Iar „nu ne vindem ţara“

9 decembrie 2016
Ce nu fac copiii la şcoală jpeg

Au fost scoase de la naftalină clişee naţionaliste şi xenofobe care circulau prin anii ’90. Şi prind de minune în campania electorală. Din nou, străinii sînt de vină, vor să ne ia ţara pe sus, iar noi sîntem nişte bieţi oameni oropsiţi de soartă. Faptul că ai noştri au furat de-au rupt nu deranjează. Căci „mîndria de a fi român” e tolerantă cu furturile naţionale.

În anii ’90, s-a strigat din toţi bojocii „noi nu ne vindem ţara” şi au fost destui care strigau cu convingere. Oamenii credeau că sloganul ceauşist cu „neamestecul în treburili interne” e un lucru bun şi îi urau din tot sufletul pe investitorii străini. Aşa cum – îndemnaţi de Vatra Românească, de revistele România Mare şi Europa ori de discursurile lui Vadim Tudor – îi urau din tot sufletul pe „ungurii care vor Ardealul”. Cînd au invadat Bucureştiul, minerii au strigat şi „noi nu ne vindem ţara!”, şi „moarte intelectualilor!”. Ceea ce pentru ei era totuna, căci intelectualii erau „plătiţi din afară” cu bani traşi la xerox în sediile ţărăniştilor şi liberalilor. Propaganda comunistă reuşise: mulţi concetăţeni de-ai noştri erau spălaţi pe creier. Naţional-comunismul propagat de Ceauşescu îşi arăta consecinţele: a fi străin era totuna cu a fi duşman, iar noi, românii, trebuia să rămînem săraci şi cinstiţi, să ne apărăm cu demnitate nevoile şi neamul, dar în nici un caz să nu cedăm în faţa litfelor păgîne. Noi – nu-i aşa? – am apărat creştinătatea, am stat pavăză în faţa invaziilor în timp ce vesticii îşi construiau castele şi catedrale. Şi-acum vesticii, în loc să ne fie recunoscători şi să ne trimită ajutoare şi să ne primească în UE, în NATO şi, în general, să ne apere şi să ne protejeze (că am fost bolnăviori cînd eram mici), ei bine, vesticii vor să ne cumpere industria, agricultura, magazinele socialiste şi ne dau lecţii de civilizaţie. Nu! Noi nu ne vindem ţara!

Cam aşa gîndea, pe la începuturile tranziţiei româneşti, cea mai mare parte a cetăţenilor români. Aşa fuseseră învăţaţi, bătuţi la cap, îndoctrinaţi de propaganda comunistă (care era vioaie şi bine mersi în anii ’90). Sînt încă destui care gîndesc la fel şi azi, după 20 de ani. Între timp, România s-a schimbat enorm, oamenii au avut timp să vadă cu ochii lor că investitorii străini au creat locuri de muncă, au repus pe picioare fabrici făcute praf de comunism (şi din care s-a furat „la bucată”, de către românaşi de-ai noştri, pînă la privatizare), au avut ocazia să umble măcar prin ţările vecine şi să vadă că străinii – inclusiv ungurii – nu stau cu sabia scoasă tot timpul, gata să taie capete de ciobănaşi mioritici. Slavă domnului, românii au avut destul timp şi destule ocazii, de douăzeci de ani încoace, să-şi dea seama că societatea noastră s-a civilizat şi datorită străinilor.

S-ar părea că mulţi concetăţeni de-ai noştri au rămas fixaţi în vechile stereotipuri, scoase acum din nou la iveală de politicieni inconştienţi şi proşti. Inconştienţi – pentru că, odată stîrnite, naţionalismul şi xenofobia se rostogolesc mai departe şi nu duc la nimic bun. Proşti – pentru că sînt destui inşi cu demnităţi în stat, deputaţi şi senatori care nu pot gîndi mai mult de-atît: că străinii ne vor răul şi că ţărişoara trebuie „apărată”. Aşa că strigă iar din toţi bojocii – ajutaţi de echipe de propagandişti, de presă, de site-uri obscure sau vizibile, de fraieri care pun pe Facebook (şi multiplică) toate balivernele fără acoperire – că „nu ne vindem ţara”.

Asta e drama. „Noi nu ne furăm ţara!” nu s-a strigat nici în ’90, nici acum. Românaşii noştri verzi n-au nici o problemă să-i voteze în continuare pe unii candidaţi la primărie sau la parlamentare care au condamnări penale. Românaşii noştri sînt acomodanţi cu furtişagurile mai mici sau mai mari: pentru mulţi e acceptabil ca un primar, bunăoară, dacă a pus asfalt şi-a băgat gaze în oraş, să-şi tragă şi el partea lui, că doar oameni sîntem, nu? „Ce, tu n-ai face la fel dacă ai fi în locul lui?”. Într-o ţară în care corupţia mică e practicată pe scară largă (că tre’ să „ungi” mecanismul, aşa că dai şpagă în administraţia publică, la şcoală, la primărie, la doctor etc.), corupţia mare e trecută cu vederea de o bună parte a societăţii. Sînt destui oameni dipuşi să voteze un plagiator dovedit, dar „mîndru că e român”.

Toată povestea asta cu străinii care ne fac şi ne dreg şi cu Soros care învîrte pe degete guverne riscă să creeze o mocirlă politică din care cu greu vom ieşi: o mocirlă a naţionalismului primitiv, a închiderii şi – pînă la urmă – a descătuşării prostiei. Nu trebuie să ne încînte deloc că nu sîntem singuri pe lume. Căci Brexitul e rezultatul demagogiei şi primitivismului politic al unui şmecher de-al lor – Nigel Farage – care a făcut din români şi bulgari pericolul nr. 1 pentru Marea Britanie. Iar alegerea lui Trump s-a produs şi datorită promisiunilor că îi va da afară pe imigranţi din ţară şi va face America mare „again”. Indivizii de acest gen sînt nişte frustraţi care le spun oamenilor o minciună cît casa şi le reactivează fricile (în primul rînd frica faţă de „tribul celălalt”): în lumea de azi, conectată şi globalizată, nicio ţară – nici una – nu mai poate sta izolată. Ideea că şezi demn în ograda proprie şi-ţi mănînci ceapa verde şi usturoiul crescute-n brazda strămoşească e o iluzie periculoasă. Aşa ceva nu mai e posibil. Sau este: în Coreea de Nord.

Aşa că stau şi mă întreb – căci nu văd o altă soluţie pentru a contracara nu numai corupţia, dar şi prostia ticăloasă şi propaganda inconştientă din politica românească – dacă tinerii vor ieşi în număr mare la vot ca să-şi aleagă România „lor”, ţara în care vor ei să trăiască mîine. Tinerii aceia care dau sute şi mii de click-uri şi like-uri pe cele mai frumoase şi bune cauze care umblă pe internet, dar care, „scîrbiţi de politică”, în general nu votează.. Ar trebui să voteze cu cei care vor să facă un alt fel de politică. Pentru că, dacă ajung şi rămîn la putere frustraţi din ăştia care fură şi caută vinovaţi printre străini, atunci iubitorii de click-uri şi like-uri au pus-o de mămăligă pe termen lung: mai devreme sau mai tîrziu, li se va tăia macaroana. Li se va restricţiona accesul la click-uri (Turcia vă spune ceva, dragi tineri, aşa-i?). În anii ’90, cei care strigau „noi nu ne vindem ţara” mai aveau o convingere fermă: că internetul e un pericol la adresa securităţii naţionale. Ăştia de-acum sînt la fel ca ei, dar mai ticăloşi.

Articol apărut pe Blogurile Adevărul

 SF 6065 JPG
Karpatia Horse Show 2022: șapte premii pentru România, 15 mii de spectatori și o atmosferă chic!
Un weekend de excepție si un „salt” important pentru Karpatia Horse Show, cu ocazia celei de-a VII-a ediții desfășurate pe Domeniul Cantacuzino din Florești (Prahova).
Scoala de la Piscu la Premiile Europa Nostra 2022 (1) jpg
Premiu Europa Nostra 2022 acordat Muzeului-Atelier Școala de la Piscu
Luni, pe 26 septembrie, în clădirea Operei de Stat din Praga, a avut loc ceremonia de acordare a distincțiilor European Heritage Awards, organizată de Comisia Europeană și Europa Nostra în cinstea cîștigătorilor Europa Nostra Awards 2022.
NEI jpg
NEC: Naționalism, populism, fascism și (in)stabilitate democratică în Europa de Est
Colegiul Noua Europă-Institut de Studii Avansate (NEC) vă invită la workshop-ul „Naționalism, populism, fascism și (in)stabilitate democratică în Europa de Est. Continuitate și transformări istorice”, care va avea loc miercuri, 28 septembrie 2022, ora 9:30, în sala de conferințe a Colegiului.
WhatsApp Image 2022 09 15 at 11 25 55 (2) jpeg
Bucharest International Film Festival 2022: Secțiunea Panorama aduce filme în premieră în România
Bucharest International Film Festival este cel mai longeviv și singurul festival de film din București cu o competiție internațională dedicată lungmetrajului. Ediția a XVIII-a se va desfășura în perioada 29 septembrie – 9 octombrie 2022.
Afis KHS 2022 jpg
Karpatia Horse Show revine în 2022! Sport-entertainment-show-emoții, adrenalină!
Karpatia Horse Show revine “pe cai mari" în 2022! Unul dintre cele mai așteptate evenimente de echitație și lifestyle ecvestru din România și sud-estul Europei va avea loc în weekend-ul 23-25 septembrie pe Domeniul Cantacuzino din Florești, Prahova.
FOTO 1 PRONOSPORT jpg
Istoria pariurilor pe fotbal
Profitînd de dezvoltările tehnologice, grafica și interfața au devenit mult mai rapide, depunerile s-au făcut instant în anii următori, iar retragerile sînt și ele foarte rapide.
afis general web jpg
Bauhaus – Form and Reform, un proiect care oferă publicului 4 evenimente inedite cu intrare gratuită
Elite Art are ca scop promovarea principiilor fundamentale UNESCO prin organizarea unor proiecte culturale complexe care răspund la exigențele societății civile naționale și contribuie la dezvoltarea României din punct de vedere cultural și educațional.
KV Festivalul Povestirilor jpg
„Festivalul Povestirilor de pe Via Transilvanica” concentrează drumul care unește România în trei zile de experiențe la București
Între 9 și 11 septembrie, Via Transilvanica trece prin București! La Muzeul Național al Țăranului Român, Festivalul Povestirilor de Via Transilvanica concentrează experiențele de pe drumul de 1.400Km, care unește România de la Putna la Drobeta Turnu Severin.
MoveMountains jpeg
Reșița aduce României un nou succes la UNESCO
Municipiul Reșița este primul oraș din România care se alătură, începând de astăzi, rețelei globale UNESCO „Learning Cities” („Orașe care învăță”), având astfel șansa accesului la proiecte educaționale de mare anvergură.
happy asian woman smiling having fun beach jpg
7 beneficii uimitoare pe care le are lumina soarelui asupra organismului
Deși controversată, expunerea la soare are o serie importantă de beneficii asupra organismului.
tratamentedentareculaser jpg
3 simptome banale pentru care trebuie să consulți medicul
Este recomandat ca, dacă nu te simți bine, să fii atent la semnalele pe care ți le transmite organismul. Iată mai jos 3 simptome pentru care ar trebui să consulți cît se poate de repede un medic.
make up artist applying eyeshadow woman jpg
Secretele unui makeup fără cusur: ce trebuie să faci pentru un machiaj perfect și rezistent
Iată care sînt pașii pe care trebuie să îi urmezi, pentru un ten perfect și trăsături evidențiate în cele mai bune moduri:
young beautiful blonde girl cares    Copy jpg
Secretele pielii perfecte: ce trebuie să faci pentru o piele frumoasă și sănătoasă
Altfel spus, cel mai bun sfat de frumusețe este să îți asculți corpul și să îi oferi lucrurile de care are nevoie.
Imagine featured jpg
Enola Holmes 2, noul film bazat pe seria autoarei Nancy Springer, se lansează spre finalul anului
Filmele ale căror scenarii sînt inspirate din cărți de succes rămîn o constantă și în lumea actuală a cinematografiei.
man plugging charger into electric    Copy jpg
5 motive să alegi o mașină electrică sau hibrid
În 2022, autoturismele electrice sau hibrid sînt o alegere tot mai populară în rîndul cumpărătorilor auto.
74907741 afc99f4360 k jpg
Scrisoare deschisă Ministrului Educației
Asociația Profesorilor de Limba și Literatura Română Ioana Em. Petrescu (ANPRO) vă solicită atenția cu privire la următoarele sesizări și propuneri referitoare la Proiectul Legii Învățămîntului Preuniversitar „România educată”, aflat în dezbatere publică:
20220726 185215 jpg
Bătrînii
Text de Diana Popescu, jurnalist cultural, realizatoarea celui mai ascultat podcast cultural – Cronicari Digitali
20220728 210201 jpg
Copii la scoala jpg
Cum poți facilita integrarea copilului în sistemul de învățămînt
Atunci cînd copiii merg la creșă, grădiniță sau școală, activitățile de orientare îi ajută să se familiarizeze cu mediul nou în care își vor petrece o mare parte a zilei.
Palama lui Dumnezeu jpg
Poiana Omului
Text de Toader Păun, jurnalist, căutător de oameni, locuri și experiențe de milioane
G0122246 JPG
Drumul transformării
Text de Toader Păun, jurnalist, căutător de oameni, locuri și experiențe de milioane
Imagine dilemaveche ro jpg
Ce înseamnă expresia „Toate drumurile duc la Roma” și care sînt originile sale
Roma a fost mereu o destinație populară pentru producătorii de filme și jocuri video.
20220724 174033 jpg
Balauri mici, balauri mari, cale ferată fără șină și povestea celor două țări
Text de Alexandra Bumbăcaru, căutătoare de povești alături de Cronicari Digitali
20220722 180510 jpg

Adevarul.ro

Himars FOTO Shutterstock
Cum încearcă Ucraina să convingă SUA pentru a-i livra sisteme de rachete cu rază lungă de acțiune
În efortul de convinge administrația Biden să-i livreze sisteme de rachete cu rază de acțiune mai lungă decât cele primite până acum, Guvernul ucrainean oferă acum părții americane o vizibilitate completă și continuă asupra listei lor de ținte rusești, scrie CNN.
balena cu cocoasa islanda foto shutterstock
Imagini spectaculoase de la o luptă dintre orci ucigașe și balene cu cocoasă. Unde s-a petrecut confruntarea VIDEO
Imagini spectaculoase au fost date publicității de cercetătorii americani, de la confruntare dintre mai multe orci ucigașe și balene cu cocoașă. Astfel de lupte sunt suprinse destul de rar.
Alex Drueke si Andy Huynh veterani americani captivi in Rusia FOTO The Telegraph jpg
Doi veterani americani, mărturisiri tulburătoare despre captivitatea la ruși: „Eram pregătiți să murim”
Doi veterani americani reveniți recent acasă după mai bine de trei luni petrecute în captivitatea forțelor armate ruse fac mărturisiri tulburătoare despre torturile la care au fost supuși în prizonierat și insistă ca Ucraina să fie ajutată în fața agresiunii militare a Moscovei.

HIstoria.ro

image
La sfatul lui Bismark, Carol I se apropie de Rusia și enervează Franța
Opțiunea românilor pentru un domnitor dintr-o dinastie străină la 1866, avea în vedere salvarea existenței statului, afirmarea lui în rândul țărilor europene și, în perspectivă, obținerea independenței. Aceste obiective au fost mereu în atenția diplomației românești și a principelui Carol.
image
Bălcescu, iacobinul român despre care nimeni nu mai vorbește
Prima jumătate a veacului al XIX-lea a reprezentat pentru Ţările Române un timp al recuperării. Al recuperării parţiale – ideologice şi naţionale, cel puţin – a decalajului ce le despărţea de Occidentul european. Europa însăşi este într-o profundă efervescenţă după Revoluţia de la 1789, după epopeea napoleoniană, Restauraţie, revoluţiile din Grecia (1821), din Belgia şi Polonia anului 1830, mişcarea carbonarilor din Italia, toată acea fierbere socială şi naţională, rod al procesului de industria
image
„Historia Special”: 100 de ani de la încoronarea regilor României Mari
„Historia Special”: 100 de ani de la Încoronarea de la Alba Iulia