Olandezii, Rusia ┼či alegerile din Europa

Publicat în Dilema Veche nr. 634 din 14-20 aprilie 2016
Ce nu fac copiii la ┼čcoal─â jpeg

├Än Olanda tocmai a avut loc un referendum. Cet─â╚Ťenii au fost chema╚Ťi s─â se pronun╚Ťe asupra aprob─ârii tratatului comercial dintre UE ╚Öi Ucraina. S-au prezentat la vot 32% dintre aleg─âtori ╚Öi majoritatea a votat nu. Aparent, e simplu: poporul e suveran ╚Öi ╚Öi-a exprimat voia. ├Än fapt, e mai complicat. Tratatul e deja ├«n func╚Ťiune de la 1 ianuarie ╚Öi a fost validat de toate celelalte 27 de ╚Ť─âri membre. Referendumul din Olanda are doar un rol consultativ, nu e obligatoriu ca decizia s─â fie pus─â ├«n aplicare, dar din punct de vedere politic nu prea ÔÇ×d─â bineÔÇť s─â nu se ╚Ťin─â cont de voin╚Ťa poporului. Ce se va ├«nt├«mpla? R─âm├«ne de v─âzut. Dar e important s─â ├«n╚Ťelegem de ce s-a ├«nt├«mplat a╚Öa.

├Äntr-un comentariu din Washigton Post (ÔÇ×The Dutch just showed the world how Russia influences European electionsÔÇť, 8 aprilie 2016), Anne Applebaum consider─â c─â referendumul arat─â limpede influen╚Ťa Rusiei ├«n Europa. Consultarea electoral─â a pornit de la faptul c─â un site populist a reu╚Öit s─â str├«ng─â peste 300.000 de semn─âturi pentru declan╚Öarea lui. Editorii lui c─âutau de mult o tem─â ╚Öi au g─âsit-o: tratatul comercial cu Ucraina, adic─â acel tratat pentru care, observ─â Anne Applebaum, ÔÇ×ucrainenii au luptat ╚Öi au murit ├«n februarie 2014ÔÇť. Documentul este unul strict tehnic (ÔÇ×o mie de pagini de jargonÔÇť) ╚Öi n-a st├«rnit nici o controvers─â ├«n vreo alt─â ╚Ťar─â din UE. Uniunea European─â mai are astfel de tratate cu multe alte ╚Ť─âri (de pild─â, cu Chile sau Iordania). E acel tip de document pe care ├«l citesc doar cei implica╚Ťi ├«n aplicarea lui ╚Öi despre care majoritatea cet─â╚Ťenilor nici nu afl─â c─â exist─â. A╚Öa ├«nc├«t cet─â╚Ťenii olandezi au fost chema╚Ťi s─â se pronun╚Ťe asupra unei chestiuni despre care n-au habar. Chiar unul dintre ini╚Ťiatorii referendumului, noteaz─â Anne Applebaum, i-a spus unui jurnalist ucrainean c─â n-a citit tratatul ╚Öi nici nu are de g├«nd s─â-l citeasc─â, dar ÔÇ×n-o lua personalÔÇť.

Dar nu despre comer╚Ťul cu Ucraina a fost vorba la vot. Extrema st├«ng─â ╚Öi extrema dreapt─â din Olanda ÔÇ×au folosit votul pentru a submina guvernul liberal de centru-dreapta ╚Öi pentru a-i mobiliza pe anti-europeniÔÇť. Mul╚Ťi dintre aleg─âtori (greu de spus c├«╚Ťi) au fost pu╚Öi ├«n mi╚Öcare, crede Anne Applebaum, de dezinformarea ruseasc─â: unii dintre ei ÔÇ×se tem de amenin╚Ť─âri ucraineneÔÇť (altminteri inexistente), iar unele dintre temele, sloganurile ori fotografiile campaniei pentru ÔÇ×nuÔÇť proveneau de pe ┬şsite-urile Russia Today ╚Öi Sputnik. ÔÇ×Conform unui sondaj citat de un oficial al ministerului ucrainean de externe, 59% dintre cei care au votat ├«mpotriva tratatului au dat drept motiv faptul c─â Ucraina e corupt─â; 19% cred c─â Ucraina e responsabil─â pentru pr─âbu╚Öirea zborului MH-17, avionul pe care l-au dobor├«t separati╚Ötii ru╚Öi ├«n 2014; 34% cred c─â tratatul ar garanta intrarea Ucrainei ├«n UEÔÇť. Ultimele dou─â motive s├«nt false, cel dint├«i e ├«n principiu adev─ârat, dar ÔÇ×nu e ra╚ŤionalÔÇť, c─âci tratatul comercial ar avea drept efect tocmai reducerea corup╚Ťiei ├«n Ucraina.

Dincolo de asta, campania pentru ÔÇ×nuÔÇť a fost amestecat─â ╚Öi confuz─â. ÔÇ×Extremi╚Ötii de st├«nga au defilat cu steagul palestinian. Extremi╚Ötii de dreapta au vorbit despre imigran╚Ťii musulmani. Guvernul olandez, obligat prin lege s─â subven╚Ťioneze campania electoral─â, a f─âcut treaba de m├«ntuial─â ╚Öi a dat bani, printre altele, unui grup care a tip─ârit simbolurile na╚Ťionale ucraniene pe h├«rtie igienic─â, dar ╚Öi lupt─âtorilor pentru drepturile animalelor sau activi╚Ötilor antinucleari. ├Än mod ironic ÔÇô sau poate nu ÔÇô extrema dreapt─â olandez─â a folosit metode corupte pentru a lupta ├«mpotriva coruptei Ucraine ╚Öi a ob╚Ťinut ceva bani sub pretexte falseÔÇť.

Guvernul nu s-a implicat ├«n campanie. Anne Applebaum scrie c─â oficialii olandezi se tem de presa de extrem─â dreapta: ÔÇ×nu vor s─â fie denun╚Ťa╚Ťi sau batjocori╚Ťi ├«n tabloideÔÇť, a╚Öa c─â nu ╚Öi-au asumat riscul s─â corecteze minciunile care s-au spus ├«n campanie.

Mai departe, se va g─âsi o solu╚Ťie: un tratat deja aprobat de 27 de state nu poate fi renegociat. Dar, ├«ncheie Anne Applebaum, cea mai important─â e lec╚Ťia pe care tocmai am primit-o: ÔÇ×Mici minorit─â╚Ťi de oameni m├«nio╚Öi, c├«nd s├«nt bine organiza╚Ťi, pot reduce la t─âcere tem─âtoarea, divizata ╚Öi apatica majoritate de centru din Europa Occidental─â. Iar Rusia e preg─âtit─â s─â-i ajute. De data aceasta, miza n-a fost at├«t de mare, dar data viitoare va fi: extrema dreapt─â este mi╚Öcarea politic─â cea mai mare din Olanda. Am mai avut o lec╚Ťie asem─ân─âtoare ├«n anii ÔÇÖ30. Dar s-ar p─ârea c─â trebuie s-o mai ├«nv─â╚Ť─âm o dat─âÔÇť.

B─ât─âlia cu gigan╚Ťii jpeg
Iluzii, dezamăgiri și orgolii rănite
În acest Dosar antinostalgic ne-am propus să analizăm această istorie a iluziilor, dezamăgirilor și orgoliilor rănite la trei decenii (și ceva) după prăbușirea imperiului sovietic.
Urma s─â fie cea de A Treia Rom─â, dar a rezultat cel de Al Patrulea Reich ÔÇô despre logica (╚Öi mo╚Ötenirea) Uniunii Sovietice jpeg
Urma s─â fie cea de-A Treia Rom─â, dar a rezultat cel de-Al Patrulea Reich ÔÇô despre logica (╚Öi mo╚Ötenirea) Uniunii Sovietice
URSS a fost simultan o negare (a fostei elitei politice, pe care a eradicat-o acas─â ╚Öi ├«n ╚Ť─ârile subjugate), dar ├«nc─â ╚Öi mai mult o prelungire (geopolitic vorbind) a vechiului Imperiu ╚Üarist.
Vladimir Putin și noua identitate imperială rusă jpeg
Vladimir Putin și noua identitate imperială rusă
Cum se face că o naţiune capabilă să genereze o cultură atît de puternică e incapabilă să genereze o politică raţională?
Povești de familie jpeg
Povești de familie
Prin m─ârturiile familiei, am cunoscut prima fa╚Ťet─â a URSS-ului. A doua fa╚Ťet─â am descoperit-o prin cercetare ╚Öi jurnalism.
Fantomele Imperiului jpeg
Fantomele Imperiului
Aceleași uniforme, aceeași atitudine menită să intimideze, aceeași impasibilitate a celui care exercită autoritatea.
Ce logic─â are r─âzboiul? ÔÇô Ucraina ca zon─â tampon ├«ntre (fosta) URSS ╚Öi NATO jpeg
Ce logic─â are r─âzboiul? ÔÇô Ucraina ca zon─â-tampon ├«ntre (fosta) URSS ╚Öi NATO
În prezent, Ucraina este într-adevăr o zonă gri, între Rusia și NATO, sau între Rusia și lumea occidentală, un teritoriu unde se dă lupta principală între sisteme de valori.
ÔÇ×Comunismul p─âtrunde ├«n societate precum cancerul ├«ntr un corpÔÇť ÔÇô interviu cu Thierry WOLTON jpeg
Putin, un orfan al comunismului ÔÇô trei ├«ntreb─âri pentru Thierry WOLTON
ÔÇ×Pentru Putin, Marele R─âzboi pentru Ap─ârarea Patriei a asigurat prestigiul URSS ├«n secolul XX ╚Öi, prin urmare, al Rusiei.ÔÇŁ
ÔÇ×Ce se ├«nt├«mpl─â acum ├«n Ucraina este rezultatul indiferen╚Ťei politice a EuropeiÔÇŁ ÔÇô interviu cu Andrei KURKOV jpeg
ÔÇ×Ce se ├«nt├«mpl─â acum ├«n Ucraina este rezultatul indiferen╚Ťei politice a EuropeiÔÇŁ ÔÇô interviu cu Andrei KURKOV
ÔÇ×Pentru ╚Ť─âri precum Polonia, Rom├ónia, Slovacia, r─âzboiul va continua s─â fie o ╚Ötire pentru c─â se ├«nt├«mpl─â chiar la grani╚Ťele lor.ÔÇť
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Europa ar─âdean─â
Frumosul municipiu de pe malul Mure╚Öului a devenit ├«n mod natural capitala conferin╚Ťelor noastre.
Criza ideologică și realinierea politică jpeg
Criza ideologică și realinierea politică
Exist─â indiscutabil o rela┼úie ├«ntre fenomenul ideologic ┼či fenomenul transform─ârilor sociale.
Libertatea ╚Öi inamicii ei ÔÇô o privire european─â jpeg
Libertatea ╚Öi inamicii ei ÔÇô o privire european─â
Prima observa┼úie pe care a┼č face-o este c─â nu trebuie s─â c─âut─âm noutatea cu orice pre┼ú.
Sinuciderea celei de a treia Rome jpeg
Sinuciderea celei de-a treia Rome
├Än secolul al XVII-lea, ├«n urm─âtoarele ocuren┼úe ale formulei ÔÇ×Moscova, a treia Rom─âÔÇŁ, sesiz─âm o inversare a raportului dintre Biseric─â ╚Öi imperiu.
Kundera dup─â Kundera  Tragedia Europei Centrale? jpeg
Kundera dup─â Kundera. Tragedia Europei Centrale?
Cum ar suna azi, în Ungaria, acel strigăt din 1956? Vă puteţi închipui?
Europa politic─â vs Europa geopolitic─â jpeg
Europa politic─â vs Europa geopolitic─â
├Äncercarea Europei Centrale de a-╚Öi g─âsi o identitate politic─â undeva ├«ntre Germania ┼či Rusia a fost ┼či continu─â s─â fie sortit─â e┼čecului.
Comunismul se aplic─â din nou jpeg
Cum e azi, cum era odat─â
Regresul nu poate exista dec├«t ├«n condi╚Ťiile ├«n care credem c─â exist─â ╚Öi progres.
Există regres în istorie? jpeg
Există regres în istorie?
Nimeni nu ne poate garanta că mîine va fi mai bun decît azi sau decît ieri.
Cavalerismul desuet al r─âzboiului jpeg
Cavalerismul desuet al r─âzboiului
A╚Öa cum, ├«n plin─â fervoare cre╚Ötin─â, occidentalii au fost capabili de masacre, ├«n plin ev evolu╚Ťionist au demonstrat c─â s├«nt ├«n stare de regresiuni la fel de ample.
În urma tehnologiei jpeg
În urma tehnologiei
Regresul din educa╚Ťie se reflect─â ├«n succesul unor agresivi analfabe╚Ťi func╚Ťional, deveni╚Ťi influencer-i pentru genera╚Ťiile de m├«ine.
Evolu╚Ťie, involu╚Ťie, organodinamism jpeg
Evolu╚Ťie, involu╚Ťie, organodinamism
Conspira╚Ťionismul nu e altceva dec├«t ├«ntoarcerea la g├«ndirea magic─â paranoid─â, ├«n care for╚Ťe dincolo de controlul nostru ne controleaz─â ╚Öi ne manipuleaz─â.
Vicisitudinile istoriei, fertilitatea crizelor și alte forme de psihoterapie culturală jpeg
Vicisitudinile istoriei, fertilitatea crizelor și alte forme de psihoterapie culturală
Potopul, cutremure, r─âzboaie ╚Öi alte evenimente majore duc la dispari╚Ťia dramatic─â a unor civiliza╚Ťii ╚Öi culturi, dup─â care lumea re├«ncepe din nou.
Histria jpeg
Histria
├Änc─âlzirea prin pardoseal─â, at├«t de utilizat─â ├«n perioada roman─â, p─ârea un mare pas ├«nainte ├«n ale instala╚Ťiilor anilor 1990.
Arhitectura: ave╚Ťi pu╚Ťintic─â r─âbdare! jpeg
Arhitectura: ave╚Ťi pu╚Ťintic─â r─âbdare!
Arhitectural vorbind, ai fi în stare să trimiţi mesaje în viitor.
Economia de r─âzboi jpeg
Economia de r─âzboi
Este destulă frică în lume, pentru că nimeni nu se aștepta să trăiască în același timp o pandemie și un război pe care un nebun se chinuie să-l transforme într-unul planetar.
Vie╚Ťile netr─âite jpeg
O dup─â-amiaz─â de var─â
Neputin╚Ťa, anxietatea, moartea celor dragi, boala, dezn─âdejdea, felul ├«n care ├«i protej─âm pe copii, despre toate au scris invita╚Ťii mei.

Adevarul.ro

image
Colosul cenu┼čiu. Ce ascunde muntele de zgur─â, una dintre cele mai mari halde din Rom├ónia VIDEO
În vecinătatea combinatului siderurgic din Hunedoara, se află una dintre cele mai mari halde de zgură din România.
image
Un ┼čofer a r─âmas f─âr─â permis ┼či a fost amendat dup─â ce a sunat la 112 ca s─â anun┼úe c─â este ┼čicanat ├«n trafic
Un apel la 112 a luat o turnur─â nea┼čteptat─â pentru un b─ârbat de 37 de ani. Acesta apelase serviciul de urgen┼ú─â ca s─â anun┼úe c─â un ┼čofer ├«l ┼čicaneaz─â ├«n trafic, pe raza comunei br─âilene Viziru.
image
Afacere de milioane de euro l├óng─â un radar ce comunic─â direct cu baza Deveselu. ÔÇ×Nu s-a cerut avizul MApNÔÇŁ
MApN a dat in judecată Consiliul Judeţean Dolj după ce a autorizat construirea unui depozit in zona radarului din localitatea Cârcea. Instalaţia militară este importantă pentru apărarea aeriană a României. În spatele afacerii stă chiar primarul din Cârcea.