Mircea VASILESCU

Pagina 2
Cultura: cheltuială sau resursă? – dialog cu Ionuț VULPESCU jpeg
Cultura: cheltuială sau resursă? – dialog cu Ionuț VULPESCU
Cultura este un motor de dezvoltare. Chiar și în România. În 2013, 7% din PIB a venit din industriile creative (nu numai din cultură, dar și din ea). Or, asta înseamnă foarte mult. E o prejudecată: cultura nu e o cheltuială.
Şcoala produce analfabeţi? jpeg
Majoritatea tăcută. Şi mulţumită?
Mă tem că nu este vorba doar despre dezinteresul faţă de politică, ci de un fel de obişnuinţă cu daraverile tranziţiei. Obişnuinţa de a repeta „ăsta-i sistemu’!”.
„Prin muzică, România de peste zece ani va fi altfel“ – dialog cu Emil PANTELIMON jpeg
„Prin muzică, România de peste zece ani va fi altfel“ – dialog cu Emil PANTELIMON
Dacă acești copii fac, într-un an, cor în fiecare săptămînă, vor deveni altfel de oameni. Sălile de filarmonică și de operă nu sînt hiperpopulate de tineri, ceea ce este o mare problemă.
Plagiat sau plagiatori? jpeg
Plagiat sau plagiatori?
Fenomenul plagiatului nu e prezent doar în România. Iar dezvoltarea Internetului nu face decît să-l accentueze.
„Principiul Xerox“ – interviu cu prof  dr  Mircea DUMITRU, ministrul Educaţiei jpeg
„Principiul Xerox“ – interviu cu prof. dr. Mircea DUMITRU, ministrul Educaţiei
Practica aceasta, a reproducerii de texte învățate pe de rost sau, și mai rău, dictate la clasă, este extrem de nocivă pentru elevi. Nu stimulează gîndirea critică, creativitatea, un fel adecvat de a aborda nu doar situațiile legate de învățare sau școală, ci, în plan mai larg, de viață.
Ce nu fac copiii la şcoală jpeg
Iar „nu ne vindem ţara“
Stau şi mă întreb dacă tinerii vor ieşi în număr mare la vot ca să-şi aleagă România „lor”, ţara în care vor ei să trăiască mîine.
Ce nu fac copiii la şcoală jpeg
Vecina mea de la ţară
Ce studii despre condiţia femeii să mai elaborezi, în era hărţuirii sexuale şi a corectitudinii politice, cînd ai de-a face cu o femeie rămasă în secolul XIX?
„Vreau să trăiesc mai multe existenţe“ – dialog cu Maia MORGENSTERN jpeg
„Vreau să trăiesc mai multe existenţe“ – dialog cu Maia MORGENSTERN
Pot să fac un film cu telefonul, pot să joc pe o scîndură sau pe două butoaie, am curajul să strig lumii, părinților, societății, atotputernicilor zilei altfel decît în manifestații de stradă sau pe Internet. Teatrul e comunicare.
Şcoala produce analfabeţi? jpeg
E campanie electorală?
Dacă îţi vezi liniştit de treaba ta, e cam greu să-ţi dai seama că e campanie electorală. După legea nouă, partidele nu mai au voie să înşire prin oraşe kilometri pătraţi de bannere şi panouri. Iar dacă ţii neapărat să urmăreşti campania electorală, te-apucă plictiseala.
„De fapt, nu ştim nimic despre Donald Trump“ jpeg
„De fapt, nu ştim nimic despre Donald Trump“
E explicabil că mulți oameni sînt speriați. Pe de altă parte, simt o exagerare în toată povestea asta. Și sînt dezamăgit de felul în care presa americană și-a făcut treaba în campania electorală și mai ales acum.
Şcoala produce analfabeţi? jpeg
Şcoala şi piaţa muncii
Aud şi citesc foarte des formula „integrarea absolvenţilor pe piaţa muncii”.
„Cum putem sta în continuare în fața televizorului să vedem ce se întîmplă?   ” – dialog cu Vlad ALEXANDRESCU jpeg
„Cum putem sta în continuare în fața televizorului să vedem ce se întîmplă?...” – dialog cu Vlad ALEXANDRESCU
În anii ’90 lucrurile se vedeau altfel. Unii intelectuali s-au și implicat atunci. După aceea, a apărut un fel de profesionalizare a politicii și intelectualii s-au dat deoparte, sperînd că această clasă politică se va profesionaliza și va reprezenta, democratic, interesele românilor. Intelectualii au încercat să reprezinte spiritul critic, să exercite un control, o cenzură, conform menirii lor.
Şcoala produce analfabeţi? jpeg
Şcoala produce analfabeţi?
Şcoala produce analfabeţi. Şcoala dă chix cu 40% dintre elevi.
„E meritul Franţei că am ajuns aici“ – interviu cu Cornel ION jpeg
„E meritul Franţei că am ajuns aici“ – interviu cu Cornel ION
Nu trebuie să ascultăm de dimineața pînă seara aceleași lucruri. Oamenii pot alege în cunoștință de cauză.
Cum mi am făcut prieteni muncind jpeg
Taxa radio şi interesul public
Ascultaţi Radio România? Eu da. Şi Actualităţi, şi Cultural, şi Muzical. Şi Radio Bucureşti, pe FM. Ba chiar şi Antena Satelor am ascultat cîteodată, de curiozitate (că altminteri nu prea intru „în target”).
„O medalie pe Everest“ – dialog cu Alexandru ANDRIEŞ jpeg
„O medalie pe Everest“ – dialog cu Alexandru ANDRIEŞ
Muzica nu e doar un vehicul care să transporte textul, ea alterează mesajul. Dacă îl „alterează“ în sens bun e bine, dacă îl „alterează“ în sens prost e rău. Cred că acesta e cel mai important lucru pe care l-au făcut acești poeți-cîntăreți: au reușit nu „să cînte niște versuri“, cum se întîmpla și la noi (90% din cei care cîntau luau texte de la diverși poeți și puneau muzică pe ele, căci cenzura n-avea cum să nu aprobe Alecsandri sau Eminescu), ci să comunice ceva.
Cum mi am făcut prieteni muncind jpeg
Mai facem literatură în şcoală?
Tratarea foarte rece şi analitică a literaturii (cu multe noţiuni tehnice şi abstracte), care în principiu ar trebui să le creeze elevilor anumite competenţe în înţelegerea textului literar, are un efect pervers: strică plăcerea de a citi, de a descoperi lumea şi valorile ei prin intermediul literaturii.
„Trebuie să te doară ca să poţi să transmiţi ceva“ – dialog cu Damian DRĂGHICI jpeg
„Trebuie să te doară ca să poţi să transmiţi ceva“ – dialog cu Damian DRĂGHICI
E important pentru mine să cînt o piesă care mă făcea să plîng cu un anumit instrumentist.  Am reușit să readucem pe scenă muzica anilor ’60-’70, care este tezaurul nostru.
Cum mi am făcut prieteni muncind jpeg
Pe platformă şi pe lîngă ea
Mi se pare foarte deşteaptă mişcarea premierului: întrucît nu poate candida în alegeri, a prezentat o platformă care conţine, de fapt, principiile unei bune guvernări. Dacian Cioloş e cel mai bun şi onest şi vizionar premier de după 1990 şi n-ar fi rău să rămînă în funcţie şi după alegeri. Dar e complicat.
Cum mi am făcut prieteni muncind jpeg
Negustoria cu doctorate
Trebuie făcută curăţenie generală, pentru ca titlul de doctor să redevină, în România, ceea ce trebuie să fie de fapt. Şi asta va dura ani întregi de-acum înainte. Cu condiţia să înceapă.
„Cercul vicios poate deveni un cerc virtuos“ – dialog cu Dragoş PÎSLARU jpeg
„Cercul vicios poate deveni un cerc virtuos“ – dialog cu Dragoş PÎSLARU
Chiar dacă va veni un guvern „de rit vechi“, va fi o presiune mult mai mare pe acel guvern: va trebui să se reformeze major. Nu poți da înapoi în privința transparenței, a felului în care construiești o politică, a consultării publice. Sîntem acum într-un momentum, într-o inflexiune temporală în care putem sări niște etape.
România de afară jpeg
Zgîrciţi? Nu, ignoranţi
Un milion de euro. Atît s-a adunat din subscripţia publică pentru „Cuminţenia pămîntului”.
Ce spun despre noi barometrele de consum cultural – dialog cu Anda BECUȚ jpeg
Ce spun despre noi barometrele de consum cultural – dialog cu Anda BECUȚ
Anda Becuț este director de cercetare la Institutul Național pentru Cercetare și Formare Culturală.
România de afară jpeg
România de afară
Sîntem pe locul 4 printre europeni la capitolul diaspora: conform unui raport ONU, 3,4 milioane de români locuiesc în altă ţară.
„Presa făcută cu bună credință poate să miște munții“ – dialog cu Emilia ȘERCAN jpeg
„Presa făcută cu bună credință poate să miște munții“ – dialog cu Emilia ȘERCAN
A lucrat mulți ani ca jurnalistă de investigații, acum este lector dr. la Facultatea de Jur­nalism și Științele Comunicării. Emilia Șercan a descoperit plagiatul lui Gabriel Oprea (și altele) și crede în puterea jurnaliștilor de a schimba ideile și lumea. Discuția de mai jos a avut loc a doua zi după protestul din fața Senatului, provocat de votul negativ al senatorilor la cererea DNA de a începe urmărirea penală împotriva lui Gabriel Oprea.
Cum mi am făcut prieteni muncind jpeg
La ce sînt buni directorii de școli?
Ministerul Educației dorește să organizeze concursuri pentru posturile de directori de școli, cu metodologie, cu criterii și cu tot tacîmul. Doamna Ecaterina Andronescu dorește să modifice Legea Educației, astfel încît concursurile să fie amînate. De-aici, o întreagă tevatură. Mult zgomot pentru nimic? Eu cred că da.
„Fiecare este ceea ce rămîne din el după ce îi iei toate funcţiile“ – dialog cu Mihaela MIROIU jpeg
„Fiecare este ceea ce rămîne din el după ce îi iei toate funcţiile“ – dialog cu Mihaela MIROIU
E o josnicie inimaginabilă să-ți bați joc de viitorul propriilor tăi cetățeni. Îmi crapă obrazul de rușine că unii dintre oamenii care au inițiat legea asta sînt profesori universitari, fac parte din breasla mea.
Cum mi am făcut prieteni muncind jpeg
Plagiate şi closete
Un sistem cu sumedenii de doctori plagiatori, dar fără closete în jumătate din şcolile ţării. Cui îi pasă?
Cum mi am făcut prieteni muncind jpeg
Cum mi-am făcut prieteni muncind
Mîine apare în Dilema veche un dosar numit „Ce-am avut și ce-am cîștigat la Festivalul Dilema veche”. Așa că îmi permit, în loc de „promo”, cîteva mărturisiri.
„Dacă guvernezi serios, nu poţi să stai la televizor“ – interviu cu Cristian GHINEA, ministrul Fondurilor Europene jpeg
„Dacă guvernezi serios, nu poţi să stai la televizor“ – interviu cu Cristian GHINEA, ministrul Fondurilor Europene
Tot ce lansăm noi acum ca proiecte își va face efectul peste cel puțin doi ani. Am făcut un departament prin care Ministerul Fondurilor Europene se transformă dintr-o instituție care spune „Veniți, că avem niște bani“ în­tr-una care se duce către benficiari și le spune „Haideți să scriem împreună proiecte“. Vorbesc de proiectele mari, strategice, de infrastructură, care să aibă impact.
Începe să devină serios    jpeg
Începe să devină serios...
Au fost, între 26-28 august, peste 30.000 de persoane care, într-un fel sau altul, au interacționat cu ceea ce s-a întîmplat la festival.
Garda copiilor şi viitorul istoriei jpeg
Garda copiilor şi viitorul istoriei
Cetatea Alba Carolina e a copiilor, ei vor fi în continuare adevărații ei „cuceritori“, ca niște buni cetățeni europeni care-și cunosc istoria. Și-așa a apărut Garda copiilor: cu costume special confecționate, cu defilări (împreună cu garda „celor mari“ sau separat), cu misiunea specială de a păzi – cu zîmbetul pe buze – activitățile din Cetatea copiilor organizate în timpul Festivalului Dilema veche.
De ce merită să faci un festival jpeg
De ce merită să faci un festival
„Ce idee bună ai avut cu festivalul!“, îmi spune cîte cineva. Adevărul e că n-am avut nici o idee. Pur și simplu am observat că așa fac alții și m-am gîndit că putem face și noi.
Ce nu fac copiii la şcoală jpeg
Ştampila la români
Statul a desfiinţat, chipurile, ştampila. Acum vreo doi ani, îmi spunea cineva – nu spui cine, persoană însemnată – că în Codul fiscal scrie negru pe alb că se pot elibera facturi electronice, care nu mai au nevoie de semnătură şi ştampilă, dar aproape nimeni nu ştia asta.
„Cînd scoteam un album, era sărbătoare“ – dialog cu HOLOGRAF jpeg
„Cînd scoteam un album, era sărbătoare“ – dialog cu HOLOGRAF
Nu se mai asculta muzică românească. Dintr-odată, toată lumea voia să audă muzică din Vest. Și era normal.
Al cui e Brâncuşi? jpeg
Al cui e Brâncuşi?
Austriacul simte că Mozart e „şi al lui”, britanicul chiar crede că Shakespeare e şi al lui. La români, simţul acesta s-a tocit. Nu mai sîntem în vremurile aurorale cînd chemarea „daţi un leu pentru Ateneu” dădea rezultate. Ne-am pierdut pe drum.
„Magia se întîmplă între medic şi pacient“ – dialog cu Vlad VOICULESCU jpeg
„Magia se întîmplă între medic şi pacient“ – dialog cu Vlad VOICULESCU
Cît costă educarea unui medic? În Moldova s-au făcut studii și a rezultat că 25.000 de euro. Să zicem că la noi sînt 30.000. Dacă înmulțim cifra aceasta cu cei 20.000 de medici care au plecat, ajungem la 600 de milioane. Ce-am putea face cu acești bani?
Ediţia a cincea jpeg
Ediţia a cincea
Am ajuns la a cincea e­di­ție. A început în 2011, în­tr-un soi de entuziasm cam ingenuu, cînd cu toții ne bucuram că am inventat ceva care ni se părea bun, frumos, interesant și potrivit.
„Există încă martiri, filantropi, erudiţi“ – două întrebări pentru Teodor BACONSCHI jpeg
„Există încă martiri, filantropi, erudiţi“ – două întrebări pentru Teodor BACONSCHI
Religiile nu dispar. Riscă doar să capete trăsături și porniri integriste, tocmai pentru că nu-și găsesc locul firesc în mainstream-ul social: a le exila înseamnă a le împinge, împreună cu noi, spre un dezastru colectiv.
„Plăcerea de a ne bucura împreună cu ceilalţi“ – dialog cu Aurel MITRAN jpeg
„Plăcerea de a ne bucura împreună cu ceilalţi“ – dialog cu Aurel MITRAN
M-a interesat o apropiere de zona world music, din dorința de a oferi cîteva mostre din ceea ce se întîmplă semnificativ la noi și în lume.
Ce nu fac copiii la şcoală jpeg
De ce nu vă mai plac tehnocraţii?
S-a răspîndit în ultima vreme – mai ales de cînd unii membri ai Guvernului au început să şi vorbească mai mult, nu doar „să tacă şi să facă” – opinia că „tehnocraţii nu sînt ce ne trebuie”.
„Îmi place să trăiesc emoţiile altor oameni“ – dialog cu Cristina FLUTUR jpeg
„Îmi place să trăiesc emoţiile altor oameni“ – dialog cu Cristina FLUTUR
Îmi place să împărtă­șesc din ceea ce a funcționat pentru mine. Nu știi niciodată ce te poate ajuta din ce a trăit celălalt.
Ce nu fac copiii la şcoală jpeg
De ce sînt elevii nefericiţi?
De fapt, n-a avut loc o reformă adevărată a educaţiei, căci nu s-a găsit răspunsul clar la o întrebare esenţială: ce vrem să scoatem din elevii noştri, la terminarea şcolii? Ce fel de oameni, cu ce fel de valori, cu ce fel de alcătuire sufletească?
Ce nu fac copiii la şcoală jpeg
După Brexit. Moartea referendumului?
E cinstit, e nobil, e frumos, e bine. Dar îi poţi cere poporului să se pronunţe asupra unor teme complicate, greu de înţeles pentru cei mai mulţi dintre cetăţeni? Poţi face referendum pe orice temă?
Mai răsfiraţi, băieţi, mai răsfiraţi    jpeg
Chestiunea plagiatului pe înţelesul tuturor
Plagiatul e relativ uşor de identificat. O spun simplu, for dummies: orice om cît de cît educat – să zicem, un absolvent de liceu – poate constata că două texte din două cărţi diferite, semnate de autori diferiţi, sînt la fel.
Ce nu fac copiii la şcoală jpeg
Cine are nevoie de educaţie sexuală
Mă tem că lupta între tabere – care presimt că se va intensifica – o să ne facă să ratăm cu totul substanţa problemei: cine şi cum ar putea să predea educaţia sexuală în şcoli? Părinţii au ei înşişi nevoie de educaţie pe teme sexuale: în timpul comunismului subiectul era tabu, în tranziţie a fost vraişte.
Despre „petele albe“ din cultura română jpeg
Despre „petele albe“ din cultura română
„A fost și o aventură existențială, nu numai intelectuală, tocmai din cauza dubiilor pe care le păstrez în privința unor soluții cu privire la sexualitate și societate, asupra felului în care sexualitatea modifică mecanismele mentalitare, dar și invers, modul în care acestea din urmă modifică mecanismele sexuale.“
Ce nu fac copiii la şcoală jpeg
Poeta Firea şi Pasărea Măiastră
Dna Firea a declarat că va fi primarul tuturor. Aşa încît, vrînd-nevrînd, trebuie să fie şi primarul celor „cîţiva tineri care fac sport” pe Kiseleff şi să nu invoce „supărarea bucureştenilor” pentru că a primit „nenumărate mesaje pe mailul personal şi pe Facebook”.
Universitatea nu trebuie să fie la remorca economiei“ – dialog cu prof  dr  Mircea DUMITRU jpeg
Universitatea nu trebuie să fie la remorca economiei“ – dialog cu prof. dr. Mircea DUMITRU
„Există cazuri de plagiat la cele mai mari universități din întreaga lume. Dar acolo reacția profesională este promptă, pentru că nu-ți poate fi indiferent, ca profesor, dacă un coleg sau un fost student a obținut un titlu academic în mod onest sau printr-o fraudă.“
Ce nu fac copiii la şcoală jpeg
Politicieni şi tehnocraţi
Aceste exemple arată limpede care e raportul de forţe dintre tehnocraţi şi politicieni. E un raport între competenţă şi oftică. Şi Corina Şuteu, şi Cristian Ghinea se pricep foarte bine la ceea ce fac (au demonstrat-o deja). Dar ei pot fi oricînd blocaţi de nişte inşi care nu numai că nu au priceperea lor, dar şi un soi de reavoinţă în exercitarea puterii.