Mircea VASILESCU

Pagina 3
„N am avut veleitatea de a aparţine unui curent, unei culori, unei etichete anume“   dialog cu Dan NUŢU jpeg
„N-am avut veleitatea de a aparţine unui curent, unei culori, unei etichete anume“ - dialog cu Dan NUŢU
Există un soi de firesc – cred că e importat de la americani sau de la unii actori mari – sau un soi de strădanie de a fi firesc care omoară firescul. Îi vezi pe unii mimînd firescul. Și asta se observă de la o poștă. Cînd îl vezi pe unul că e curat, curat-curat, atunci e bine.
Ce nu fac copiii la şcoală jpeg
Darea afară la români
„E un abuz nemaipomenit, o mare porcărie să dai afară din Partidul Liberal un Paleologu, este o enormă impietate faţă de istoria Partidului Naţional Liberal” – a spus Theodor Paleologu după ce a fost exclus din PNL. E şi un semn de prostie – aş adăuga.
Ce nu fac copiii la şcoală jpeg
E suficient să citim, nu e important suportul lecturii
Cei mai mulți dintre ei sînt nemulțumiți că nu se mai citește ce citeau ei, că, odată cu schimbarea suporturilor de lectură, se schimbă – a se citi se pervertesc – și gusturile, se strică lumea. Iar viteza de circulație a textelor pe care o au device-urile electronice de azi conduce automat la răspîndirea prostiilor, vulgarităților etc.
Ce nu fac copiii la şcoală jpeg
Cît de săraci sîntem
Există de cîţiva ani un indicator care arată diferenţele în materie de putere de cumpărare şi nivel de trai dintre ţări. Se numeşte „Big Mac”: pur şi simplu, compară preţul hamburgerului în diverse ţări. E neoficial, nu intră în statisticile guvernelor.
Acul, Mira mea și Google jpeg
Acul, Mira mea și Google
I-am povestit chestia asta unui șef de la Google. Mi-a zis: „Sigur, noi sîntem bucuroși că încasăm banii, dar sînt bani aruncați degeaba”.
Într o democraţie, trebuie să ai răbdare – dialog cu Silvia MARTON jpeg
Într-o democraţie, trebuie să ai răbdare – dialog cu Silvia MARTON
Secolul al XIX-lea l-a avut și a fost un exercițiu continuu pînă în anii 1930. După 1989, s-ar fi putut relansa experiența parlamentară, dar n-a ieșit. Parlamentul este astăzi instituția cea mai slabă, deși ar trebui să fie cea mai puternică. Și, din păcate, parlamentarii fac totul ca să întărească această percepție.
Ce nu fac copiii la şcoală jpeg
Ce nu fac copiii la şcoală
Elevii trec prin şcoală fără să afle o mulţime de lucruri utile şi interesante, care le-ar construi personalitatea în acord cu lumea pentru care se pregătesc.
„Cînd a mai fost Europa atît de liberă?“ jpeg
„Cînd a mai fost Europa atît de liberă?“
Ideea Europei este să coexistăm pașnic, democratic, în condiții de libertate. Din păcate, Europa are probleme interne: și-a pierdut aderența la propriile valori, la propriile rădăcini iudeo-creștine. Și atunci, pentru migranți se pune problema: în ce se integrează atunci cînd vin în Europa?
Ce nu fac copiii la şcoală jpeg
Cultură pe gratis, Cuminţenie pe bani
Pînă la 1 iunie, s-au strîns 138.000 de euro pentru Cuminţenia pămîntului. După ce a anunţat cîţi bani au fost donaţi pînă acum, premierul Dacian Cioloş a declarat că e optimist. Rezultatul subscripţiei publice va deveni un indiciu important al unei teme majore: sînt dispuşi românii să plătească pentru cultură?
„Sîntem atît de jos, încît ar trebui să ne fie rușine   ”  – dialog cu Mihai MITRICĂ jpeg
„Sîntem atît de jos, încît ar trebui să ne fie rușine...” – dialog cu Mihai MITRICĂ
„În România, urbanul mare are acces la cărți prin intermediul librăriilor. În rest, e o secetă cruntă. În orașele mijlocii și în mediul rural, oamenii au acces doar la stocul de cărți din biblioteci, neactualizat de ani întregi. Un copil care nu pune mîna acum pe o carte va ajunge un adult care nu va avea parte de un salariu bun.“
Ce nu fac copiii la şcoală jpeg
De ce filmele româneşti?...
Nu cred că se poate vorbi, în sensul deplin al cuvîntului, despre o cinematografie românească; n-avem instituţii funcţionale şi politici serioase care să-i asigure filmului românesc stabilitate şi perspective. Avem noroc. Performanţele de la festivaluri se datorează cîtorva individualităţi – regizori, actori, producători.
Ce nu fac copiii la şcoală jpeg
Ei promit, lumea-i alege
E campanie pentru alegerile locale – în caz că n-aţi observat. S-a schimbat legea şi nu mai sînt permise bannere de nu ştiu cîţi metri pătraţi, ci doar afişuţe discrete, toate la fel, de parcă am fi în Elveţia. Specialiştii zic că, pentru locale, cel mai mult contează „mobilizarea alegătorilor” prin discuţii directe.
Ce înseamnă să fii primar în România – dialog cu Ovidiu VOICU jpeg
Ce înseamnă să fii primar în România – dialog cu Ovidiu VOICU
Pentru un oraș mare ca Bucureștiul, ni se pare ciudat să nu-l vedem împînzit de afișe. Anul trecut s-a schimbat legea alegerilor locale, iar una dintre schimbările aduse ține de tehnica campaniei: este interzis un anume fel de panotaj. Nu mai sînt permise bannerele uriașe, afișele cu care ne-am obișnuit.
Ce nu fac copiii la şcoală jpeg
Fumatul, cititul pe hîrtie şi maşina fără şofer
N-are nici un sens să pui problema în termenii „e mai bine să citeşti pe hîrtie decît pe monitor/laptop/kindle?”. Hîrtia sau dispozitivul electronic sînt doar nişte suporturi care ne îngăduie să citim un text. Important e să citeşti, indiferent pe ce suport.
„România e o țară de oameni inteligenți și creativi”   dialog cu Dan BULUCEA jpeg
„România e o țară de oameni inteligenți și creativi” - dialog cu Dan BULUCEA
De multe ori dăm vina pe tehnologie, deși controlul îl avem în continuare noi, oamenii. Iar Google este unul dintre jucătorii din lumea aceasta.
Ce nu fac copiii la şcoală jpeg
Scandal după scandal
Am scris, săptămîna trecută, că „scandalul de la Operă nu e scandal”. Cineva mi-a pus (pe Facebook, desigur, unde altundeva?) următorul comentariu: „În România orice scandal e doar o stare naturală”. Iar „România”? Iar generalizăm? Iar dăm fuga să invocăm ţărişoara?
Ce nu fac copiii la şcoală jpeg
Scandalul de la Operă nu e scandal
Pe scurt: „afară cu străinii din ţară”, unde în categoria „străini” sînt incluşi toţi cei care vor să scoată Opera (sau orice altă instituţie) din amorţeală. La ce s-a ajuns? Evident, la demisia ministrului Vlad Alexandrescu. Care, în cîteva luni, a deschis cîteva drumuri interesante.
Ce nu fac copiii la şcoală jpeg
Înapoi spre Evul Mediu?
Leacuri băbeşti, supremaţia dacilor, extratereştri, ocultism, pseudo-astrologie, masoni, conspiraţii, false descoperiri ştiinţifice: pe unde întorci capul pe internet, dai peste asemenea subiecte. Iar răspîndirea Facebook a sporit interesul pentru astfel de preocupări.
„Decăderea presei e un fenomen cu amprentă românească“   dialog cu Cătălin TOLONTAN jpeg
„Decăderea presei e un fenomen cu amprentă românească“ - dialog cu Cătălin TOLONTAN
Problema nu e dacă pierdem ziarele tipărite, ci dacă pierdem redacțiile ca formă de organizare profesionistă, matură și curajoasă a informației. Și atunci pierzi jurnalismul, pierzi un serviciu public pe care îl faci oamenilor. Erodarea presei – să nu ne fie rușine – nu e un fenomen românesc, e un fenomen internațional.
Ce nu fac copiii la şcoală jpeg
Cîntecelul şi Catedrala
„Ce mai freamăt, ce mai zbucium!” – scria Poetul. Freamătul şi zbuciumul s-au iţit şi acum (în ziare, pe site-uri, pe Facebook, la televizor), deşi nu e vorba despre nici o luptă, ci despre un biet cîntecel. Sau, cum spune Mircea Cărtărescu, „o poezie cîntată”: „Despre smerenie” cu trupa Taxi.
La Ministerul Culturii, porţile s au deschis – dialog cu Corina ŞUTEU jpeg
La Ministerul Culturii, porţile s-au deschis – dialog cu Corina ŞUTEU
În ultimii zece ani, sistemul cultural din Europa și sistemul cultural global au evoluat cu o viteză extraordinară și au luat-o înaintea legislației și regulilor. Europa a trebuit să adapteze rapid un sistem tradițional, uneori centralist, alteori nu.
Cu alţii sau cu ea însăşi? jpeg
Cu alţii sau cu ea însăşi?
După atentatele de la Bruxelles din 22 martie, am auzit iarăși refrenul: „Europa e în război“. Într-o formă sau alta, l-au rostit lideri politici, comentatori, politologi, de-a lungul și de-a latul Europei. L-a rostit și președintele Klaus Iohannis.
„Europa nu este în război, decît dacă definim linia frontului în interiorul constructului european“   interviu cu Rufin ZAMFIR jpeg
„Europa nu este în război, decît dacă definim linia frontului în interiorul constructului european“ - interviu cu Rufin ZAMFIR
Din 1958 și pînă astăzi în Europa au fost săvîrșite cca. 150 de atentate teroriste, deci mai mult de două pe an, dacă ar fi să facem o medie. Dacă asta se poate califica drept viața cea de toate zilele, atunci deja Europa s-a obișnuit cu ele și nu mai avem ce-i face.
Ce nu fac copiii la şcoală jpeg
Olandezii, Rusia şi alegerile din Europa
„Mici minorități de oameni mînioși, cînd sînt bine organizați, pot reduce la tăcere temătoarea, divizata și apatica majoritate de centru din Europa Occidentală. Iar Rusia e pregătită să-i ajute.“
În Europa reizbucneşte războiul ideologic jpeg
În Europa reizbucneşte războiul ideologic
E limpede că Europa „a declarat război terorismului“. Se mai spune și că, de cînd Putin a invadat Ucraina, iar Rusia tot mîrîie prin gard la SUA care vor să aducă militari și echipamente militare pe-aici, prin țările estice, s-ar fi instaurat un nou război rece.
Ce nu fac copiii la şcoală jpeg
Viitorul copiilor voştri s-a adoptat. Într-un plan-cadru
Avem un plan-cadru cu ore mai multe şi care nu prea arată vizionar. Să vedem cum vor arăta programele şi manualele. Poate că părinţii anilor 2020-2030 vor avea motive să nu mai fie atît de sceptici şi cîrcotaşi cum sîntem noi.
Ce nu fac copiii la şcoală jpeg
Părinţii şi şcoala
Aud tot mai des în jurul meu despre diverse nemulţumiri ale părinţilor în legătură cu şcolile în care învaţă propriile odrasle. Unii cer schimbarea cîte unui profesor, alţii sînt nemulţumiţi că profa de muzică „le strică media” pentru că nu le dă 10 la toţi ş.a.m.d.
„Văd că lumea se închide tot mai mult“   dialog cu Dan PERJOVSCHI jpeg
„Văd că lumea se închide tot mai mult“ - dialog cu Dan PERJOVSCHI
Desenele mele nu sînt reportaje „de fapte“, sînt eseuri, interpretări ale realității, opinii. Sînt fascinat de ce se întîmplă. Acum am la dispoziție zidul de Facebook, care e global.
Ce nu fac copiii la şcoală jpeg
Uniunea Scriitorilor se mută pe Facebook?
De ce problemele interne ale scriitorilor ajung în spaţiul public? E simplu, s-au scris studii despre asta: pentru că scriitorii au acces mai uşor la spaţiul public şi la mass-media decît inginerii, juriştii, veterinarii, agricultorii ori alte categorii.
„Dacă vrei să ai o cultură vie, trebuie să ai grijă de publicul ei“   dialog cu Cezar PAUL BĂDESCU jpeg
„Dacă vrei să ai o cultură vie, trebuie să ai grijă de publicul ei“ - dialog cu Cezar PAUL-BĂDESCU
Eu trăiesc cu convingerea că, în momentul în care se ridică nivelul cultural al celorlalți, ajunge să-ți fie și ție bine. Vreau ca binele general să se reflecte și asupra mea, și asupra copiilor mei – acesta e calculul egoist.
Ce nu fac copiii la şcoală jpeg
Adio, dragă Schengen, eu plec, că se face seară...
Garduri. Asta este “soluţia” tot mai răspîndită în Europa pentru a face faţă refugiaţilor. Nu e clar cu cîtă eficienţă. Deocamdată, beneficiază de ea, cu siguranţă, producătorii de garduri, panouri, sîrmă ghimpată şi alte materiale. Dar, încet-încet,
„Dacă nu ne creştem cititorii, n o să i avem“   dialog cu Ioana NICOLAIE jpeg
„Dacă nu ne creştem cititorii, n-o să-i avem“ - dialog cu Ioana NICOLAIE
Cititorii nu apar din senin, la 20 de ani. Ei au legătură cu acei părinți care hotărăsc să le citească micuților lor de foarte timpuriu și cu acei învățători care din cînd în cînd renunță la orele indigeste făcute după manuale proaste ca să parcurgă în clasă o poveste. Cititorii apar din contactul la vîrste mici cu literatura.
Ce nu fac copiii la şcoală jpeg
TVR, veşnica problemă fără soluţie
Televiziunea publică are dificultăţi financiare tot mai mari, aşa că au început să-i dea tîrcoale tot felul de propuneri. Există şi două iniţiative de modificare a legii de funcţionare: una se referă la posibilitatea ca TVR să intre în insolvenţă, alta la separarea funcţiilor de preşedinte şi de director general.
„Oamenii sînt dispuşi să plătească pentru calitate“   dialog cu Vlad PETREANU jpeg
„Oamenii sînt dispuşi să plătească pentru calitate“ - dialog cu Vlad PETREANU
Sînt două exemple foarte interesante: New York Times și Financial Times, două publicații de o reputație extraordinară, care au aplicat tarife la intrarea pe site. La New York Times funcționează, la Financial Times nu. E o deosebire de abordare.
Ce nu fac copiii la şcoală jpeg
Un milion de oameni bine informaţi?
Să facem un exerciţiu: să presupunem că fiscul american ar pune în aplicare o hotărîre judecătorească şi ar confisca sediul unei televiziuni (sau al unui post de radio, sau al unui ziar) din SUA pentru că patronul e dator la stat. Repet, pe bază de hotărîre judecătorească. Ar comenta cineva?
Modestia este una dintre pierderile esenţiale ale secolului XXI   dialog cu Ioana PÂRVULESCU jpeg
Modestia este una dintre pierderile esenţiale ale secolului XXI - dialog cu Ioana PÂRVULESCU
Mă simt bine scriind pur şi simplu. Iar în momentul de față, cînd nu am prea mult timp pentru scris, mi-e dor de scris ca de un om. Un om drag pe care nu pot să-l văd, pe care sînt împiedicată să-l văd săptămîni în șir.
În Europa reizbucneşte războiul ideologic jpeg
Scaunul directoral
Am constatat că, pentru noii șefi și directori (valul Revoluției schimbase șefii), semnul puterii și al schimbării îl reprezentau cîteva detalii. În primul rînd, scaunul.
Ce nu fac copiii la şcoală jpeg
De ce să închidem Muzeul Naţional Bran?
O ştire de săptămîna trecută anunţa că Muzeul Naţional Bran se închide definitiv. N-a stîrnit prea multe ecouri. După părerea mea, ar fi trebuit să acordăm mai multă atenţie închiderii unui muzeu decît unor vorbe cel puţin neinspirate ale unui preşedinte care, altminteri, vorbeşte rar.
Ce nu fac copiii la şcoală jpeg
Să eliminăm umanioarele din şcoală!
Muzica? Moft, găseşti tot ce vrei pe YouTube, de ce s-o mai predăm la şcoală? Desenul? Păi dacă n-are talent, bietul copil, ce să-i facem, să-i stricăm media cu un 9 la desen? Chiar şi cu literatura asta, dom’ne, cred că exageraţi: la ce-i trebuie în viaţă? Că nu din romane şi poezii o să aibă ce pune pe masă.
„Cu tricolorul, cu sarmaua, cu imnul   “   interviu cu Ioana AVĂDANI jpeg
„Cu tricolorul, cu sarmaua, cu imnul...“ - interviu cu Ioana AVĂDANI
Este ca în bancul cu olteanul – „ori înseamnă ceva, ori vine de undeva“. Ce înseamnă „a pune pe cineva în situația de inferioritate“ prin ceea ce spui? Dacă spun „scoțienii sînt zgîrciți“, am pus în inferioritate vreun scoțian, chiar dacă termenul „zgîrcit“ are vreo conotație negativă?
Ce nu fac copiii la şcoală jpeg
„Sfîrşitul” subvenţionat al presei culturale?
Am trecut, de curînd, printr-o comună din Bărăgan şi am văzut un chioşc de ziare. M-am simţit ca şi cum ar fi apărut King Kong în persoană, la mine la Ploieşti, călare pe-un zgîrie-nori. Iar în vitrina chioşcului de ziare era şi-o revistă culturală. Mi s-a părut că visez de-a dreptul.
„Cercetătorii tineri şi studenţii noştri sînt tot ce avem mai de preţ în acest moment“   interviu cu Dana JALOBEANU jpeg
„Cercetătorii tineri şi studenţii noştri sînt tot ce avem mai de preţ în acest moment“ - interviu cu Dana JALOBEANU
În principiu, știința „vinde“, știința este despre descoperire, despre entuziasmul celui care vede adevărul dincolo de perdeaua de iluzii ale lumii. Asta trebuie să transmiți mai departe publicului. Doar că trebuie să înțelegi tu, ca ziarist, despre ce e vorba. Trebuie să înțelegi și să împărtășești acest entuziasm.
Ce nu fac copiii la şcoală jpeg
Ce fel de oameni vrem să pregătim?
Mi se pare uneori – poate că exagerez, dar asta e – că în mintea multor părinţi şi profesori scopul educaţiei se limitează la absolvirea bacalaureatului, atît şi nimic mai mult, ca şi cum după diploma de bac viaţa omului s-ar reduce la “piaţa muncii”.
„Un fel de dream team“ – dialog între cei trei redactori şefi ai revistei Dilema jpeg
„Un fel de dream team“ – dialog între cei trei redactori-şefi ai revistei Dilema
Pentru că Dilema a împlinit, la jumătatea lui ianuarie, 23 de ani, colegii de la Adevărul Live au avut ideea de a-i invita la o discuţie pe cei trei redactori-şefi pe care i-a avut revista, din 1993 încoace. Publicăm mai jos transcrierea cîtorva fragmente din emisiunea de la Adevărul Live.
Ce nu fac copiii la şcoală jpeg
Un pahar de vin şi-o statuie dezbrăcată
Cu ocazia vizitei preşedintelui iranian Rohani la Roma, cîteva statui reprezentînd nuduri din Musei Capitolini au fost acoperite, la cererea părţii iraniene. La francezi, o masă oficială la Elysée a fost anulată, pentru că preşedintele iranian n-a fost de acord cu prezenţa vinului pe masă. Ciocnirea civilizaţiilor?
„Cine nu ştie să aibă dezamăgiri nu ştie să aibă nici succes“   interviu cu Mircea CĂRTĂRESCU jpeg
„Cine nu ştie să aibă dezamăgiri nu ştie să aibă nici succes“ - interviu cu Mircea CĂRTĂRESCU
Stau la-ndoială: să mă apuc de o „jucărea“ care să placă la toată lumea (în afară de critici, firește) sau să las să treacă iar patru-cinci ani, să mi se odihnească mintea, să-mi schimb ideile și să scriu din nou ceva „monumental“, cum s-a zis de Solenoid?
Ce nu fac copiii la şcoală jpeg
Cine conduce Cultura?
Şefii instituţiilor culturale trebuie să aibă studii în specialitatea respectivă? Dl Caramitru zice că da, ministerul Culturii zice că nu neapărat.
Cărţi şi lecţii de viaţă – dialog cu Dan C  MIHĂILESCU jpeg
Cărţi şi lecţii de viaţă – dialog cu Dan C. MIHĂILESCU
La liceul „Jean Monnet“, unde eu credeam că sînt numai copii de bani gata, m-a întrebat un elev despre dialogul dintre Thomas Mann, Hermann Hesse și Ernst Jünger. Sau ce deosebiri/asemănări sînt între jurnalul lui Kafka și jurnalul lui Cărtărescu. Am rămas mut. Ei au o sete înfiorătoare de informație.
Ce nu fac copiii la şcoală jpeg
Mai dispare o librărie. Şi?
Un comunicat anunţa, zilele trecute, că Librăria “Mihail Sadoveanu” din Bucureşti nu va mai funcţiona în sediul de pînă acum. Clădirea a fost retrocedată. Ca de obicei, au apărut cîteva reacţii, cîteva exageraţiuni, ba chiar şi-un „apel către bucureşteni”. De ce?
„Limba latină îi ajută pe elevi să înveţe mai bine limba română“ – dialog cu prof  dr  Liviu FRANGA jpeg
„Limba latină îi ajută pe elevi să înveţe mai bine limba română“ – dialog cu prof. dr. Liviu FRANGA
„Un tînăr la 14-15 ani trebuie format dintr-o perspectivă generală: el încă nu știe ce va face în viață, deci trebuie să-i oferi cît mai multe căi. Unuia îi place matematica, altuia fenomenele naturii, altuia îi place să stea în podul casei și să citească.“