ÔÇ×Cercul vicios poate deveni un cerc virtuosÔÇť ÔÇô dialog cu Drago┼č P├ÄSLARU

Publicat în Dilema Veche nr. 660 din 13-19 octombrie 2016
ÔÇ×Cercul vicios poate deveni un cerc virtuosÔÇť ÔÇô dialog cu Drago┼č P├ÄSLARU jpeg

A lucrat, mul╚Ťi ani, ├«ntr-un think tank pe care l-a fondat. Apoi a f─âcut consultan╚Ť─â. Are un masterat la London School of Economics. Drago╚Ö P├«slaru a devenit, mai ├«nt├«i, consilier de stat la cancelaria premierului Dacian Ciolo╚Ö, iar acum este ministrul Muncii. Strategiile legate de s─âr─âcie ╚Öi dezvoltare pe care le f─âcea ├«nainte devin acum, din perspectiva ministrului, chestiuni concrete.

Cum e s─â devii ministru? ╚śi ├«nc─â pentru un mandat foarte scurtÔÇŽ

Am avut o perioad─â de purgatoriu ├«nainte de a fi ministru: am fost consilier de stat al prim-ministrului. Trebuie s─â recunosc c─â, dac─â n-a╚Ö fi avut acea perioad─â, a╚Ö fi fost complet nepreg─âtit s─â fiu ministru. Cred c─â este o responsabilitate pe care o simt ├«n ceea ce prive╚Öte a da tot ce pot s─â dau. Exist─â un avantaj: c├«nd ai o perioad─â scurt─â, nu mai ai momente de relaxare, procrastinarea nu mai ╚Ťine: practic, trebuie s─â treci direct la treab─â ╚Öi ÔÇ×s─â livreziÔÇť. ├Än prima s─âpt─âm├«n─â dup─â ce am devenit ministru am sl─âbit patru kilograme. Ce-i drept, am ├«nceput cu un subiect foarte ÔÇ×distractivÔÇť: salarizarea ├«n zona public─â, unde era un haos complet, o ÔÇ×nuc─â tareÔÇť. Acum am do┬şb├«ndit mult mai mult─â claritate: partea de diagnoz─â am terminat-o de ceva vreme ╚Öi am mul╚Ťumirea c─â am ├«nceput s─â ╚Öi livr─âm ni╚Öte lucruri. De exemplu, pachetul de m─âsuri active pentru ocuparea for╚Ťei de munc─â, la care pritocesc de dinainte s─â fiu ├«n Guvern. Rom├ónia avea nevoie ca de aer de un pachet de mobilitate social─â pentru cei care s├«nt ├«n grupurile vulnerabile, astfel ├«nc├«t ace╚Ötia s─â ias─â din pasivitatea primirii unor aloca╚Ťii ╚Öi s─â-╚Öi g─âseasc─â un loc de munc─â. Pe de alt─â parte, e nevoie de mobilitate teritorial─â: s├«nt zone ├«n care ╚Öomajul se afl─â la nivel structural, e nevoie de for╚Ť─â de munc─â ╚Öi nu se g─âse╚Öte. Or, dat fiind c─â nici infrastructura nu e prea bun─â, naveta ajunge uneori la costuri prohibitive.

Condi╚Ťia de navetist e veche, ╚Öi ├«n vremea comunismului se f─âcea naveta. Cum poate fi, concret, stimulat─â mobilitatea?

Exist─â o subven╚Ťie acordat─â de stat, 0,50 lei pe kilometru, p├«n─â la 55 de lei pe zi. E o m─âsur─â extrem de atractiv─â ╚Öi creeaz─â o motiva╚Ťie solid─â pentru ca persoanele s─â fac─â acest efort. Oamenii de afaceri au primit pozitiv aceast─â m─âsur─â. Firmele mai mari oricum f─âceau acest lucru ÔÇô aduceau oamenii la lucru cu autobuzul pe o raz─â de 50 km, dar am vrut s─â echilibr─âm lucrurile, pentru c─â firmele mici nu-╚Öi permit asta.

Mobilitatea e totu╚Öi ╚Öi o chestiune de mentalitateÔÇŽ

Are ╚Öi resorturi mai profunde. Cei care s├«nt ├«n zonele rurale au ╚Öi o mic─â gospod─ârie de subzisten╚Ť─â, supravie╚Ťuiesc. Iar cel─âlalt lucru, care ╚Ťine de mentalitate, este legat de proprietate: rom├ónului ├«i place s─â aib─â casa proprie. Sub 20% din pia╚Ť─â e reprezentat─â de ├«nchirieri. Dac─â ├«ns─â oamenii primesc un pachet de relocare ├«n care intr─â chiria pe un an plus o sum─â pentru familie, ├«ncepe s─â devin─â altceva.

Cum func╚Ťioneaz─â conexiunea ├«ntre strategiile pe care le elabora╚Ťi ├«nainte, ca expert ori consultant, ╚Öi ceea ce face╚Ťi la minister, pe acela╚Öi teme legate de s─âr─âcie ╚Öi dezvoltare?

Trebuie s─â recunosc c─â s├«nt un animal bizar pentru colegii din minister. Dup─â standardul vechi, ministrul nu trebuia s─â ╚Ötie lucrurile, trebuia s─â conduc─â. Era un ministru care avea o idee general─â, primea un mandat politic ╚Öi d─âdea ordine. Or, eu n-am prea dat ordine: am venit cu o g├«ndire colegial─â (inspirat de premier, c─â ╚Öi el a venit cu o g├«ndire colegial─â la nivelul Guvernului) ╚Öi am ├«ncercat s─â aliniez oamenii pentru o motiva╚Ťie comun─â. Acest minister ajut─â oamenii; ╚Öi a┬ştunci, hai s─â nu ne mai ascundem dup─â legi ╚Öi s─â vedem cum ajungem la oameni. Cu bani? Nu, cu servicii. Iar pentru asta e nevoie ╚Öi de implicarea sectorului privat. Or, ├«n procedura de acreditare ╚Öi certificare aveam 3600 de solicit─âri nerezolvate c├«nd am ajuns ministru, iar ONG-urile erau disperate c─â nu puteau s─â presteze servicii sociale. Am ├«ncercat s─â lucrez cot la cot cu oamenii din minister: urm─âtorul ministru de dup─â mine va avea o problem─â, c─âci oamenii s-au ├«nv─â╚Ťat s─â lucreze altfel. C├«nd va veni s─â dea ordine, va avea o problem─â, dac─â va veni pe ÔÇ×rit vechiÔÇť. Experien╚Ťa mea anterioar─â m-a ajutat foarte mult: c├«nd am ajuns la minister, nu era o atmosfer─â prea bun─â. A fost un ╚Öoc s─â v─âd c├«t de u╚Öor este s─â c├«╚Ötigi timp aliniind oamenii ├«n spatele unor idei. Am ├«nt├«lnit ├«n minister oameni care s├«nt cu adev─ârat valoro╚Öi, nu spun asta ca s─â-i flatez. Am o echip─â de oameni cu care pot lucra (╚Öi nu e vorba doar despre consilierii pe care i-am adus eu, ci despre cei pe care i-am g─âsit acolo).

ONG-urile se pl├«ng de mult─â vreme c─â statul nu le sprijin─â pentru a asigura servicii sociale. S─â ├«n╚Ťeleg c─â problema s-a rezolvat?

Parcursul a fost incredibil. Am pornit de la un stoc de aplica╚Ťii care nu puteau fi prelucrate pentru c─â nu aveam legisla╚Ťia necesar─â. Am rezolvat legisla╚Ťia ╚Öi am reu╚Öit s─â aprob─âm un act normativ prin care subven╚Ťion─âm ONG-urile. Nu doar c─â nu le mai punem be╚Ťe ├«n roate, ca p├«n─â acum, ci subven╚Ťion─âm din bugetul de stat organiza╚Ťiile care furnizeaz─â servicii sociale. Cadrul legal exista, dar nu existau normele de aplicare ÔÇô celebrele norme f─âr─â de care nimic nu se poate. Pe de alt─â parte, avem o interac╚Ťiune pozitiv─â cu ONG-urile care se ocup─â de economie social─â, pentru care exist─â ╚Öi fonduri europene. ├Än domenii precum drepturile omului ╚Öi egalitatea de ╚Öanse, avem ╚Öi un grup ministerial, ╚Öi dou─â legi pe care le modific─âm, dar ritmul a fost cam lent. ├Äncerc─âm s─â ╚Ťinem pasul cu ONG-urile, care pe bun─â dreptate au frustrarea lor, ┬şc─âci de ani de zile nu se ├«nt├«mpl─â nimic pe acest plan.

edi 5171 copy jpg jpeg

Frustrarea e justificat─â: ONG-urile s├«nt cele care au pus pe tapet astfel de teme, pe care statul nu ╚Ötia cum s─â le tratezeÔÇŽ

Violen╚Ťa domestic─â, egalitatea de gen, egalitatea de ╚Öanse, dizabilit─â╚Ťile ÔÇô toate aceste lucruri au fost ╚Ťinute sub pre╚Ö. Ministerul prefera s─â fie un dispecer de ajutoare sociale ╚Öi s─â ├«ndrepte banii statului c─âtre unii dec├«t s─â se complice cu lucruri care s├«nt irelevante pentru voturi. ├Än acest an, Ministerul Muncii a trecut 43 de acte normative. Mai avem 20 care a╚Öteapt─â. Cea mai mare parte nu s├«nt emana╚Ťii tehnocrate: dou─â treimi s├«nt lucruri ╚Ťinute sub pre╚Ö de ani de zile. Normele pentru autism stau de ╚Öase ani, de pild─â. Conven╚Ťia de la Istanbul, aprobat─â din 2015, nu s-a mi╚Öcat de atunci. S├«nt lucruri care au fost l─âsate deoparte, pentru c─â nu erau atractive politic, de╚Öi miza e important─â: a reconfigura rela╚Ťia statului cu sectorul societ─â╚Ťii civile ╚Öi cu sectorul privat. Noi ne-am rupt capul acum s─â rezolv─âm probleme care a╚Öteptau de mult─â vreme. ╚śi s─â rezolv─âm probleme urgente, pentru c─â Ministerul Muncii este un minister ├«n care zilnic ÔÇ×crap─âÔÇť ceva: cazuri de violen╚Ť─â domestic─â, proteste, accidente de munc─â, greve etc. Monitoriz├«nd numai pe site-ul ministerului problemele cu care se confrunt─â oamenii, m─â ├«ngrozesc. ╚śi simt c─â ├«mi cre╚Öte responsabilitatea.

├Än Rom├ónia exist─â o diferen╚Ť─â mare ├«ntre nivelurile de dezvoltare. E frumos s─â mergi la ╚Ťar─â ╚Öi s─â vezi vaca p─âsc├«nd ╚Öi atmosfera idilic─â, dar oamenii care locuiesc acolo tr─âiesc ca acum o sut─â de aniÔÇŽ

╚śi ne pas─â? Eu m─â simt transformat de suferin╚Ťa pe care am v─âzut-o ├«n ultimele luni. Nu tr─âiam ├«ntr-un turn de filde╚Ö, am mai f─âcut voluntariat ╚Öi munc─â de teren, dar ce am v─âzut acum e grav: oameni care n-au acoperi╚Ö ori care tr─âiesc cu 11 copii ├«ntr-o camer─â. ╚śi nu s├«nt lucruri izolate. ├Än Rom├ónia constat─âm c─â avem un ╚Ťesut social de╚Öirat. Fibra noastr─â social─â e descompus─â: de turbulen╚Ťele istoriei recente, de starea material─â, de individualismul care ne-a marcat ├«n zona urban─â ╚Öi altele. Avem excese de patriotism, m├«ndrie legat─â de daci, Burebista ╚Öi de filonul excep╚Ťionalist al rom├ónilor. Dar dac─â e vorba s─â analiz─âm ce facem efectiv ca s─â ridic─âm na╚Ťia, aici e zero barat. La nivel individal, mul╚Ťi stau ├«ntr-o pasivitate indus─â de stat, mai voteaz─â pe cine le d─â un beneficiu ╚Öi gata, avem ÔÇ×un electorat stabilÔÇť. ├Än al doilea r├«nd, e comunitatea: dac─â vrei s─â dezvol╚Ťi ceva, interac╚Ťioneaz─â cu ceilal╚Ťi, intr─â ├«n comunitate. Dar la noi chestia cu ÔÇ×capra vecinuluiÔÇť func╚Ťioneaz─â. ├Än al treilea r├«nd, este nivelul societal: ai nevoie de mai multe comunit─â╚Ťi care s─â colaboreze. Iar la noi comunit─â╚Ťile nu colaboreaz─â, fiecare merge pe cont propriu. Exist─â ╚Öi zone unde a ├«nceput s─â se vad─â schimbarea, inclusiv cu oameni de la partide diverse, dar care ╚Öi-au dat seama c─â au ceva ├«n comun, sau cu primari care au trecut prin toate partidele pentru a putea face ceva bun ├«n localitate. Dar ├«n ansamblu rela╚Ťia ├«ntre individ, comunitate ╚Öi societate mi se pare critic─â. De aici deriv─â, ├«ntr-o cheie de interpretare, totul. Dac─â statul ╚Öunteaz─â nivelul comunit─â╚Ťii ╚Öi merge direct spre indivizi pentru a-i ╚Ťine captivi, nu e ├«n regul─â, c─âci statul trebuie s─â activeze comunit─â╚Ťile. Dac─â statul creeaz─â unele comunit─â╚Ťi privilegiate, s-a terminat. Dar noi nu vorbim despre aceste lucruri, nu s-a discutat despre ce vrem s─â remodel─âm ca ╚Ťesut social.

Lipsa de încredere generalizată e și ea o problemă?

Le-am spus colegilor mei c─â, dac─â s├«nt cople╚Öi╚Ťi, un singur lucru s─â nu fac─â: s─â nu ├«nchid─â telefoanele la care sun─â oamenii. ╚śi s─â r─âspund─â la mail-urile cet─â╚Ťenilor m─âcar scurt, cu ÔÇ×Am ├«n╚Ťeles problema, ├«ncerc─âm s-o rezolv─âmÔÇť. ├Än momentul c├«nd cineva sun─â ╚Öi nu-i r─âspunde nimeni, nu e de tolerat. Acest lucru mi se pare simbolic pentru problema ├«ncrederii. C├«nd ├«ncerci s─â-╚Ťi apropii oamenii se creeaz─â ├«ncredere: ╚Öi ├«ncrederea cet─â╚Ťenilor ├«n stat, dar ╚Öi ├«ncrederea statului ├«n cet─â╚Ťeni. ╚śi mai e nevoie ╚Öi de ├«ncrederea statului ├«n firme, ╚Öi a cet─â╚Ťenilor ├«n firme. Cercul vicios poate fi transformat ├«ntr-un cerc virtuos: c├«nd cape╚Ťi ├«ncredere ├«n cel─âlalt, v─â ranforsa╚Ťi reciproc. S├«ntem mult mai aproape dec├«t se crede de a face transferul de la o paradigm─â la cealalt─â. Noi am ar─âtat c─â se poate ╚Öi altfel, prin aceast─â guvernare.

Ce rămîne după acest Guvern?

R─âm├«ne o mai mare n─âdejde a oamenilor c─â se poate ╚Öi altfel. ╚śi, chiar dac─â va veni un guvern ÔÇ×de rit vechiÔÇť, va fi o presiune mult mai mare pe acel guvern: va trebui s─â se reformeze major. Nu po╚Ťi da ├«napoi ├«n privin╚Ťa transparen╚Ťei, a felului ├«n care construie╚Öti o politic─â, a consult─ârii publice. S├«ntem acum ├«ntr-un momentum, ├«ntr-o inflexiune temporal─â ├«n care putem s─âri ni╚Öte etape. S├«ntem la ├«nceputul unui ciclu economic care ar putea transforma cre╚Öterea economic─â ├«n servicii sociale. C├«nd ai un astfel de moment care s-ar putea l─âsa cu o cre╚Ötere sustenabil─â, te g├«nde╚Öti cu cine ╚Öi cum ai putea s─â mergi mai departe.

Foto: E. Enea

Povestea Casei Afis Coperta png
Autobiografie: ÔÇ×Povestea Casei PaleologuÔÇŁ, un eseu despre educa╚Ťie
Editura Funda╚Ťiei Paleologu a publicat recent o autobiografie intelectual─â semnat─â de Theodor Paleologu ╚Öi, totodat─â, un eseu despre educa╚Ťie ╚Öi un manifest pentru ini╚Ťiativele independente ├«n acest domeniu vital.
Povestea Casei Afis Coperta jpg
Theodor Paleologu semneaz─â un eseu despre educa╚Ťie ╚Öi modul ├«n care o practic─â de aproape 10 ani la Casa Paleologu
Cititorii au ocazia de a p─âtrunde ├«n universul istoriei culturale a cunoscutei cl─âdiri din strada Armeneasc─â 34, construit─â ├«n 1932 de Mihail Paleologu, bunicul patern al autorului, ┼či Emilia, cea de-a treia lui so╚Ťie, un parcurs creionat din pove╚Öti recuperate ╚Öi amintiri ale autorului.
946 16 copertaKIWI jpg
Grani╚Ťe
├Äncep├«nd cu aceast─â edi╚Ťie, deloc ├«nt├«mpl─âtor intitulat─â ÔÇ×Grani╚ŤeÔÇŁ, antologia ÔÇ×KIWIÔÇŁ (Editura Polirom, 2022) ofer─â un cuprins interna╚Ťional.
946 17 Morozov jpg
B─ârbatul care iubea femeile
C├«teva femei devin materie literar─â pur─â, ajung├«nd s─â umple cu vocea lor, cu corpul lor, cu frazele lor marea carte autofic╚Ťional─â care e via╚Ťa scriitorului protagonist.
946 17 Breazu jpg
Buletin de București
Pe MNB, scriitura muzical─â a lui Boiangiu are c├«rlig ÔÇô e un LP cu multe rico╚Öeuri tematice, s─ârind zglobiu de la una la alta.
p  21 Totintot sau marea metamorfoza, 1942 1945 jpg
Victor Brauner ÔÇô Totul ├«n tot sau marea metamorfoz─â
A╚Öezarea pe soclul tabloului a sculpturii care ├«nf─â╚Ťi╚Öeaz─â varianta tridimensional─â a unui segment din pictur─â demonstreaz─â inten╚Ťia artistului de a crea o oper─â susceptibil─â s─â sugereze un spa╚Ťiu ├«n care exteriorul (sculptura) ╚Öi interiorul (tabloul) s├«nt reunite.
comunicat anansi traducere goncourt2021 jpg
Romanul laureat cu Premiul Goncourt 2021, publicat ├«n timp record ├«n edi╚Ťie rom├óneasc─â ├«n colec╚Ťia ANANSI
ÔÇ×Cea mai tainic─â amintire a oamenilorÔÇŁ de Mohamed Mbougar Sarr, romanul recompensat ├«n 2021 cu Prix Goncourt, cea mai important─â distinc╚Ťie literar─â din Fran╚Ťa, a ap─ârut recent ├«n edi╚Ťie rom├óneasc─â, la mai pu╚Ťin de jum─âtate de an de la anun╚Ťarea premiului ├«n Hexagon.
Explorers of the Multiverse 1 jpg
ÔÇ×Am vrut s─â ╚Ötergem grani╚Ťa dintre real ╚Öi virtual, dintre obiect ╚Öi reflexieÔÇŁ ÔÇô interviu cu membrii echipei H3, creatorii instala╚Ťiei ÔÇ×Explorers of the MultiverseÔÇŁ, prezentat─â de IQOS la Romanian Design Week
Instala╚Ťia interactiv─â ÔÇ×Explorers of the MultiverseÔÇŁ este realizat─â de studioul de art─â ╚Öi tehnologie H3, ├«n parteneriat cu IQOS, ╚Öi propune o experien╚Ť─â multisenzorial─â imersiv─â, prin care vizitatorii s├«nt invita╚Ťi la un proces de autocunoa╚Ötere.
Re╚Ťeaua Jane, r  Phyllis Nagy jpg
O poveste despre femei care au schimbat lumea deschide TIFF 2022: ÔÇ×Re╚Ťeaua JaneÔÇŁ
ÔÇ×Re╚Ťeaua JaneÔÇŁ, o poveste curajoas─â despre drepturile femeilor, inspirat─â din realit─â╚Ťile Americii de la finalul anilor ÔÇÖ60, deschide cea de-a 21-a edi╚Ťie TIFF, cu o proiec╚Ťie de Gal─â organizat─â vineri, pe 17 iunie, de la ora 20:45, ├«n Pia╚Ťa Unirii din Cluj-Napoca.
MRM 9iun landscape 1920x1080 png
ÔÇ×Mo╚Ötenitorii Rom├óniei muzicaleÔÇŁ. Recital sus╚Ťinut de pianistul Cristian Sandrin
Un eveniment la Sala Radio: Varia╚Ťiunile Goldberg de Johann Sebastian Bach, interpretate de pianistul Cristian Sandrin, ├«n cadrul proiectului ÔÇ×Mo╚Ötenitorii Rom├óniei muzicaleÔÇŁ, organizat de Radio Rom├ónia Muzical ╚Öi Rotary Club Pipera, joi, 9 iunie, ora 19.00.
Utama, r  Alejandro Loayza Grisi jpg
12 ÔÇ×fic╚Ťiuni despre via╚Ť─âÔÇŁ ├«n Competi╚Ťia Oficial─â TIFF 2022
12 produc╚Ťii din toat─â lumea, printre care ╚Öi dou─â filme rom├óne╚Öti, intr─â ├«n cursa pentru Trofeul Transilvania la cea de-a 21-a edi╚Ťie a Festivalului Interna╚Ťional de Film Transilvania.
QT Headshot   Photo Credit is art streiber JPG
ÔÇ×A fost odat─â la HollywoodÔÇŁ, debutul literar al marelui regizor Quentin Tarantino, cartea-eveniment ├«n luna mai la Humanitas Fiction
Cartea va fi lansat─â miercuri, 25 mai, ora 19.00, la Libr─âria Humanitas de la Ci╚Ömigiu (bd. Regina Elisabeta nr.38) ╚Öi s├«mb─ât─â, 4 iunie, ora 12.00, ├«n cadrul Salonului Interna╚Ťional de Carte Bookfest (Romexpo, Pavilion B2, standul Editurii Humanitas).
Clipboard01 jpg
Actri╚Ťa Maia Morgenstern, Premiul de Excelen╚Ť─â la TIFF 2022
Actri╚Ťa Maia Morgenstern va fi omagiat─â la cea de-a 21-a edi╚Ťie a Festivalului Interna╚Ťional de Film Transilvania (17 ÔÇô 26 iunie, Cluj-Napoca).
945 16 sus Romila jpg
Combinagii ╚Öi vie╚Ťi paralele
├Än ÔÇ×╚śoferul din OzÔÇŁ se asociaz─â fericit umorul, ironia, tandre╚Ťea, caracterele hiperbolizate ╚Öi inevitabila tenta╚Ťie a parabolei socio-politice cu priz─â imediat─â.
945 16 jos Iamandi jpg
Insa╚Ťiabila nemul╚Ťumire a lui Stalin
Bol╚Öevismul a fost exportabil ╚Öi a produs rezultate ÔÇ×cvasiidenticeÔÇŁ peste tot.
p 17 2 jpg
Dulce provincie
G─âsim or─â╚Öelul mic ╚Öi netulburat ├«n care toat─â lumea se cunoa╚Öte cu toat─â lumea, g─âsim jocul de putere aparent blajin ├«ntre localnici ╚Öi intru╚Öii ÔÇ×de la centruÔÇŁ, g─âsim briza u╚Öoar─â de nefericire care traverseaz─â, din direc╚Ťii diferite.
945 17 Biro jpg
Aniversar
Gărîna. În materie de legende care eludează genurile, concertul Soft Machine s-ar putea să fie cel mai important concert al vremurilor recente pe teritoriul nostru.
TIFF 2022 Make Films Not War jpg
Îndemn la pace în campania de imagine TIFF 2022: Make Films, Not War!
Campania vizual─â a celei de-a 21-a edi╚Ťii a Festivalului Interna╚Ťional de Film Transilvania (17 ÔÇô 26 iunie, Cluj-Napoca) transmite un mesaj lipsit de orice urm─â de echivoc: Make Films, Not War!
Afis Sala Radio 20 mai 2022 jpg
Violonistul Gabriel Croitoru interpreteaz─â unul dintre cele mai frumoase concerte de vioar─â compuse vreodat─â
Bruch se temea de succesul a ceea ce avea curînd să devină unul dintre cele mai des cîntate concerte de vioară compuse vreodată: Concertul nr. 1 în sol minor pentru vioară și orchestră.
Festivalul Filmului Francez ne invit─â s─â privim mai departe! jpeg
Festivalul Filmului Francez ne invit─â s─â privim mai departe!
├Äntre 1 ╚Öi 12 iunie 2022, la Bucure╚Öti ┼či ├«n alte zece ora┼če din ┼úar─â┬áÔÇô Cluj-Napoca, Ia╚Öi, Timi╚Öoara, Br─âila, Bra╚Öov, Constan╚Ťa, Sf├«ntu Gheorghe, Sibiu, Suceava ┼či T├«rgu Mure╚Ö┬áÔÇô cinefilii s├«nt invita╚Ťi la ├«nt├«lnirea anual─â cu cele mai recente ╚Öi remarcabile filme franceze.
Koba înainte de moarte jpeg
Koba înainte de moarte
Romanul poate fi citit chiar așa: stalinismul explicat copiilor de 10 ani.
Metonimiile biograficului jpeg
Metonimiile biograficului
Poezia Laurei Francisca Pavel pare un construct format din prefabricate dispuse într-un flux bine controlat. Important, textele nu sună deloc fals, nimic nu pare artificial, nelalocul lui.
Poate fi Rom├ónia ÔÇ×acas─âÔÇŁ pentru migran╚Ťi? jpeg
Poate fi Rom├ónia ÔÇ×acas─âÔÇŁ pentru migran╚Ťi?
Corpurile s├«nt grele, teama, dezn─âdejdea, dar ╚Öi m├«ng├«ierea ├«nso╚Ťesc un drum care porne╚Öte dintr-un acas─â spre nu se ╚Ötie unde.
Victor Brauner, Pablo Picasso ╚Öi ÔÇ×artele primareÔÇť jpeg
Victor Brauner, Pablo Picasso ╚Öi ÔÇ×artele primareÔÇť
ÔÇ×L-am v─âzut pe Picasso asambl├«nd obiecte aparent ne├«nsemnate ╚Öi aceste obiecte, odat─â a╚Öezate de c─âtre el ├«ntr-o anumit─â ordine, cap─ât─â via╚Ť─â.ÔÇŁ

Adevarul.ro

image
Implica┼úiile distrugerii cruci┼č─âtorului Moskva, nava amiral a flotei ruse la Marea Neagr─â | adevarul.ro
Atacul asupra crucisatorului Moskva", nava-amiral a flotei ruse la Marea Neagra, are valoare simbolica si militara, spune profesorul Michael Petersen, citat de BBC. Nava ...
image
Topul celor mai valoroase monumente istorice lăsate în ruină. De ce nimeni nu le-a îngrijit VIDEO | adevarul.ro
O multime de monumente istorice faimoase din judetul Hunedoara nu au mai fost ingrijite si restaurate de mai multe decenii.

HIstoria.ro

image
Victimele stalinismului, investigate de un medic român incoruptibil
lexandru Birkle a participat la investigarea gropilor comune cu victimele stalinismului, găsite de administraţia germană a Ucrainei în orașul Viniţa, precum și în localitatea Tătarca de lângă Odessa.
image
Una dintre cele mai crude ╚Öi spectaculoase metode de execu╚Ťie
C─âlcarea sau strivirea de c─âtre un elefant este o metod─â de execu╚Ťie sau de tortur─â mai pu╚Ťin cunoscut─â de-a lungul istoriei, de╚Öi a fost practicat─â p├ón─â ├«n secolul al XIX-lea.
image
Graffiti: art─â sau vandalism?
De-a lungul istoriei sale zbuciumate, acest gen artistic a reprezentat mereu un subiect fierbinte, pus la zid și supus dezbaterilor din societate. Este bun sau rău graffiti-ul?