⬆
Tema săptămînii
Pagina 37
Dragoste la prima vedere
● Valentin VERNEA, co-owner The Syndicate
Vinul spune o poveste. O poate face într-un mod spectaculos chiar și dintr-o sticlă prăfuită. Doar că, pentru cel ce degustă, povestea se schițează dinainte ca acesta să atingă paharul. Colecția „Doamnele“ îți oferă un real moment artistic. La The Syndicate sîntem norocoși să încercăm multe dintre vinurile clientului nostru, Smart Drinks, dar această colecție de povești și licori fine ocupă un loc special. Pentru noi, în publicitate, totul pornește de la
Doamnele de origine protejată
La vinuri, sticla, dopul, capișonul, eticheta și mesajul ei sînt valori estetice, accesorii. Sînt ca rama pentru tablou, ca soclul pentru sculptură, ca sala și calitatea instrumentelor pentru o prestație muzicală. Nu sînt absolut esențiale, însă fără ele n-am putea recepta la adevărata valoare momentul estetic.
Ana - moft la club
Pe urmă, Dumnezeu a luat
făină albă şi, cu apă
din cea mai limpede năstrapă,
va fi făcut nişte aluat;
Aromele și eticheta
Sînt așa de multe arome în familia vinurilor, încît am putea crede că vorbim aproape despre un absolut al Creației, receptacul fermecat al abundenței și diversității naturale. Toate vinurile bune sînt enigme mai mult sau mai puțin complexe.
Corina - leoaică tînără
Leoaica tînără, iubirea,
e ea, acum, îmblînzitoare
de leii ce se pierd cu firea
Vinurile micilor doamne cu mari adevăruri în răspăr
Doamnele“ – colecția de vinuri pusă în scenă de antreprenorul George Chendi prin selectarea unor loturi mici de vinuri „pe gustul lui“ (bine format și curajos, după părerea mea) – contestă prejudecățile și reușește să aducă acel „altceva“ de care băutorii avizați au nevoie.
Dana - eu zic că da
Cei ce-o deşartă se fac plodnici
cum, fericiţi, aceşti logodnici.
Vinul și simțurile
„Gustul bun al unui vin nu aparține determinărilor obiective ale vinului și prin urmare ale unui obiect, nici chiar ale unui obiect considerat ca aparență, ci aparține caracterului special al simțului degustătorului“.
Studiu, experiment, dedicație - interviu cu Justinian SCĂRLĂTESCU, artist vizual
Vinul și arta sînt în foarte strînsă relație, amîndouă conțin și revelează adevărul.
Iulia - între da și între nu
Cîndva,-n ocean lăsat-am (dar,
Sub care cer, nu pot să jur)
Să-mi cadă, hăului în dar,
Un strop din vinul cel mai pur.
La ce e bună cunoașterea (pentru a te bucura de vin)?
Este capabilă cunoașterea, despre vin în general sau anume despre vinul băut, să te ajute să te bucuri de gustul acelui vin? Poate cunoașterea chiar să dea vinului un gust mai bun?
Virusul comunismului
În comunism, propaganda anticapitalism era prinsă în sintagma „exploatarea omului de către om“. Sub această deviză, „Vestul“ prindea patina unei plutocrații, în care, dacă nu ai bani (cum era cazul majorității oamenilor care trăiau în comunism), ajungi sclavul unei elite favorizate economic.
Mama Rusia, EU & Unchiul Sam
Recent, în siajul protestelor de la Hong Kong, guvernul Chinei a lansat un „ghid al moralității“ pentru reeducarea cetățenilor care, „în contextul unor schimbări profunde în situația internă și internațională“, riscă să-și „piardă“ identitatea. Cu alte cuvinte, cînd politicile și guvernanța socială se clatină, recurgem la propagandă – cetățenii vor „învăța“, de pildă, prin acest „manual“ să fie onești, politicoși și, cel mai important, să-și respecte liderii politici – prin „respect“ înțelegîndu
Iubim Occidentul, dar îi urîm regulile
Mai spectaculos, trebuie spus din capul locului, este mecanismul de răspîndire a mesajelor antieuropene și antiamericane la București (spre deosebire de Sofia, unde piața media este mai degrabă închisă, iar presiunile economice – deși, poate, greu de crezut – mult mai mari decît în România), și la acesta mă voi referi în special.
Cum să ajungi de la Soros la Dragnea
Cel mai agresiv lider politic antioccidental la nivel de discurs public, în ultimii ani, a fost Liviu Dragnea, președinte al PSD pînă să intre în închisoare. De multe ori, declarațiile sale (în special) antieuropene, care au culminat cu discursurile rostite în campania electorală pentru Parlamentul European, aduceau aminte de răposatul Corneliu Vadim-Tudor și de delirurile acestuia.
Care Poartă e mai Înaltă: UE sau SUA?
În momente-cheie, mesajele antioccidentale devin agresive. În 2018, de pildă, demiterea Laurei Codruța Kövesi, în urma deciziei Curții Constituționale, a fost salutată de purtătorii obișnuiți ai mesajelor antioccidentale ca o victorie chiar împotriva acelor țări europene, dar și a SUA, care au sprijinit-o pe Kövesi.
Aspiratoarele zburătoare americane și spionii ruși
Istoria cumpărării de către Bulgaria a avioanelor de vînătoare necesare securizării spațiului aerian național s-a încheiat în august a.c., cînd Bulgaria a făcut plata integrală a aparatelor de zbor: 1,2 miliarde de dolari pentru opt unități. Mulți politicieni, însă, au exprimat puncte de vedere antiamericane în încercarea de a justifica împiedicarea achiziției. În iunie, președintele bulgar a criticat prețul aparatelor de zbor și dotarea acestora, iar Volen Siderov, președintele partidului națio
Președintele Bulgariei se simte captiv în UE
Ca în multe dintre statele fostului bloc comunist, și media din Bulgaria au legături puternice cu grupurile politice. Uneori, aceste legături politice duc la apariția unor paradoxuri: instituții de presă în general deschise la valori occidentale ajung să transmită relativ des mesaje atît anti-europene, cît și anti-americane.
Mugurii ROexit de mîine - un viitor posibil al discursului antioccidental în România
În ultimii 80 de ani, ne-am obișnuit a crede că discursul antioccidental e monopolul extremei stîngi a politicii. Dar acesta e un clișeu, eronat. Eu am avut, în familia mea de olteni, simpatizanți legionari – și mulți dintre cei care citiți aceste rînduri i-ați avut, la rîndu-vă, în familiile voastre. Comunismul a fost o himeră plantată la noi din semințe străine. Dar legionarismul nu ne-a fost impus de Mussolini sau de Hitler, ci a fost un produs himeric autohton, al unei/unor generații de româ
„Acest tip de discurs a lăsat România pentru mulți ani în afara lumii occidentale“ - interviu cu Ileana RACHERU
Actorii politici locali (care se regăsesc în aproape toate partidele parlamentare) folosesc discursul anti-Occident pentru a motiva demersurile legislative menite să fragilizeze statul de drept, a-și prezerva libertatea și securiza averile dobîndite în circumstanțe obscure.
De ce euroscepticismul nu are succes (deocamdată) în România
Este un lucru bun că România aparține Uniunii Europene? Ponderea românilor aflați în țară care au răspuns „da“ la această întrebare a variat din 2007 și pînă în prezent, atingînd și maxime de 71% (la cîteva luni după aderare), dar și un minim de 48% (în toamna lui 2017).
Încrederea în Uniunea Europeană
Potrivit unui sondaj Eurobarometru desfășurat în perioada 8-22 noiembrie 2018, numărul românilor care au o imagine pozitivă despre UE este în creștere și peste media europeană (52%, față de o medie europeană de 43%).
Lumea dintre
De asta se țes tot soiul de povești cu tuneluri: pentru că întunericul lor te lasă să brodezi… Dar și pentru că, vrei, nu vrei, îți reamintesc că poate exista și o altă lume. Reală sau imaginară, sinistră sau luminoasă, trecerea în sine te împinge să ți-o imaginezi.
Dedesubt
Obsesia spațiului subteran este străveche și are două resurse: prima ar fi ambiguitatea spațială a peșterilor, cărora umanitatea le datorează adăpostirea ancestrală, mult înaintea apariției construcțiilor exterioare; respectiv, a doua resursă ar fi legătura, nu întru totul deslușită, între arhitectură și moarte: Adolf Loos o vedea ca fiind cauzală (originea arhitecturii este în mormînt), pe cîtă vreme Jean Baudrillard credea că toate obiectele de arhitectură au ceva de mormînt în ele.
„Cel ce sculptează piatra și durata…“
Galerii aeriene, colonade succedându-se amețitor, scări fără sfîrșit sau scări care se opresc în ziduri, punți suspendate deasupra altor punți a căror destinație e neclară, tuneluri întunecate sfredelind spații pietrificate…universul Închisorilor imaginare ale italianului Piranesi anticipează atmosfera neliniștitoare din gravurile olandezului Escher, realizate cu aproape două secole mai tîrziu.
Arta de a intra pe fluxuri
Tunelurile și pasajele de trecere sînt privite, de obicei, ca niște lucrări de construcție practice, care permit circulația în siguranță a echipamentelor materiale – mașini, trenuri, utilaje – și a oamenilor. Grație lor se pot evita accidentele, stresul, se scurtează distanțele, se economisește timp. Pentru un sociolog, însă, tunelurile și pasajele pot însemna și altceva. Ele pot fi creații de inginerie socială decisive pentru dezvoltarea unei comunități umane. Voi aborda subiectul tunelurilor
Tuneluri inițiatice și Tunelul oranj
Numeroase scenarii inițiatice includ ca probă principală traversarea de către neofit a unui tunel tenebros, dificil și periculos de străbătut. În vise sau experiențe vizionare apar fantasmele unor tuneluri sumbre și interminabile, care evocă adîncimi infernale. Pattern-ul arhaic se raportează la ciclul morții și renașterii asociat, în religia vechiului Egipt, cu călătoria într-o barcă a zeului Soare pe cer (prin trupul înstelat al zeiței cerului, Nut) și traversarea (în altă barcă) a lumii de Di
Doar despre legănat, deși…
În tradiţia populară, legănarea se asocia prin funcţiile sale cu saltul ritual, salt care marca trecerea de la o treaptă la alta a existenţei. Pruncul este legănat de mamă pentru a trece cu bine în și din lumea viselor, din zi în noapte, sau pentru a se trezi în lumină; în ultimă instanță, copilul creşte legănat. Se leagănă în scrînciob pentru a fi sănătos şi „văzut“.
Dincolo de acea ușă metalică
Parcă vedeam tunelul, fiecare pas al lor îmi dădea fiori și respiram sacadat, gîndindu-mă dacă îmi va fi dat vreodată să trăiesc o asemenea aventură. În mintea mea, tunelul era lung, nu i se putea vedea capătul, nu foarte lat, cu partea de sus semicirculară, cu pereți din pietre prismatice, alungite, așezate regulat, pe care jucau umbrele celor care înaintau precaut, umbre inconsistente și haotic redate de flacăra torțelor.
(în) Folclorul românesc: se caută tuneluri
De ce să nu avem tuneluri și povești despre ele în atît de numeroasele folcloruri românești? Cum să nu fie vorba despre tuneluri în foarte sofisticatul folclor al minerilor, în legendele despre vîlvele bune și rele care susțin succesul sau nefericirea minerilor? Decid să caut mai departe și pe teritoriile marginale, în folclorurile particulare, ale unor grupuri restrînse sau desconsiderate.
Eu sînt mic, tu fă-mă mare!
Poate că tot ca Alice-cea-din-Țara-Minunilor le-am strigat adulților că nu sînt decît niște mizerabile cărți de joc într-un joc stupid și m-am simțit liberă. Dar cît de liber poți să fii cînd te așteaptă la foarte scurt timp, după ce treci de pasajul Adolescent – Foarte Tînăr, același joc al dimensiunilor? În care trebuie să devii vizibil cu orice preț, pentru că mititeii sînt condamnați, spune legenda, la dispariție. În care trebuie să devii mare, chiar dacă nu vrei.
Trecerile esențiale
În credință nu stai, ci te miști, progresezi, devii mai bun, îți asumi riscuri și faci față provocărilor, întocmai ca în orice altă întreprindere umană. Lumea spirituală presupune depășirea limitelor proprii și este opusul a tot ceea ce poate însemna stagnare, frică și încremenire.
Cum cunoaștem lumea -călători prin tărîmul incertitudinii
Vă propun să ne imaginăm un explorator montan solitar, aflat la o altitudine amețitoare, ce-și riscă viața printre crevase bine ascunse în zăpada înghețată. Gata să fie pierdut oricînd într-o avalanșă fulgerătoare sau să devină o victimă sigură a vremii capricioase din punctele cele mai înalte ale planetei noastre, acesta nu are de unde să știe cu siguranță dacă următorul său pas va fi și ultimul. Istoria teoriei filosofice a cunoașterii ne arată că, asemenea alpinistului nostru ficțional, minte
Democrația claustrofobă
„Luminița de la capătul tunelului“ e o metaforă devenită loc comun în limbajul politic românesc de după 1989 și căzută în derizoriu mai cu seamă după guvernarea Convenției Democrate din 1996-2000, care o utilizase în exces în timpul campaniei electorale.
Confesiuni și meșteșuguri
Unui oraș mare, unei capitale, îi șade bine multiconfesionalitatea. Iar Bucureștiul nu face excepție. Începînd din secolul al XVI-lea, la puțină vreme după ce orașul devine reședință domnească, Bucureștiul atrage tot mai multe etnii și confesiuni noi.
Ortodox(ia) de București
Imediat după 1990, Bucureștii au cunoscut o veritabilă explozie a vieții religioase. Ortodoxia, mai ales, s-a revitalizat. Semnul cel mai clar a fost construirea de noi biserici. Vreme de cel puțin două decenii, construirea de noi biserici, dar și refacerea, reamenajarea ori extinderea celor mai vechi nu au prea fost contestate.
Str. Olteni nr. 45 – o filă de istorie protestantă din Bucureștiul dispărut
În primăvara anului 1900 sosea în București un englez animat de proiectele misionare ale London Jews Society. În spiritul protestantismului englez de factură evanghelică, John Howard Adeney, ab
Romano-catolicii Capitalei și „bunul român“ Netzhammer
Romano-catolicii din București sînt astăzi, în marea lor majoritate, de etnie română. Cei mai mulți dintre ei, asemenea familiei mele, provin din comunitățile catolice din Moldova. Au ajuns în București în anii comunismului. Sînt aproximativ 25.000 de romano-catolici în Capitală, organizați în 14 parohii.
Armenii din Bucureștiul de ieri și de azi
Armenii au făcut parte din buchetul etniilor care au populat Bucureștiul încă din primii ani de la crearea Cetății lui Bucur, aducîndu-și contribuția la atmosfera orientală a orașului. Popor cu adînci tradiții creștine, negustori iscusiți, meseriași talentați, armenii au jucat un important rol în viața orașului de pe malurile Dâmboviței, pe care l-au socotit a doua lor patrie.
În calea Victoriei Socialismului. Bucureștiul evreiesc
Dincolo de specificul caselor cu magazin la parter, dispuse în general în centru sau în zonele comerciale, patrimoniul arhitectural evreiesc în Bucureşti se referă la şcoli, arhitectura sinagogală, casele sau băncile deţinute de marii proprietari evrei, magazine, dar în special la moştenirea arhitecturală lăsată de Marcel Iancu și de arhitecții evrei moderniști.
Biserica Română Unită cu Roma
Biserica românilor ortodocși din Transilvania intrată în stăpînirea Habsburgilor a stabilit în mai multe sinoade (1698-1700) unirea cu Biserica Catolică, păstrîndu-și toate rînduielile bizantine și introducînd limba română în cult pentru prima dată în arealul locuit de români. Așa a luat naștere Biserica Română Unită (cu Roma) care a fost mai tîrziu principalul artizan al ideologiei naționale, susținătoare a Școlii Ardelene și a Unirii Ardealului cu România, la 1918.
,,Sala Principiului Infinit“ (Guangli Fotang): templul chinezesc din cartierul Colentina
Am ajuns acolo pentru prima dată în vara lui 2010. Lucram într‑un proiect de cercetare (și sprijin) care îi privea în special pe lucrătorii chinezi din România. În acel an amintirea evenimentelor dramatice prin care mulți dintre aceștia trecuseră era încă proaspătă.
Bucureștiul musulman
Despre România și comunitatea sa musulmană avem date dintre cele mai diverse. Despre Bucureștiul musulman pare un exercițiu îndrăzneț, pentru unii forțat, pentru alții o aventură la frontiera cu sfidarea unui trecut istoric prezentat nu tocmai în termenii cei mai prietenoși.
Haina îl face pe diplomat?
Mai e nevoie de etichetă şi de protocol în diplomaţia (post)modernă? E drept că uneori aceste constrîngeri pot părea balast, un element inutil ori superfluu. Doi prieteni pot sta la masă şi
Stat sau persoană? Comunicarea la nivel înalt, între protocol și social media
Uneori, relația personală specială dintre doi șefi de stat a fost comunicată și prin ceremonii protocolare. Alteori, părțile au găsit diverse tertipuri pentru a masca faptul că la nivel personal
Protocol şi diplomaţie la 1800
În Valahia, boierii urmează protocolul oriental, sărutînd mîna domnului sau/şi poalele hainei ca o formă de respect şi de recunoaştere a ierarhiilor. Diplomat şi important dregător, Ianache
Pax universalis et perpetua*
Se înţelege, protocolul are declinări multiple: de la felul în care viitorul ambasador e anunţat şi întîmpinat la post pînă la secvențele incomparabil mai importante ale unei vizite de stat; de l
Uniforma, diplomatul și domnișoara
Într-un context plin de acea ironică impredictibilitate a Istoriei, în februarie 1938, un personaj oportunist al celui de-al Treilea Reich, pe nume Joachim von Ribbentrop (particula von era falsă) – negustor de alcool, reprezentant al firmelor de șampanie franțuzești și de whisky scoțian în Germania – ajungea ministru de Externe al lui Adolf Hitler. Înainte, nu pentru mult timp, Ribbentrop fusese ambasador al Reich-ului la Londra, unde devenise ridicol din prima zi, cînd, în disprețul protocolul
La Curtea Regelui Ferdinand I
În ceea ce priveşte monarhia românească, protocolul la Curtea Regală a fost legiferat pentru prima dată de către domnitorul Carol I, în anul 1875. Misiunea i-a revenit generalului Theod