Chestiunea plagiatului pe înţelesul tuturor

22 iulie 2016
Mai răsfiraţi, băieţi, mai răsfiraţi    jpeg

Am aflat că, în chiar ziua numirii d-lui profesor Mircea Dumitru ca ministru al Educaţiei, niscaiva doctori de-ai lui Gabriel Oprea au vrut să renunţe de bună voie la titluri (şi li s-a răspuns că nu se poate). Am mai aflat apoi că Victor Ponta contestă decizia CNATDCU referitoare la teza sa de doctorat şi-o ţine langa că nu e plagiat. Ba este.

Cred că ar trebui să simplificăm puţin chestiunea, căci tonele de vorbe spuse şi scrise, din 2012 încoace, pe această temă, au complicat inutil situaţia. Plagiatul e relativ uşor de identificat. O spun simplu, for dummies: orice om cît de cît educat – să zicem, un absolvent de liceu – poate constata că două texte din două cărţi diferite, semnate de autori diferiţi, sînt la fel. Şi mai simplu: că e vorba despre acelaşi text, identic pînă la virgulă. Orice elev care a copiat măcar o dată în şcoală de la colegul de bancă (fie şi-aşa, de distracţie) ştie cum devine treaba. (Ba nu: elevii care copiază sînt mai isteţi, mai schimbă cîte-un cuvînt, ceva, „să nu se prindă profu’/profa”).

Lucrarea de doctorat a lui Victor Ponta a fost publicată pe internet, alături de sursele din care a plagiat. Universitatea din Bucureşti a produs un raport temeinic în care demonstra plagiatul şi, de asemenea, l-a făcut public, cu pasajele copiate scoase în evidenţă. Despre ce vorbim, atunci, de patru ani încoace? Despre chichiţe avocăţeşti, proceduri, jurisprudenţă, manevre şi culise. Şi politichie de doi bani. Căci dl Ponta e convins şi acum că toată povestea e „politică”, e un scenariu ticluit de duşmanii care s-au temut de marea sa anvergură politică şi au vrut „să-l lucreze”. O chestiune atît de clară – şi anume că un om, care întîmplător era demnitar la vremea aceea, a plagiat în teza de doctorat – a căpătat proporţiile unei mari sminteli. Ne sucim de patru ani în jurul unui fapt clar şi indubitabil: pasaje ample din teza de doctorat a lui Victor Ponta sînt la fel cu pasaje din alte lucrări, apărute anterior. Şi-un elev de clasa a opta poate constata asta. Dar suceala societăţii româneşti a făcut în aşa fel încît acest caz simplu şi clar să treacă prin diverse comitete, comiţii şi consilii, să ajungă la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, să fie dezbătut şi para-dezbătut la televiziuni (de parcă ai avea ce dezbatere şi ce „confruntare de opinii” să faci cînd cineva fură un ou dintr-un cuibar). Totul a devenit absurd: dl Ponta se consideră o victimă (zice că decizia CNATDCU e „pur politică” şi că ţara e „terorizată de Propagandă şi Sistemul Securist”), iar cazul de plagiat se tîrăşte de ani întregi printre comisii, proceduri, instanţe şi contestaţii. În tot acest timp, opinia publică se dovedeşte absentă, iar mediul academic pîlpîie a protest pe ici, pe colo, dar nu atît cît ar trebui. Poziţia Universităţii din Bucureşti (care a produs un raport riguros) a fost singura clară şi consecventă, pe plan instituţional. I s-au alăturat comentariile şi opiniile unor intelectuali şi lideri de opinie, îngropate însă repede în zgomotele de fond televizate şi în sofisticăriile unor comentatori care muiau plagiatul în supa reîncălzită a relativismului moral („şi alţii au copiat”, „alţii fură miliarde”, „ăsta-i sistemu’” etc.).

Între timp, cercetători serioşi care vor să publice în reviste internaţionale ori să participe la congrese au parte de priviri piezişe şi neîncrezătoare cînd spun că sînt din România şi, mai ales, că şi-au dat doctoratul în România. Dacă nu reuşim să rezolvăm acest caz simplu şi clar, nu mai e mult pînă cînd, în lume, cine are doctoratul în România va fi privit ca „mîncătorii de lebede” în 1990. Altminteri, desigur, timpul le rezolvă pe toate. De pe urma „cercetărilor ştiinţifice” (căci doctoratul e o lucrare de cercetare ştiinţifică) ale lui Victor Ponta nu va rămîne nimic. La un moment dat, povestea va fi uitată, indiferent de verdict. Normal ar fi ca titlul să-i fie retras (de fapt, cu adevărat normal ar fi fost să-i fie retras acum patru ani). Dar dacă, prin cine ştie ce alte manevre şi chichiţe avocăţeşti, dl Ponta va rămîne doctor, atunci problema va fi, pe termen lung, nu a dumisale (căci am în continuare impresia că nici nu înţelege despre ce e vorba), ci a noastră, a tuturor. Căci dacă cineva şmechereşte obţinerea unui titlu de doctor (la ce i-o fi trebuit?...), e una. Dar dacă o societate întreagă suportă să fie condusă de un astfel de om (ba chiar îi mai găseşte şi scuze, explicaţii şi amînări) şi încă îi acordă şansa unui viitor politic, e cu totul altceva.

Şi, pentru că am promis că voi simplifica problema plagiatului, o fac, în încheiere. O sumedenie de cetăţeni români nu au grija plagiatului şi a chestiunilor etic-judiciare legate de această temă. Pe bună dreptate: oamenii trebuie să-şi vadă de viaţa lor, de casa lor, de copiii lor. Dar, dat fiind că acest caz a luat atîta amploare, atîta timp şi atîta energie, eu zic că omul simplu ar trebui să se gîndească la plagiat cam aşa: e ca şi cum, după ce pleacă el la serviciu, ar veni cineva şi i-ar lua din frigider carnea, salata verde şi laptele pentru copii. L-ar vrea pe acel om prim-ministru sau preşedintele Camerei Deputaţilor?

Nu ştiu dacă am reuşit să fiu destul de clar.

Articol apărut pe Blogurile Adevărul

 SF 6065 JPG
Karpatia Horse Show 2022: șapte premii pentru România, 15 mii de spectatori și o atmosferă chic!
Un weekend de excepție si un „salt” important pentru Karpatia Horse Show, cu ocazia celei de-a VII-a ediții desfășurate pe Domeniul Cantacuzino din Florești (Prahova).
Scoala de la Piscu la Premiile Europa Nostra 2022 (1) jpg
Premiu Europa Nostra 2022 acordat Muzeului-Atelier Școala de la Piscu
Luni, pe 26 septembrie, în clădirea Operei de Stat din Praga, a avut loc ceremonia de acordare a distincțiilor European Heritage Awards, organizată de Comisia Europeană și Europa Nostra în cinstea cîștigătorilor Europa Nostra Awards 2022.
NEI jpg
NEC: Naționalism, populism, fascism și (in)stabilitate democratică în Europa de Est
Colegiul Noua Europă-Institut de Studii Avansate (NEC) vă invită la workshop-ul „Naționalism, populism, fascism și (in)stabilitate democratică în Europa de Est. Continuitate și transformări istorice”, care va avea loc miercuri, 28 septembrie 2022, ora 9:30, în sala de conferințe a Colegiului.
WhatsApp Image 2022 09 15 at 11 25 55 (2) jpeg
Bucharest International Film Festival 2022: Secțiunea Panorama aduce filme în premieră în România
Bucharest International Film Festival este cel mai longeviv și singurul festival de film din București cu o competiție internațională dedicată lungmetrajului. Ediția a XVIII-a se va desfășura în perioada 29 septembrie – 9 octombrie 2022.
Afis KHS 2022 jpg
Karpatia Horse Show revine în 2022! Sport-entertainment-show-emoții, adrenalină!
Karpatia Horse Show revine “pe cai mari" în 2022! Unul dintre cele mai așteptate evenimente de echitație și lifestyle ecvestru din România și sud-estul Europei va avea loc în weekend-ul 23-25 septembrie pe Domeniul Cantacuzino din Florești, Prahova.
FOTO 1 PRONOSPORT jpg
Istoria pariurilor pe fotbal
Profitînd de dezvoltările tehnologice, grafica și interfața au devenit mult mai rapide, depunerile s-au făcut instant în anii următori, iar retragerile sînt și ele foarte rapide.
afis general web jpg
Bauhaus – Form and Reform, un proiect care oferă publicului 4 evenimente inedite cu intrare gratuită
Elite Art are ca scop promovarea principiilor fundamentale UNESCO prin organizarea unor proiecte culturale complexe care răspund la exigențele societății civile naționale și contribuie la dezvoltarea României din punct de vedere cultural și educațional.
KV Festivalul Povestirilor jpg
„Festivalul Povestirilor de pe Via Transilvanica” concentrează drumul care unește România în trei zile de experiențe la București
Între 9 și 11 septembrie, Via Transilvanica trece prin București! La Muzeul Național al Țăranului Român, Festivalul Povestirilor de Via Transilvanica concentrează experiențele de pe drumul de 1.400Km, care unește România de la Putna la Drobeta Turnu Severin.
MoveMountains jpeg
Reșița aduce României un nou succes la UNESCO
Municipiul Reșița este primul oraș din România care se alătură, începând de astăzi, rețelei globale UNESCO „Learning Cities” („Orașe care învăță”), având astfel șansa accesului la proiecte educaționale de mare anvergură.
happy asian woman smiling having fun beach jpg
7 beneficii uimitoare pe care le are lumina soarelui asupra organismului
Deși controversată, expunerea la soare are o serie importantă de beneficii asupra organismului.
tratamentedentareculaser jpg
3 simptome banale pentru care trebuie să consulți medicul
Este recomandat ca, dacă nu te simți bine, să fii atent la semnalele pe care ți le transmite organismul. Iată mai jos 3 simptome pentru care ar trebui să consulți cît se poate de repede un medic.
make up artist applying eyeshadow woman jpg
Secretele unui makeup fără cusur: ce trebuie să faci pentru un machiaj perfect și rezistent
Iată care sînt pașii pe care trebuie să îi urmezi, pentru un ten perfect și trăsături evidențiate în cele mai bune moduri:
young beautiful blonde girl cares    Copy jpg
Secretele pielii perfecte: ce trebuie să faci pentru o piele frumoasă și sănătoasă
Altfel spus, cel mai bun sfat de frumusețe este să îți asculți corpul și să îi oferi lucrurile de care are nevoie.
Imagine featured jpg
Enola Holmes 2, noul film bazat pe seria autoarei Nancy Springer, se lansează spre finalul anului
Filmele ale căror scenarii sînt inspirate din cărți de succes rămîn o constantă și în lumea actuală a cinematografiei.
man plugging charger into electric    Copy jpg
5 motive să alegi o mașină electrică sau hibrid
În 2022, autoturismele electrice sau hibrid sînt o alegere tot mai populară în rîndul cumpărătorilor auto.
74907741 afc99f4360 k jpg
Scrisoare deschisă Ministrului Educației
Asociația Profesorilor de Limba și Literatura Română Ioana Em. Petrescu (ANPRO) vă solicită atenția cu privire la următoarele sesizări și propuneri referitoare la Proiectul Legii Învățămîntului Preuniversitar „România educată”, aflat în dezbatere publică:
20220726 185215 jpg
Bătrînii
Text de Diana Popescu, jurnalist cultural, realizatoarea celui mai ascultat podcast cultural – Cronicari Digitali
20220728 210201 jpg
Copii la scoala jpg
Cum poți facilita integrarea copilului în sistemul de învățămînt
Atunci cînd copiii merg la creșă, grădiniță sau școală, activitățile de orientare îi ajută să se familiarizeze cu mediul nou în care își vor petrece o mare parte a zilei.
Palama lui Dumnezeu jpg
Poiana Omului
Text de Toader Păun, jurnalist, căutător de oameni, locuri și experiențe de milioane
G0122246 JPG
Drumul transformării
Text de Toader Păun, jurnalist, căutător de oameni, locuri și experiențe de milioane
Imagine dilemaveche ro jpg
Ce înseamnă expresia „Toate drumurile duc la Roma” și care sînt originile sale
Roma a fost mereu o destinație populară pentru producătorii de filme și jocuri video.
20220724 174033 jpg
Balauri mici, balauri mari, cale ferată fără șină și povestea celor două țări
Text de Alexandra Bumbăcaru, căutătoare de povești alături de Cronicari Digitali
20220722 180510 jpg

Adevarul.ro

batrana talharita Vaslui FOTO Vremea Noua jpg
Bătrână de 103 ani din Vaslui, către tâlharul care i-a aprins lumânarea: „Tu ești cel mort, nu eu“
Femeia, care locuiește într-o comună vasluiană, a fost atacată în casă de un bărbat înarmat cu un cuțit și mascat, care o lovea și îi cerea banii. Acesta i-a aprins „creștinește” și o lumânare.
avion american F-16 foto us air force
Armele cu care România poate ține Rusia la respect. Cât ar costa cumpărarea unor avioane de luptă performante
Generalul (r) Alexandru Grumaz explică în ce măsură e România cu adevărat amenințată de Rusia și care sunt armele cu care Armata Română poate descuraja orice eventual agresor.
Mirciulică afis film jpg
Mircea Bravo, debut în film. Comedia „Mirciulică“, în cinematografe din 7 octombrie VIDEO
După succesul din mediul online, Mircea Bravo se lansează în cinematografie cu un lungmetraj în care joacă rolul principal.

HIstoria.ro

image
La sfatul lui Bismark, Carol I se apropie de Rusia și enervează Franța
Opțiunea românilor pentru un domnitor dintr-o dinastie străină la 1866, avea în vedere salvarea existenței statului, afirmarea lui în rândul țărilor europene și, în perspectivă, obținerea independenței. Aceste obiective au fost mereu în atenția diplomației românești și a principelui Carol.
image
Bălcescu, iacobinul român despre care nimeni nu mai vorbește
Prima jumătate a veacului al XIX-lea a reprezentat pentru Ţările Române un timp al recuperării. Al recuperării parţiale – ideologice şi naţionale, cel puţin – a decalajului ce le despărţea de Occidentul european. Europa însăşi este într-o profundă efervescenţă după Revoluţia de la 1789, după epopeea napoleoniană, Restauraţie, revoluţiile din Grecia (1821), din Belgia şi Polonia anului 1830, mişcarea carbonarilor din Italia, toată acea fierbere socială şi naţională, rod al procesului de industria
image
„Historia Special”: 100 de ani de la încoronarea regilor României Mari
„Historia Special”: 100 de ani de la Încoronarea de la Alba Iulia