeană
Nu cred că am dus vreodată lipsă de dive în cultura noastră pop – înainte de ’90, Angela Similea ori Corina Chiriac dominau preferințele și colecțiile de discuri Electrecord, dominație de gen ce s-a păstrat și în anii ’90
979 22 coperta1 jpeg
Rushdie neînțelesul
El însă a ajuns în această situație pentru că nu a avut cum să fie altfel decît el însuși.
p 23 Fiinta retractata si refractata, spionata de constiinta sa, 1951 jpg
Victor Brauner – Retractarea sau „retragerea în sine“
Prin reinstaurarea imaginilor mitice, căderea este „răul eliberator“ care conduce la obţinerea elixirului vieţii (Gershom Scholem, La Kabbale et sa symbolique, Payot, Paris, 2003).
Afis Lettre jpg
De Ziua Culturii Naționale, dezbatere despre viitorul presei culturale tipărite, organizată de ICR prin Centrul Național al Cărții
Cu prilejul Zilei Culturii Naționale, duminică, 15 ianuarie 2023, de la ora 16.00, la Seneca Anticafe (str. Arhitect Ion Mincu 1), va avea loc o întîlnire cu tema Presa culturală: schițe pentru un viitor posibil
Afis 13 ian 2023 Sala Radio jpg
Concert de Ziua Culturii Naționale la Sala Radio
Vineri, 13 ianuarie 2023 (de la 19.00), primul concert al noului an pe scena Sălii Radio va fi prezentat cu ocazia Zilei Culturii Naționale și se va desfășura sub bagheta lui ADRIAN MORAR, dirijor al Operei Naționale Române Cluj-Napoca.
MRM ian15 2023 portrait jpg
„Moștenitorii României muzicale”: turneu susținut de pianista Kira Frolu
Câștigătoarea bursei “Moștenitorii României muzicale” – ediția 2022, va susține o serie de recitaluri-eveniment ce vor avea loc la Brașov, București și Timișoara

Adevarul.ro

image
Când ajunge din nou în România un val de aer polar: unde se anunță ger cumplit, cât mai ninge la munte
Trei zile de iarnă autentică se anunță în mai multe județe din zona de munte. Meterologii anunță ninsori puternice și viscol. Începând de duminică însă un val de aer polar lovește România. Sunt așteptate temperaturi de până la minus 20 de grade Celsius.
image
Trufia îngroapă România. De ce nu putem fi cel mai de preț aliat pentru Occident: „Suntem ca ruda aia săracă...”
România nu reușește să profite de oportunităţi și să-și exploateze potențialul. Marius Ghincea, profesor la Universitatea Johns Hopkins, explică ce-i lipsește României.
image
Netflix, accesat doar din propria locuinţă. Compania ia măsuri drastice: care va fi singura excepţie
Netflix urmează să ia măsuri drastice, astfel încât utilizatorii să nu îşi mai poată împărţi contul cu alte persoane. Decizia a venit, după ce datele statistice au arătat că peste 100 de milioane de utilizatori din întreaga lume folosesc, de fapt, contul altcuiva.

HIstoria.ro

image
Originea familiei Caragiale. Recuperarea unei istorii autentice
„Ce tot spui, măi? Străbunicul tău a fost bucătar arnăut, plăcintar! Purta tava pe cap. De-aia sunt eu turtit în creștet!”, astfel îl apostrofa marele Caragiale pe fiul său Mateiu, încercând să-i tempereze fumurile aristocratice și obsesiile fantasmagoric-nobiliare de care acesta era bântuit.
image
Reglementarea prostituției în București, la sfârșitul secolului al XIX-lea
Către finalul secolului al XIX-lea, toate tentativele întreprinse pentru a diminua efectele prostituției prin regulamente, asistență medicală și prin opere de binefacere nu dădeau rezultatele așteptate, mai ales în ceea ce privește răspândirea bolilor venerice.
image
Anul 1942, un moment greu pentru Aeronautica Regală Română
Anul 1942 a însemnat pentru Aeronautica Regală Română, ca de altfel pentru toate forțele Armatei române aflate în zona de operațiuni, un moment deosebit de dificil.