Ana - moft la club
Publicat în Dilema Veche nr. 822 din 21–27 noiembrie 2019
Pe urmă, Dumnezeu a luat
făină albă şi, cu apă
din cea mai limpede năstrapă,
va fi făcut nişte aluat;
l-a frămîntat, apoi, cu-o mînă
de zahăr pudră dintr-un chiub
şi, dîndu-i forma unui cub,
l-a subţiat o vreme, pînă
ajuns o foaie de clatită,
l-a decupat în pătrăţele,
păstrînd doar una dintre ele
prin care munca, răsplătită
i-a fost, cînd, răsucind-o galeş,
o zi întreagă, fără trevă,
s-a pomenit c-un fel de Evă
din cocă fragedă, ce cale-şi
tăia trufaş în spaţiul prud
şi falş al omului pervers,
desfoliindu-se, în mers,
de feuilletage, pînă la nud .
[Ş. F.]
