Dincolo de acea ușă metalică

Publicat în Dilema Veche nr. 820 din 7–13 noiembrie 2019
Dincolo de acea ușă metalică jpeg

Parcă vedeam tunelul, fiecare pas al lor îmi dădea fiori și respiram sacadat, gîndindu-mă dacă îmi va fi dat vreodată să trăiesc o asemenea aventură. În mintea mea, tunelul era lung, nu i se putea vedea capătul, nu foarte lat, cu partea de sus semicirculară, cu pereți din pietre prismatice, alungite, așezate regulat, pe care jucau umbrele celor care înaintau precaut, umbre inconsistente și haotic redate de flacăra torțelor. Se numeau Ursu, Lucia, Maria, Dan, Victor, Ionel nu era cu ei, iar Tic avea drumul lui, la lumină, departe de capcanele tunelului, vechi, dar încă foarte periculoase, exact așa cum le descrisese bi-vel logofătul Cristache Zogreanu în documentul lui secret, descoperit de cireșari. Foarte probabil că Cireșarii și fata în alb din Castelul celor două cruci, cu motanul ei Philippe, nu mai înseamnă nimic pentru copiii de azi, și nu spun asta neapărat nostalgic. Constat. Și poate entuziasmul cu care mai tîrziu am receptat trilogia Stăpînul inelelor se datorează tot acelui tunel al cireșarilor. Dacă prin peregrinările mele montane i-aș descoperi intrarea secretă, cred că nu aș fi foarte mirat…

După tunelul cireșarilor a urmat tunelul real care mi-a completat atracția pentru mister, explorare, emoție, un tunel modest ca dimensiuni, dar care compensa prin poveștile care îl înconjurau. Eram în clasa a IV-a cînd am mers pentru prima dată, cu un grup de băieți ceva mai mari, să explorăm tunelul de pe Cetatea Devei. Nu mai lung de vreo treizeci de metri, avea o extensie întunecată spre care nu ne uitam cînd traversam tunelul în fugă, speriați de ceea ce s-ar fi putut ascunde în acel spațiu nedefinit, întinzîndu-se spre centrul pilonului de bazalt care, geologic, stabilizează Dealul Cetății. Acea extensie ne interesa, auziserăm că de acolo începe un alt tunel, care duce pînă la Castelul Corvinilor de la Hunedoara, era fantastic, un tunel al cireșarilor chiar în orașul unde mă mutasem de curînd, douăzeci de kilometri de tunel de explorat, și nemții l-au transformat în depozit de muniții, mă asigura doct un alt puști, deja vizualizam niște schelete de nemți, cu craniile acoperite de celebrele căști turtite pe care le știam din filme. Aveam cu noi torțe meșterite din cutii de conserve bătute cu cîte un cui în vîrful unui băț și în care așteptau să le fie dat foc cîrpe îmbibate în petrol lampant.

Dacă mă auzi strigînd, o iei la fugă fără să te uiți înapoi, înseamnă că m-a mușcat vipera, mi-a spus serios șeful ad-hoc al grupului, protector și important. Erau vipere pe Dealul Cetății, mai sînt și acum. Am intrat în tunel pe de o parte curios și emoționat, pe de alta gata să o rup la fugă dacă șeful era mușcat de vreo viperă. Torțele aruncau o lumină chioară, ne împiedicam de pietre, galeria laterală se deschidea boltită, asemenea intrării într-o peșteră, ne așteptam la încăperi fabuloase, priveam pe jos terorizați de existența unui posibil ghem colcăind de vipere. Ne simțeam însă curajoși pentru că îi sfidam pe cei care țineau ascunsă adevărata destinație a tunelului, de ce n-ar fi dus la Castelul Corvinilor, căci și cel al cireșarilor ducea la castelul fetei în alb, care și-ar fi putut găsi perfect locul printre arcade gotice, de ce nu s-ar fi ascuns acolo nemții, era logic, unde să te ascunzi dacă nu într-un tunel…?

Torțele s-au stins nu mult după ce am descoperit că sala boltită ia sfîrșit destul de repede cu o ușă masivă de fier, ruginită, închisă cu lacăt.

Dincolo de acea ușă metalică nu am trecut totuși niciodată.

Alexandru Gruian este jurnalist și manager cultural.

Foto: wikimedia commons

„Am avut covidu’!”, iar „de murit, murea oricum   ” jpeg
„Nu ne mai facem bine”
Și eu am propria mea curiozitate, așa că încerc să aflu ce s-a schimbat aici, din perspectiva lor, este una dintre principalele teme de discuție.
p 10 jpg
România era țara mea bună, dar vitregă
Astăzi consider că România e țara în care mă pot întoarce cînd doresc, e „cartierul vecin”.
Palatul Culturii Iasi   Aerial jpg
Iași, mon amour contrarié
Iașiul îmi pare un cameleon. Apar întruna terase noi și e tonifiant. Vara asta am mîncat într-un gastrobar cu specific andaluz, cu o veselă aleasă cu gust, cu prețuri rezonabile și porții mărișoare.
640px Parliament 704254 jpg
Stai, cum adică avem o imagine bunicică la Bruxelles?!
Dar cum adică „nu creăm probleme” la Bruxelles, dacă în România sînt atîtea probleme? E simplu, grijile Bruxelles-ului sînt altele decît ale noastre.
p 12 WC jpg
Cum văd eu România? După 15 ani și de la 3.500 de kilometri distanță?
În cele cîteva limbi de circulație pe care le înțeleg, nu găsesc un sinonim în valoare absolută al cuvîntului „omenie”. Poate în el rezidă, totuși, logica speranței.
Bjc cv cs foto 089 jpg
Secretul stă la primărie
În România, m-am ocupat, vrînd-nevrînd, cu colecționarea de faze și impresii, să le spun ilustrate.
p 13 sus jpg
Cînd trăiești între aici și acolo
Am început, timid, să ies în afara granițelor, întrebîndu-mă deseori cum ar fi viața mea în altă parte, în momentul în care nimic nu mă mai reținea în România.
Page 428 Captured Romanians transported away (12239755986) jpg
Trei neîntoarceri
România are acum un chip ponosit, în tușe de gri și negru. Dar e OK pentru că e o Românie exterioară, din afara ta, e un context din care ai scăpat. High five.
Romania Parliament at night jpg
Sedarea românilor
n reacție, nu puțini români refuză calmarea și emigrează, seduși de melodia sirenelor potrivit cărora „în România, asta e!”, totul a „rămas la fel”.
Scriitorii, rudele mele maghiare jpeg
Tribunalul Poporului
Vedem asta în fiecare zi: nimic din ceea ce se postează nu rămîne necorectat, necontestat, nejudecat, nesancționat. Mai devreme sau mai tîrziu – ca să fac o parafrază – fiecare are parte de cincisprezece minute de judecată publică.
p 10 jpg
Critica publică în online: virtuți și vicii
Am observat, de asemenea, și cum platometre digitale au fost utilizate pentru a instiga la ură, dispreț și sexism, pentru a delegitima această mișcare și a decredibiliza victimele violenței de gen.
p 11 Ostrakon WC jpg
Ostracizarea online ca dilemă liberală
Cu toate acestea, nu trebuie să uităm de pericolul pe care apelul la ostracizarea online îl deschide, ținînd cont de stimulentele pe care viața în mediul online ni le oferă în conjuncție cu impactul pe care emoțiile morale îl au la adresa modului în care interacționăm cu ceilalți
640px The Two Gossips (Les Deux Commères) MET DP808826 jpg
Gura satului global
Gura satului global nu este diferită de gura satului tradițional decît prin instrumentele sale.
640px Cyber bullying 122156 960 720 jpg
Cel fără de păcat – o sursă idiopatică?
Realitatea socială poate fi remarcabilă datorită ansamblului de creiere umane adunate pentru a influența evoluția societății în bine, și aici avem nevoie de etică – în lipsa acesteia, realitatea se poate transforma în factori și actori sociali maligni.
John George Brown The Bully of the Neighborhood jpg
Și cu copiii ce facem? Intruziune, expunere, violență, anulare
Spațiul virtual a căpătat dimensiuni tot mai mari în viața copiilor, marea lor majoritate preferînd o interacțiune mediată de un dispozitiv uneia reale.
p 14 sus jpg
J’accuse! Indignarea morală și ostracizarea digitală
Nu e mare lucru să ne gîndim mai mult înainte de a (re)acționa, cum nu e nici prea mare efortul de a încerca să vedem lucrurile dintr-o perspectivă mai largă, dincolo de interesele noastre imediate.
p 21 jpg
Linșajul contemporan
Strămoșii noștri nu aveau lideri, judecători sau poliție, dar aveau mijloace pentru a răspunde celor care încălcau normele sociale de a respecta autonomia celorlalți sau de a contribui în mod echitabil la bunăstarea socială
Cea mai bună parte din noi jpeg
Ce rol mai au valorile?
Am aflat că valorile sînt cele care ne dau un sens, iar acest lucru ne face să fim perseverenți și să depășim obstacolele.
p 10 sus jpg
Dihotomia fapte/valori a fost greşit înţeleasă
Valorile sînt ingredientele indispensabile ale realităţii sociale.
Elevi jpg
StateLibQld 2 198959 Planting a tree for Arbor Day at Ban Ban Springs State School, 1920 jpg
Tot ceea ce vreau să fiu
„Prietenia înseamnă să împarți punga de chips-uri cu celălalt.”
p 12 sus jpg
Mesajul corect
Într-o clinică de toxicomani e barometrul cel mai fidel al suferinței unei societăți.
640px Islamic   Garden Scene   1987 360 4   Art Institute of Chicago jpg
Valori, virtuți, viață în islam
Societățile musulmane sînt puternic condiționate de tradiții.
Social Media and Technology jpg
Social media și tribalizarea valorică
Viața noastră socială nu arată întotdeauna precum fluxul nostru de pe rețelele sociale.

Adevarul.ro

Mircea Geoană Foto Captura video FB
NATO nu recunoaşte „anexarea ilegală şi ilegitimă“ de teritorii din Ucraina de către Federaţia Rusă. Ce a spus Geoană
NATO nu recunoaşte „anexarea ilegală şi ilegitimă“ de teritorii din Ucraina de către Federaţia Rusă, a declarat, vineri seara, secretarul general adjunct al NATO, Mircea Geoană, care a reconfirmat, în acest context, că Alianţa este angajată deplin în apărarea întregului său teritoriu.
Reuniunea Consiliului de Securitate al ONU EPA-EFE
Rusia și-a exercitat dreptul de veto la Consiliul de Securitate al ONU asupra proiectului de rezoluție de condamnare a referendumurilor
Federația Rusă a folosit dreptul de veto în Consiliul de Securitate al ONU asupra unui proiect de rezoluție al SUA de condamnare a referendumului, conform agenției ruse de știri TASS.
ciuca ciolacu foto mediafax
Ciolacu: Prezenţa PSD la guvernare reprezintă o garanţie că seniorii României nu vor fi uitaţi
Șeful social-democraților a subliniat că prezenţa PSD la guvernare reprezintă o garanţie că seniorii României nu vor fi uitaţi şi că interesele lor vor fi corect reprezentate.

HIstoria.ro

image
„Historia Special”: 100 de ani de la încoronarea regilor României Mari
„Historia Special”: 100 de ani de la Încoronarea de la Alba Iulia
image
Care este importanța strategică a Insulei Șerpilor?
De mici dimensiuni, având doar 17 hectare, Insula Șerpilor are cu toate acestea o importanță geostrategică semnificativă. Controlul insulei și al apelor înconjurătoare afectează toate rutele de navigație care leagă Ucraina de restul lumii.
image
Cum era la ora de istorie ținută de I.L. Caragiale?
Ca mulţi alţi literaţi, Ion Luca Caragiale a avut o pasiune pentru istorie, inclusiv pentru cea naţională. Blamat de unii încă din timpul vieţii pentru că, în scrierile sale, s-ar fi relevat drept anti-român, el a avut, uneori, o viziune romantică (dacă nu chiar idilică) asupra trecutului neaoș.