La Ministerul Culturii, por┼úile s-au deschis ÔÇô dialog cu Corina ┼×UTEU

Publicat în Dilema Veche nr. 634 din 14-20 aprilie 2016
La Ministerul Culturii, por┼úile s au deschis ÔÇô dialog cu Corina ┼×UTEU jpeg

Se ocup─â de peste dou─â de┬şce┬şnii de managementul cultu┬şral ╚Öi politicile culturale. A fost directoare la UNITER, apoi la Mast├Ęre Sp├ęcialis├ę Europ├ęen en Management des entreprises culturelles (Dijon) ╚Öi pre╚Öedint─â a Forumului re╚Ťelelor culturale europene. ├Än 1998 a fondat asocia╚Ťia ECUMEST. A fost directoare a ICR New York (2006-2012). Acum, Corina ╚śuteu este secretar de stat ├«n Ministerul Culturii.

Ai lucrat ╚Öi ├«n institu╚Ťii publice, ╚Öi ├«n sectorul independent, ╚Öi ca expert interna╚Ťional. Cum vezi domeniul cultural acum, de c├«nd ai devenit secretar de stat la Ministerul Culturii?

V─âd la fel domeniul cultural. Probabil c─â v─âd diferit Ministerul Culturii din anul 2016. ├Än anul 2000, c├«nd am lansat proiectul ÔÇ×Policies for CultureÔÇť, ├«mpreun─â cu Funda╚Ťia European─â pentru Cultur─â, ideea noastr─â era s─â construim un soi de con╚Ötiin╚Ť─â participativ─â ├«ntre Parlament, Guvern ╚Öi sectorul cultural independent pentru realizarea unor politici culturale independente ├«n zona sud-estului european. Atunci am lucrat mult cu parlamentele, guvernele ╚Öi sectoarele independente din Rom├ónia, Bulgaria, Albania ╚Öi altele. Anumite lucruri au evoluat ├«n sensul preconizat de noi, acela de a participa la realizarea de politici publice pentru cultur─â. E pentru prima dat─â c├«nd aceast─â nevoie e resim╚Ťit─â ca atare la toate nivelurile ÔÇô al legislativului, al executivului ╚Öi al sectorului cultural independent. Pe de alt─â parte, constat c─â instrumentele pe care le avem la dispozi╚Ťie s├«nt ├«nc─â deficitare: ele n-au ╚Ťinut cont de evolu╚Ťia global─â. ├Än ultimii zece ani, sistemul cultural din Europa ╚Öi sistemul cultural global au evoluat cu o vitez─â extraordinar─â ╚Öi au luat-o ├«naintea legisla╚Ťiei ╚Öi regulilor. Europa a trebuit s─â adapteze rapid un sistem tradi╚Ťional, uneori centralist, alteori nu. Rom├ónia a mo╚Ötenit sistemul centralist comunist, au fost dificult─â╚Ťi ├«n a-l repune ├«n func╚Ťiune. Continu─â s─â existe o ne├«ncredere ├«n administra╚Ťie, inclusiv ├«n administra╚Ťia cultural─â. Or, poate c─â ar trebui relansat─â o discu╚Ťie despre asta, c─âci administra╚Ťia, pentru a func╚Ťiona, are nevoie de ├«ncredere.

├Än spa╚Ťiul public predomin─â refrenul ÔÇ×nu s├«nt bani pentru cultur─âÔÇť, cet─â╚Ťeanul mediu cam asta a ├«n╚Ťeles. Totu╚Öi, care s├«nt problemele ╚Öi care s├«nt schimb─ârile care se petrec?

Noi am g─âsit ministerul ├«ntr-o stare ├«n care e deosebit de sl─âbit. Nu po╚Ťi avea o administra╚Ťie solid─â dac─â ai salarii foarte mici (pe scara salariz─ârii ministeriale, cea mai mic─â e la Ministerul Culturii). Nu po╚Ťi s─â ai o administra╚Ťie credibil─â c├«nd, ├«n direc╚Ťiile de specialitate ale ministerului, nu ai oameni suficien╚Ťi. ├Ämi amintesc de primii ani de dup─â c─âderea comunismului, c├«nd trebuia s─â facem de toate. A r─âmas din aceast─â idee mo╚Ötenirea de mentalitate c─â va veni un om providen╚Ťial care s─â rezolve totul. Dar orice om providen╚Ťial are nevoie de un aparat, de instrumente cu care s─â lucreze, de oameni competen╚Ťi l├«ng─â el. Exist─â, apoi, o mare deficien╚Ť─â ├«n reglement─âri. Exist─â legi care ar trebui modificate sau amendate: unele pentru c─â timpul a trecut ╚Öi ceea ce p─ârea o m─âsur─â just─â la un moment dat acum e mai degrab─â un obstacol. S├«nt ╚Öi alte reglement─âri care pur ╚Öi simplu nu au fost bine g├«ndite. Eu cred ca ├«n mandatul pe care ├«l are ministrul Vlad Alexandrescu putem s─â ├«naint─âm cu strategia sectorial─â ├«n domeniul culturii. Dac─â ajungem s─â avem un document care s─â pun─â m─âcar bazele unei politici culturale aprobate de guvern, apoi ar putea fi g├«ndite corect─âri ├«n legisla╚Ťie care s─â ofere instrumente eficiente sectorului cultural. E o lips─â de eficien╚Ť─â ├«n sistem, ├«mi vine ├«n minte cuv├«ntul ┬şglitch: disfunc╚Ťionalit─â╚Ťile din sistem produc ineficien╚Ť─â. Oric├«t de vizionar ai fi ╚Öi oric├«t de bun administrator, ai nevoie de eficien╚Ťa m─âsurilor pe care vrei s─â le iei.

Am mo╚Ötenit sistemul centralist din comunism. Dar, ├«ntre timp, consiliile jude╚Ťene ╚Öi prim─âriile ╚Öi-au croit propriile strategii ╚Öi planuri, se ├«nt├«mpl─â peste tot evenimente culturale organizate pe plan local. Nu e o form─â de presiune fireasc─â pentru descentralizarea sistemului?

De fapt, descentralizarea s-a produs. Dar descentralizarea tehnic─â n-a fost imediat urmat─â de o descentralizare simbolic─â realizat─â de ora╚Öe. Eu s├«nt foarte ├«ncrez─âtoare ├«n competi╚Ťia pentru Capitala European─â a Culturii, pentru c─â ea a obligat un num─âr de ora╚Öe s─â ├«╚Öi pun─â cu adev─ârat problema unei strategii culturale pe termen lung, s─â angajeze toat─â re╚Ťeaua existent─â ╚Öi s─â fac─â leg─âturi ├«ntre institu╚Ťii ╚Öi sectorul cultural independent, ├«ntre cultur─â ╚Öi social, ├«ntre cultur─â ╚Öi educa╚Ťie. Fiind un asemenea proiect integrator, a stabilit un soi de exigen╚Ť─â pentru ora╚Öe. Revitalizarea la nivel local a fost accelerat─â ├«n ultimii ani ╚Öi ea nu f─âcea dec├«t s─â umple o responsabilitate pe care prim─âriile ╚Öi-au asumat-o, ├«ncet-├«ncet. De altfel, la Ministerul Culturii, printr-o ini╚Ťiativ─â lansat─â de premier ╚Öi preluat─â de ministrul Vlad Alexandrescu, am creat un program special, ÔÇ×Ora╚Öe europeneÔÇť, pentru ora╚Öele care nu s-au calificat ├«n etapa a doua pentru Capitala European─â a Culturii, pentru a le face s─â mearg─â mai departe ╚Öi s─â fie convinse c─â e important s─â aib─â o strategie cultural─â. Am citit recent un studiu care ar─âta c─â ├«n Cluj intr─â 7,5 milioane de euro datorit─â TIFF-ului. Ora╚Öele trebuie s─â ├«╚Öi doreasc─â s─â dezvolte astfel de proiecte ╚Öi s─â cread─â ├«n ele, pentru c─â de fapt s├«nt proiecte de dezvoltare ale ora╚Öului. Cred c─â, ├«n urm─âtorii zece ani, gra╚Ťie competi╚Ťiei pentru Capitala Cultural─â, multe alte ora╚Öe ├«╚Öi vor asuma sprijinirea tuturor sectoarelor care fac un ora╚Ö interesant. C─âci, f─âr─â cultur─â, un ora╚Ö nu e interesant, e mort. La noi ├«nc─â nu s-a ├«n╚Ťeles c─â impresia tradi╚Ťional─â pe care o avem ÔÇô ÔÇ×cultura consum─âÔÇť ÔÇô e fals─â. Cultura a devenit o resurs─â fundamental─â ÔÇô economic─â, social─â, de dezvoltare.

La minister au ap─ârut programe de finan╚Ťare pentru sectorul cultural independent, ceea ce reprezint─â o noutateÔÇŽ

Vlad Alexandrescu este ini╚Ťiatorul acestei orient─âri foarte precise c─âtre sectorul independent. Am lansat programele de sus╚Ťinere financiar─â pentru industriile creative. Unul dintre ele ÔÇô ÔÇ×CultINÔÇť ÔÇô e un program-pilot, deocamdat─â ├«ncurcat de metodologiile vechi. Apoi, programul ÔÇ×AccesÔÇť, care acord─â sprijin unor evenimente culturale evaluate de un juriu pe ni╚Öte criterii valide. Sprijinim ╚Öi programele consolidate ÔÇô precum TIFF, Festivalul Interna╚Ťional de Teatru de la Sibiu ╚Öi altele ÔÇô programe reprezentative, al c─âror succes de-a lungul timpului a fost evident ╚Öi care au produs o participare masiv─â, a╚Öa ├«nc├«t ministerul consider─â c─â trebuie s─â le sus╚Ťin─â ├«n continuare. ├Än ceea ce prive╚Öte leg─âturile cu societatea cultural─â civil─â (eu a╚Öa a╚Ö numi-o), ministrul folose╚Öte formula ÔÇ×cultura vieÔÇť, care preia termenul francez la culture vivante. Este cultura emergent─â, care devine mult mai prezent─â acum. Exist─â din ce ├«n ce mai multe grupuri care creeaz─â ├«n mod inedit, prin colabor─âri interdisciplinare, ├«n afara institu╚Ťiilor culturale tradi╚Ťionale ╚Öi ├«n afara institu╚Ťiilor publice. Trebuie g─âsit─â o pasarel─â de comunicare ├«ntre institu╚Ťiile publice (care altfel ├«nghea╚Ť─â ├«n proiectul lor) ╚Öi aceste grupuri care la un moment dat se pot legitima; ├«n acest fel se creeaz─â o respira╚Ťie a sistemului. De altfel, ÔÇ×Platforma Cultura VieÔÇť, creat─â de Minister, lucreaz─â acum foarte articulat, cu c├«╚Ťiva moderatori de grup, pentru a ne da reac╚Ťii pe strategia sectorial─â. Noi avem deja, din 2013, un document strategic de vreo 500 de pagini, care con╚Ťine toate m─âsurile posibile de politici culturale. Acum ├«ncerc─âm s─â restructur─âm acest document, s─âÔÇĹi d─âm o linie conceptual─â ╚Öi s─â-l transform─âm ├«ntr-un document programatic prin consult─âri succesive cu sectorul independent, cu institu╚Ťiile, cu Guvernul. Pe baza acestui document, vom expune un punct de vedere generic despre care s├«nt politicile culturale ├«n Rom├ónia.

Cinematografia a intrat ├«n aten╚Ťia unui public mai numeros, datorit─â succeselor de la festivalurile interna╚Ťionale. Totu╚Öi, ├«n ultimii ani au fost tot felul de nemul╚Ťumiri legate de concursurile de la CNC, de starea proast─â a s─âlilorÔÇŽ Ce se schimb─â?

Dintr-o experien╚Ť─â direct─â, pot spune c─â filmul rom├ónesc a devenit foarte vizibil, a atras aten╚Ťia asupra restului domeniilor culturale ╚Öi creative din Rom├ónia. A fost o energie inspira╚Ťional─â extrem de puternic─â ╚Öi de pozitiv─â. ╚śi a atras aten╚Ťia asupra Rom├óniei ├«n ansamblu. Toat─â dezbaterea despre ÔÇ×imaginea Rom├óniei care e reprezentat─â prost ├«n filmul rom├ónescÔÇť e complet fals─â. Oamenii au reac╚Ťionat la opera de art─â ╚Öi au vrut s─â cunoasc─â creatorii ╚Öi climatul ├«n care tr─âiesc. A fost un motor uria╚Ö de curiozitate pentru toat─â lumea. V─âz├«nd efectul at├«t de pozitiv, ar fi fost normal ca administra╚Ťia din Rom├ónia ╚Öi institu╚Ťiile abilitate s─â aib─â o reac╚Ťie mai responsabil─â fa╚Ť─â de modalitatea prin care s─â pun─â la dispozi╚Ťia acestor creatori instrumentele de care au nevoie. ├Än ultimii ani ├«ns─â am asistat la o atitudine prin care li se cerea tot arti╚Ötilor s─â fac─â propunerile necesare. E un fenomen incestuos. Am abordat deja problema s─âlilor de cinema. Mai s├«nt doar 17 s─âli func╚Ťionale ├«n ╚Ťar─â. Dar ne-am angajat ├«n acest proces herculean de a rezolva problema. Avem o situa╚Ťie clar─â a s─âlilor care au fost redate administra╚Ťiilor locale, printr-un dialog cu autorit─â╚Ťile locale. Evalu─âm ╚Öi situa╚Ťia de la RADEF ╚Öi vom ├«ncerca s─â g─âsim solu╚Ťii pe termen lung. Pentru asta, ├«ncerc─âm s─â g├«ndim solu┬ş╚ŤiiÔÇĹpi┬şlot: ├«ncuraj─âm acele ora╚Öe ├«n care exist─â s─âli func╚Ťionale pentru a crea modalit─â╚Ťi de colaborare care s─â le dea posibilitatea s─â-╚Öi construiasc─â programe de cinema. Deja Centrul Na╚Ťional al Cinematografiei lucreaz─â la un nou regulament pentru concursuri, iar noi avem un grup de lucru care elaboreaz─â o nou─â lege a cinematografiei ╚Öi un altul care propune modific─âri la legisla╚Ťia actual─â. Participarea industriei este extrem de pozitiv─â ╚Öi activ─â: am fost impresionat─â s─â v─âd cum oamenii au venit la grupul de lucru ╚Öi au lucrat intens, de dou─â ori pe s─âpt─âm├«n─â. ╚śi apoi, a╚Ö vrea s─â precizez c─â s├«nt ├«n minister doar de dou─â luni ╚Öi 20 de zileÔÇŽ Ministrul Vlad Alexandrescu este foarte prezent ╚Öi comunic─â foarte mult. Cred c─â senza╚Ťia c─â Ministerul e dinamic este lucrul cel mai bun care s-a ├«nt├«mplat. ╚śi al doilea lucru important este c─â s-a creat un dialog, s-au creat consult─âri cu sectorul independent, ceea ce a creat un sentiment de ├«ncredere, combinat cu surpriza pl─âcut─â c─â por╚Ťile s-au deschis ╚Öi c─â ceea ce nu p─ârea posibil cu c├«tva timp ├«nainte acum este posibil.

Foto: E. Enea

TIFF anun╚Ť─â Sunscreen jpg
Organizatorii TIFF anun╚Ť─â prima edi╚Ťie SUNSCREEN, un nou festival de film la Constan╚Ťa
├Äntre 8 ╚Öi 11 septembrie, spectatorii din Constan╚Ťa vor putea urm─âri pe marele ecran zeci de filme de succes ╚Öi se vor bucura de ├«nt├«lniri cu invita╚Ťi speciali din lumea filmului.
p 16 Pdac Iamandi jpeg
Jurnalele (bombard─ârii) Berlinului
├Än goana dup─â supravie┼úuire nu mai e timp de reforme ┼či revolt─â.
p 17 2 jpg
Pe holurile facult─â╚Ťii
Drago╚Ö Hanciu ├«l filmeaz─â aici pe Gheorghe Blond─â (zis ╚Öi ÔÇ×nea JorjÔÇŁ), fostul responsabil cu materialul tehnic de imagine al UNATC-ului, aflat la vremea turnajului ├«n pragul pension─ârii.
950 17 Audio1 jpg
Contra naturii
Nu ne-am l─âmurit ├«nc─â dac─â exist─â un gen muzical LGBT, ori dac─â ideea de gen mai are vreo noim─â ├«n general, ├«ns─â sesiz─âm o propagare a sexualit─â╚Ťii alternative ├«n zone muzicale conservator-tradi╚Ťionaliste asociate identitar cu bigotismul, cu electoratul lui Trump, cu via╚Ťa lipsit─â de dileme.
p 21 Portretul lui Novalis,1943 jpg
Victor Brauner, vizionar, magician și alchimist
├Äncep├«nd cu anii 1939-1940, crea╚Ťia pictorului este influen╚Ťat─â de literatura romantic─â ╚Öi de ezoterism, ├«ndrept├«ndu-se cu deosebire c─âtre scrierile lui Novalis ├«n care artistul consider─â a fi g─âsit ecoul propriei sensibilit─â┼úi.
Pia╚Ťa Unirii din Cluj Napoca   Foto Nicu Cherciu jpg
Spectatorii s├«nt a╚Ötepta╚Ťi la un eveniment impresionant, care ia startul ├«n Pia╚Ťa Unirii din Cluj-Napoca
P├«n─â pe 26 iunie, cel mai mare eveniment cinematografic din Rom├ónia va aduce ├«n ora╚Öul recent desemnat UNESCO City of Film peste 350 de proiec╚Ťii.
p  15 The Plains jpg
21 de drame
Dac─â veni╚Ťi la cea de-a 21-a edi╚Ťie de TIFF exclusiv pentru filme, iat─â 21 de titluri care s-ar putea s─â v─â plac─â.
949 16 freemnas schimbare png
Noaptea alegerilor
Votul e o iluzie, nimic nu se va schimba pentru vis─âtori & imigran╚Ťi.
p 17 jpg
Ciclon
Dramele sale nu ÔÇ×radiografiaz─âÔÇŁ dec├«t prin rico╚Öeu fragmentele de real care s-au nimerit ├«n cadru, fiindc─â adev─âratul lor subiect, universal ╚Öi incoruptibil, este pasiunea.
949 17 Breazu jpg
Perspective și traume
De la premiul acela neașteptat și pînă astăzi, Kendrick Lamar a fost mai degrabă absent.
Al Tomescu jpg
Alexandru Tomescu c├«nt─â ÔÇ×AnotimpurileÔÇŁ lui Vivaldi
ÔÇ×AnotimpurileÔÇŁ lui Vivaldi s├«nt interpretate la Sala Radio de apreciatul violonist Alexandru Tomescu, ├«n concertul ce ├«nchide stagiunea Orchestrei de Camer─â Radio.
Film Food 2022 jpg
TIFF 2022: Cine de 5 stele inspirate din povești de pe marele ecran, la Film Food
Secretele celor mai apreciate buc─ât─ârii ale lumii ╚Öi pove╚Ötile oamenilor care ├«ndr─âznesc s─â testeze limitele conven╚Ťionalului se ├«ntorc ├«n sec╚Ťiunea Film Food la Festivalul Interna╚Ťional de Film Transilvania (17 ÔÇô 26 iunie, Cluj-Napoca), dedicat─â cinefililor pasiona╚Ťi de experien╚Ťe culinare inedite.
p 23 Georges Clarin jpg
Teatrul de odinioar─â, scrinul femeilor
Femeile au constituit adev─ârate constela╚Ťii de socialitate. Dac─â nu dispuneau de puterea economic─â sau politic─â, ele ╚Öi-au exercitat, ├«n schimb, geniul anim├«nd via╚Ťa capitalei pe fond de ÔÇ×pl─âcereÔÇŁ a spiritului comun ├«mp─ârt─â╚Öit─â.
948 16 sus Romila jpg
Poetul și moartea
Nu o carte despre via╚Ťa lui Nichita St─ânescu a scris Bogdan Cre╚Ťu, ci una despre un mare poet ╚Öi moartea lui apropiat─â.
948 16 jos SAxinte jpg
Logica vie╚Ťii, nervurile poeziei
Simona Popescu nu exclude imagina╚Ťia din poezia realului, a cotidianului. Ea poate avea o func╚Ťie integrativ─â a realit─â╚Ťii, tot a╚Öa cum visul (structura visului) poten╚Ťeaz─â atributele spectrului diurn.
948 17 1 foto Albert Dobrin jpg
Palatul min╚Ťii ╚Öi palatul de p─âpu╚Öi
Rosencrantz ╚Öi Guilderstern s├«nt ÔÇ×juca╚ŤiÔÇŁ de Hamlet care, ├«n ÔÇ×nebuniaÔÇŁ lui, inventeaz─â o scenet─â.
948 15 afis craiova jpg
WhatsApp Image 2022 06 03 at 19 12 39 jpg
Sala Radio 8 iunie 2022 jpg
Concert Mozart / Haydn la Sala Radio
Miercuri, 8 iunie 2022, de la ora 19:00, ve╚Ťi avea ocazia de a asculta la Sala Radio un concert Mozart / Haydn prezentat de Orchestra de Camer─â Radio, sub bagheta dirijorului Gheorghe Costin.
EducaTIFF 2022 png
TIFF lanseaz─â op╚Ťionalul de educa╚Ťie cinematografic─â pentru elevi
Programul EducaTIFF continu─â s─â se dezvolte la cea de-a 21-a edi╚Ťie a Festivalului Interna╚Ťional de Film Transilvania (17 ÔÇô 26 iunie).
947 16 sus BAS jpeg
Maimu╚Ťe, muzic─â ╚Öi baseball
Cea de-a 22-a carte a scriitorului japonez este o culegere de povestiri scrise la persoana ├«nt├«i, cu un narator de v├«rsta a treia, ce graviteaz─â ├«n jurul unor teme precum nostalgia tinere╚Ťii, muzica, erotismul, totul ├«nv─âluit ├«ntr-o folie de ÔÇ×unheimlichÔÇŁ care a devenit marca autorului nipon.
947 16 jos coperta jpg
Secretul coresponden╚Ťei
O cu totul alt─â carte fa╚Ť─â de aceea, ╚Ötiut─â tuturor, din 1978, este actuala edi╚Ťie, definitiv─â, a ÔÇ×Romanului epistolarÔÇŁ dintre I. Negoi╚Ťescu ╚Öi Radu Stanca.
p 17 2 jpg
Nu te sup─âra, frate
ÔÇ×Fr├Ęre et s┼ôurÔÇŁ r─âm├«ne ilustrativ pentru un cinema anchilozat, cu tr─âiri rezonabile ÔÇô ├«ns─â╚Öi lipsa de m─âsur─â a pasiunilor sf├«r╚Öe╚Öte prin a fi ÔÇ×rezonabil─âÔÇŁ, necesar─â ÔÇô ╚Öi moral─â burghez─â.
947 17 ABiro cover2 jpg
Eroi
Grimus ies din pandemie cu un album ├«n limba matern─â ce le ofer─â mai mult spa╚Ťiu de manevr─â pentru poezie.

Adevarul.ro

image
├Änchisoare pe via┼ú─â ├«n┬áMarea Britanie pentru ┼čoferii care produc accidente mortale. ├Än ce condi┼úii se aplic─â pedeapsa maxim─â
Marea Britanie introduce pedeapsa cu ├«nchisoarea pe via┼ú─â pentru ┼čoferii care ucid, ├«n cadrul unei ample reforme a justi┼úiei care a intrat duminic─â ├«n vigoare, potrivit informa┼úiilor publicate de BBC.
image
O t├ón─âr─â ┼či-a dorit o noapte de vis ├«n compania unui ÔÇ×Don JuanÔÇŁ. Idila s-a transformat ├«n co┼čmar
O t├ón─âr─â care credea c─â va tr─âi o noapte de vis al─âturi de un a┼ča-zis ÔÇ×Don JuanÔÇŁ s-a trezit a doua zi ca dintr-un co┼čmar. B─ârbatul a fost condamnat pentru faptele sale.
image
Imagini din patiseria Paul din mall Promenada ├«nchis─â de ANPC din cauza mizeriei ┼či a alimentelor expirate VIDEO
O echipa din Comisariatul pentru Protec┼úia Consumatorilor din Municipiul Bucure┼čti a constatat un mod defectuos ├«n desf─â┼čurarea activit─â┼úii Patiseriei/cofet─âriei Paul, care oferea spre consum produse care pot pune ├«n pericol via┼úa ┼či s─ân─âtatea consumatorilor.

HIstoria.ro

image
100 de ani de show-uri culinare
├Än prim─âvara lui 1924 se auzea la radio primul show culinar, a c─ârui gazd─â era Betty Crocker, devenit─â o emblem─â a emisiunilor de acest gen ╚Öi un idol al gospodinelor de peste Ocean. Pu╚Ťin─â lume ╚Ötia c─â Betty nu exista cu adev─ârat, ci era doar o pl─âsmuire a min╚Ťilor creatoare ale postului de radio.
image
ÔÇ×UverturaÔÇŁ r─âzboiului austro-turc din 1715-1718
R─âzboiul turco-vene╚Ťiano-austriac dintre anii 1714-1718, cunoscut ╚Öi drept R─âzboiul Austro-Turc din 1715-1718, sau ÔÇ×R─âzboiul lui Eugeniu de SavoiaÔÇŁ, este primul din seria r─âzboaielor ruso-austro-turce din secolul XVIII.
image
Capitularea lui Osman Pașa
La 4/16 decembrie 1877, Carol ├«i scria Elisabetei c─â otomanii ├«ncercaser─â pe data de 28 s─â ias─â din Plevna lupt├ónd ╚Öi construind un pod peste r├óul Vid, ├«n zon─â desf─â╚Öur├óndu-se b─ât─âlii cumplite. Carol s-a ├«ndreptat imediat ├«n acea direc╚Ťie, ├«n timp ce ├«mp─âratul se dusese ├«n centrul dispozitivului.