„Există încă martiri, filantropi, erudiţi“ – două întrebări pentru Teodor BACONSCHI

Publicat în Dilema Veche nr. 652 din 18-24 august 2016
„Există încă martiri, filantropi, erudiţi“ – două întrebări pentru Teodor BACONSCHI jpeg

În lumea complicată de azi, se discută uneori despre religii/credințe în termeni de conflict ori contradicție. Vocea credinței mai are forța de a transmite un mesaj pozitiv?

Deformarea tabloidă a gîndirii noastre curente ne împinge spre selectarea știrilor de conflict: ciocniri, violențe, terorism. Asta în vreme ce toate religiile vii (monoteiste sau nu) au „la activ“ nu doar mesaje pozitive (de pace, dialog, reconciliere), ci și fapte bune cu duiumul. Însă cine să facă o „știre“ din acțiunea ordinelor misionare catolice în Africa Subsahariană, despre acțiunile educative sau despre rețelele de solidaritate cu cei vulnerabili, de la copii orfani și vîrstnici, pînă la refugiați de toate originile? Totul se filtrează prin media ca și cum ce e bun rămîne subînțeles și ignorat, așa cum tot ce ține de extremism, fanatism, derapaj și patologie trebuie magnifiat prin lupa generalizărilor acuzatoare. Există încă martiri, filantropi, erudiți, oameni „de teren“, dar de ce i-ar mai lua în seamă un aparat mediatic obsedat de rating? Văd în asta și o continuare a luptei culturale din interiorul civilizației occidentale, care nu a depășit (cu excepția primilor ani postbelici) opoziția dintre laicitate și comunitatea religioasă, dintre secularizare și patrimoniu, dintre libertate și toleranță. Tragem foloasele, dar și ponoasele relativismului etic în care ne a instalat postmodernitatea. Din păcate, asistăm la radicalizarea tuturor împotriva tututor. Parcă am regresat în lumea de care Hobbes și alți precursori ai Iluminismului sperau să ne elibereze. Din cîte putem observa, religiile nu dispar. Riscă doar să capete trăsături și porniri integriste, tocmai pentru că nu-și găsesc locul firesc în mainstream-ul social: a le exila înseamnă a le împinge, împreună cu noi, spre un dezastru colectiv. Evident că nimeni nu-și dorește asta…

Festivalul Dilema veche 2016 aduce laolaltă înalți reprezentanți ai mai multor culte, într-o discuție liberă, pe care o veți modera. Cum priviți această întîlnire, ce așteptări aveți?

Am acceptat cu plăcere invitația de a modera o asemenea discuție, tocmai pentru că a devenit rară, deși rămîne oricînd necesară. Mai ales azi, cînd parcă se simte o și mai mare dezorientare în societatea noastră. Știm aproape totul, însă nu mai înțelegem aproape nimic. Ideea unei dezbateri interreligioase, la Alba Iulia, mi se pare de aceea potrivită contextului nostru confuz: sper să mai lămurim cîte ceva! Măcar pentru publicul Dilemei vechi, obișnuit cu moderația și buna dispoziție a inteligenței lucide. Am cunoscut în cariera mea diplomatică nu doar lideri politici, ci și personalități spirituale, cu sau fără „funcții“ în ierarhiile diverselor religii: nu mă tem de ei, oameni școliți și adesea chiar rafinați, ci de nerăbdarea „publicului“, care s-a obișnuit să simplifice, să „zapeze“ și să se miște printre subiecte eclectice, legate doar prin Internet. Oricum, am început deja să-mi schițez scenariul acestui dialog și trag nădejde că el le va fi util celor care vor participa – de ce nu direct? – la consumarea lui. Ne vedem la Alba Carolina?

Foto: A. Ivan

image png
„O vîscozitate, sau altceva analog”
Înlocuirea unei piese de schimb presupune îndeobște oprirea mașinăriei, „scoaterea din priză” a ansamblului care trebuie reparat.
p 10 jpg
Grefe, transplant, înlocuiri de organe
Dimineața, doctorii își pun repede la loc „piesele” și pleacă la drum.
p 11 jpg
Despre viața eternă. Un creier în borcan
ă mă salvez în cer? Păi, ce discutăm noi aici, domnule, neuroștiințe, filosofie, transumanism sau teologie? În halul ăsta am ajuns? Doamne ferește!
p 12 jpg
Făpturi de unică folosință
Dar pentru a fi, realmente, mai buni, trebuie să găsim ieșirea din labirint.
image png
Poema centralei
Am găsit-o aici, montată de fostul proprietar, și va împlini în curînd 22 de ani.
p 13 jos  la Prisecaru jpg
Piese de schimb
Sperăm ca prin aceste considerații elementare să vă fi trezit dorința de a afla mai multe aspecte legate de acest capitol și curiozitatea de a urmări mai îndeaproape subiectul.
p 14 jpg
(Sub)ansambluri cognitive
Omul nu mai este, poate, măsura tuturor lucrurilor.
p 16 foto C  Mierlescu credit MNLR jpg
Cu ură și abjecție
Mă amuz și eu, dar constatativ, de un alt episod, grăitor, zic eu, cît zece.
image png
Groapa, cazul și centenarul
Eugen Barbu (20 februarie 1924 – 7 septembrie 1993) este, probabil, cel mai detestabil și mai controversat scriitor român din postbelicul literar românesc.
p 10 adevarul ro jpg
Dilemele decadenței
Există aici, poate, o secretă soteriologie la confiniile cu sensibilitatea decadentă, și anume credința că printr-o înălțare estetică deasupra oricărei etici contingente.
p 11 WC jpg
„Biografia detestabilă” și „opera admirabilă”
Groapa, cîteva nuvele din Oaie și ai săi ori Prînzul de duminică, parabolele decadente Princepele și Săptămîna nebunilor sînt titluri de neocolit.
p 12 Pe stadionul Dinamo, 1969 jpg
Montaje despre un mare prozator
Din dorința de a da autenticitate însemnării, autorul s-a slujit și de propria biografie. Cititorul va fi înțeles astfel semnificația primului montaj.
p 13 Eugen Barbu, Marcela Rusu, Aurel Baranga foto Ion Cucu credit MNLR jpg
Ce trebuie să faci ca să nu mai fii citit
Nu cred că Barbu e un scriitor mare, dar Groapa rămîne un roman bun (preferata mea e scena nunții) și pînă și-n Principele sînt pagini de foarte bună literatură.
p 14 credit MNLR jpg
Cele trei „Grații” ale „Împăratului Mahalalei”
Se pune, astfel, întrebarea ce ratează și unde ratează acest scriitor: fie în proasta dozare a elementului senzațional, fie în inabila folosire a șablonului ideologic.
image png
Dalí la București
Dalí vorbește românilor pe limba lor, spunîndu‑le, totuși, o poveste pe care nu o pot auzi de la nici un alt artist.
p 11 credit ARCUB jpg
Space venus Museum jpg
Declarația de independență a imaginației
și drepturile omului la propria sa nebunie
În coșmarul unei Venus americane, din beznă apare (ticsit de umbrele uscate) vestitul taxi al lui Cristofor Columb.
p 12 credit ARCUB jpg
Gala
Numai Gala și Dalí sînt deghizați într‑o mitologie deja indestructibilă.
Charme Pendentif Avide Dollars jpg
Suprarealismul sînt eu! Avida Dollars
Materia nu poate fi spiritualizată decît dacă o torni în aur.
047 jpg
Viziunea suprarealistă a lumii
Ne aflăm pe versantul opus lucidității gîndului. Intrăm în ținutul somnului, al tainei, adică în zona de umbră a vieții.
p 14 credit ARCUB jpg
Dalí în România?
Dacă ar fi să căutăm influența lui Dalí în arta românească, este necesar ca mai întîi să înțelegem cine și ce a fost Salvador Dalí.
image png
Mințile înfierbîntate
Cu alte cuvinte, cum diferă noile forme de fanatism de cele din trecut?
p 10 adevarul ro jpg
Dragă Domnule Cioran,
Pe vremuri, m-ați fi vrut arestat; acum, trebuie să-mi acceptați o „distanță ironică de destinul nostru”. Vai, lumea merge înainte cu „semi-idealuri”!
p 11 jpg

Parteneri

florin manole la Reuniunea Consiliului Național Tripartit pentru Dialog Social foto gov ro jpeg
Cazul biroului vamal unde toți angajații aveau certificate de handicap: „Vor răspunde penal”. Peste 3.000 de români au fentat criteriile de dizabilitate
Un control recent efectuat de Ministerul Muncii a scos la iveală că 11 vameși aveau toți grad de încadrare în handicap.
medic, foto shutterstock jpg
Ce salariu are un medic rezident în România, în 2026. Cât ajunge să încaseze, de fapt, după gărzi și sporuri
Meseria de medic în România este una extrem de solicitantă, iar salariile sunt mereu un subiect fierbinte, mai ales pentru cei care își încep cariera. După ani întregi de studii și rezidențiat, mulți tineri medici descoperă că veniturile lor nu reflectă pe deplin efortul depus și responsabilitatea u
pikachu jpg
O carte de joc Pokémon s-a vândut cu milioane de dolari. A fost stabilit un nou record mondial
Deja nu mai este un secret pentru nimeni faptul că unii colecționari sunt dispuși să scoată din buzunar sume de-a dreptul uriașe pentru unele obiecte rare.
dealeri droguri 25012026 jpg
Vedetele își dau mâna cu autoritățile din București în cea mai mare campanie anti-drog din România
„Drogurile nu ajung doar la adolescenții rebeli, nu ajung doar în anumite cercuri și nu sunt un pericol îndepărtat!”. Sunt realitățile care au unit autoritățile din Capitală și personalități din mai multe domenii, într-o nouă campanie menită să explice adolescenților flagelul drogurilor.
Horoscop, foto Shutterstock jpg
Zodia care își schimbă viața după 17 februarie, odată cu Luna Nouă
Luna Nouă din 17 februarie vine cu o energie puternică de resetare, dar pentru o zodie în mod special, efectele vor fi spectaculoase.
criminalisti politia nu treceti jpg
Motivul halucinant pentru care un bărbat din Tulcea a ucis copilul de 3 ani al concubinei. De ce n-a anunțat Poliția tatăl micuțului
Anchetatorii scot la iveală detalii șocante în cazul copilului de trei ani din județul Tulcea, omorât în bătaie. Iubitul mamei le-a spus judecătorilor că și-a descărcat furia asupra copilului după ce colegii de serviciu îl ironizau pentru că creștea un copil care nu era al lui.
Hărțuire la locul de muncă FOTO Shutterstock
Noile reguli privind hărțuirea la locul de muncă: ce trebuie să știe angajații și angajatorii
Senatul a adoptat modificările la Codul Muncii care țin de hărțuirea la locul de muncă. Acum, acest tip de comportament abuziv are o definiție legală clară. În plus, foarte important, legea stabilește că la hărțuire se pot încadra nu doar acțiunile care se întâmplă la locul fizic de muncă.
Cristian Tudor Popescu Facebook CTP jpg
CTP ironizează miza vizitei lui Nicușor Dan la Washington: Trump o sa-i spună că „Romeinia iz fentestic!”
Gazetarul și scriitorul Cristian Tudor Popescu a vorbit din nou luni,16 februarie, despre decizia președintelui Nicușor Dan de a participa, în calitate de observator, la prima ședință a Consiliului pentru Pace inițiat de Donald Trump, întrebându-se retoric ce rezultate ar putea obține șeful statului
ferma de bizoni din recea cristur foto alexandru cernea png
Focar de infecție la ferma de bizoni din Recea-Cristur: zeci de animale moarte, în stare de putrefacție.
Ferma de bizoni din Recea-Cristur, prezentată în 2014 drept cea mai mare din Europa de Est, s-a transformat, la 12 ani distanță, într-un adevărat focar de infecție. Fotografii realizate recent în zonă arată numeroase exemplare de bizoni și cerbi moarte, aflate în stare avansată de putrefacție.