(în) Folclorul românesc: se caută tuneluri

Otilia HEDE┼×AN
Publicat ├«n Dilema Veche nr. 820 din 7ÔÇô13 noiembrie 2019
(în) Folclorul românesc: se caută tuneluri jpeg

Deschid G├«ndirea magico-religioas─â la rom├óni, a lui Ion Talo╚Ö, ├«n c─âutarea articolului despre tunel. Nu g─âsesc nimic. Caut ├«n Mica enciclopedie a pove╚Ötilor rom├óne╚Öti, a lui B├«rlea. Nu am mai mult succes. M─â hot─âr─âsc s─â merg la textele vechii etnografii rom├óne╚Öti, la surse, a╚Öadar, nu la volumele de clasificare ╚Öi interpretare din ultima jum─âtate de secol. ├Äncep cu Credin╚Ťi ╚Öi supersti╚Ťii ale poporului rom├ón, a lui Artur Gorovei, fiindc─â acolo unit─â╚Ťile despre care s├«nt raportate cele mai diferite credin╚Ťe s├«nt a╚Öezate ├«n ordine cronologic─â. Nici o intrare despre tunel nici aici. Recurg la sursa maxim─â, Datinele ╚Öi credin╚Ťele poporului rom├ón adunate ╚Öi a╚Öezate ├«n ordine mitologic─â, a Elenei Niculi╚Ť─â-Voronca, unde s├«nt de toate, tocmai de aceea cele aproape 1.500 de pagini nu au putut fi publicate la ├«nceputul anilor 1900 ├«n colec╚Ťiile Academiei Rom├óne de atunci, fiindc─â prea s├«nt de toate, ╚Öi simboluri, ╚Öi texte deja canonice, ╚Öi informa╚Ťii despre cele mai absurde ╚Öi neobi╚Önuite credin╚Ťe. Dar tunelurile nu se arat─â nici aici.

De╚Öi lucrurile par clare, nu-mi vine, totu╚Öi, s─â cred. De ce s─â nu avem tuneluri ╚Öi pove╚Öti despre ele ├«n at├«t de numeroasele folcloruri rom├óne╚Öti? Cum s─â nu fie vorba despre tuneluri ├«n foarte sofisticatul folclor al minerilor, ├«n legendele despre v├«lvele bune ╚Öi rele care sus╚Ťin succesul sau nefericirea minerilor? Decid s─â caut mai departe ╚Öi pe teritoriile marginale, ├«n folclorurile particulare, ale unor grupuri restr├«nse sau desconsiderate.

Un mic tunel se ive╚Öte, astfel, dintr-o povestire a unui rit straniu: pentru ca un nou-n─âscut s─â se ├«ns─ân─âto╚Öeasc─â de o boal─â grav─â, este trecut printr-un tunel construit ad-hoc, ├«n gr─âdin─â, ╚Öi dat altei persoane. Adic─â, a╚Öa cum am ├«nregistrat ├«n vara lui 1982 de la Catrina P─âl─âmid─â (82 de ani), din M─âlini-Suceava: ÔÇ×F─âcea o groap─â-n p─âm├«nt cu dou─â ie╚Öiri ╚Öi r─âm├«nea un mal pe unde petrecea copilul, ├«n livad─â, ├«n gr─âdin─â, pe unde-s meri, peri. Lua copilul cu c─âme╚Öuic─â pe el ╚Öi pe urm─â ├«l ducea la groap─â mama ╚Öi cu alt─â femeie; ├«l petrecea pe-acolo de trei ori. Mama ├«l da ╚Öi femeia-l primea. Ea zicea: ╚Üi-l dau, boal─â! Ea c├«nd ├«l lua zicea: ╚Üi-l dau, s─ân─âtate! ╚śi pleca ╚Öi c─âme╚Öuica o l─âsa ├«n bort─â ╚Öi zicea: S─â r─âm├«n─â r─âul ╚Öi boala ├«n p─âm├«nt, s─â nu mai ias─â!ÔÇť. Trecerea prin tunel este, a╚Öadar, terapeutic─â, marc├«nd dep─â╚Öirea unei st─âri deplorabile ╚Öi intrarea ├«ntr-o nou─â stare luminoas─â ╚Öi promi╚Ť─âtoare.

Totodat─â, din relatarea b─âtr├«nei mele povestitoare din Bucovina, mai sub├«n╚Ťeleg ╚Öi c─â trebuie s─â caut altfel. Trebuie s─â g─âsesc sinonimele corecte pentru tunel, adic─â ÔÇ×o groap─â-n p─âm├«nt cu dou─â g─âuriÔÇť, cum o numise, aproape ca ├«ntr-o defini╚Ťie de dic╚Ťionar, Catrina P─âl─âmid─â. ├Än╚Ťeleg imediat ╚Öi c─â ├«n folclorul minerilor se vorbe╚Öte, mereu, despre baie sau chiar despre min─â, ├«n povestirile culese mai recent, spa╚Ťiul subteran al acestora constituind universuri aparte.

Renun╚Ť, a╚Öadar, la cuv├«ntul tunel ╚Öi am ├«n minte defini╚Ťia extrem de simplificat─â a acestuia. Imaginea tunelului vertical (o gaur─â mare, o gaur─â la cap─âtul p─âm├«ntului, o bort─â) ├«mi apare imediat, cu claritate, aproape modelar─â, m─â ╚Öi mir c─â nu a fost niciodat─â interpretat─â astfel. Este vorba despre acea secven╚Ť─â foarte frecvent─â din basme ├«n care eroul, ├«nso╚Ťit de doi tovar─â╚Öi de drum (uneori fra╚Ťii s─âi, alteori asocia╚Ťi cu puteri n─âzdr─âvane pe care i-a ├«nt├«lnit ├«n timpul c─âl─âtoriei), ajunge la cap─âtul p─âm├«ntului f─âr─â s─â-╚Öi fi ├«mplinit ╚Ťelul. Acolo descoper─â aceast─â gaur─â care intr─â ├«n p─âm├«nt, un tunel v─âzut ├«ntr-o singur─â parte, un loc pe care ├«l presupune unul al trecerii, f─âr─â s─â ├«i ├«n╚Ťeleag─â, ├«ns─â, de la ├«nceput capcanele ╚Öi dificultatea. Trecerea prin acest tunel nenumit niciodat─â ca atare duce c─âtre cel─âlalt t─âr├«m ╚Öi, practic, este singura cale de acces pe care basmele noastre o numesc c─âtre acea lume de dincolo. Trecerea este una selectiv─â, diferen╚Ťiindu-l pe erou de ortacii de drum. Doar el reu╚Öe╚Öte s─â str─âbat─â tunelul, fiindc─â ╚Ötie s─â ├«╚Öi converteasc─â teama ├«n curaj: ├«n m─âsura ├«n care simte c─â ar vrea s─â revin─â, trage de funie, iar cei r─âma╚Öi la gura tunelului accelereaz─â cobor├«rea. ├Äntoarcerea, ├«ns─â, nu ├«i mai este permis─â eroului pe aceea╚Öi cale. Basmul inventeaz─â trame despre invidii ╚Öi tr─âd─âri, pun├«nd ├«n pagin─â faptul c─â eroul este p─âr─âsit de tovar─â╚Öii s─âi de drum care se ├«ntorc acas─â cu fetele de ├«mp─ârat eliberate de pe cel─âlalt t─âr├«m ╚Öi, totodat─â, cu averile incomensurabile ale acestora. Privit─â prin cheia simbolisticii tunelului ╚Öi a trecerii, scena care ├«l face pe erou s─â revin─â pe lumea aceasta ├«n zbor, purtat de o acvil─â recunosc─âtoare, semnaleaz─â, cred, ╚Öi faptul c─â trecerile (inclusiv trecerile prin tunel) s├«nt definitive, c─â ele nu pot fi ╚Öi mai ales nu trebuie s─â fie anulate prin ├«ntoarceri simple, de natur─â s─â compromit─â transform─ârile calitative produse.

Otilia Hedeșan este etnolog.

B─ât─âlia cu gigan╚Ťii jpeg
Iluzii, dezamăgiri și orgolii rănite
În acest Dosar antinostalgic ne-am propus să analizăm această istorie a iluziilor, dezamăgirilor și orgoliilor rănite la trei decenii (și ceva) după prăbușirea imperiului sovietic.
Urma s─â fie cea de A Treia Rom─â, dar a rezultat cel de Al Patrulea Reich ÔÇô despre logica (╚Öi mo╚Ötenirea) Uniunii Sovietice jpeg
Urma s─â fie cea de-A Treia Rom─â, dar a rezultat cel de-Al Patrulea Reich ÔÇô despre logica (╚Öi mo╚Ötenirea) Uniunii Sovietice
URSS a fost simultan o negare (a fostei elitei politice, pe care a eradicat-o acas─â ╚Öi ├«n ╚Ť─ârile subjugate), dar ├«nc─â ╚Öi mai mult o prelungire (geopolitic vorbind) a vechiului Imperiu ╚Üarist.
Vladimir Putin și noua identitate imperială rusă jpeg
Vladimir Putin și noua identitate imperială rusă
Cum se face că o naţiune capabilă să genereze o cultură atît de puternică e incapabilă să genereze o politică raţională?
Povești de familie jpeg
Povești de familie
Prin m─ârturiile familiei, am cunoscut prima fa╚Ťet─â a URSS-ului. A doua fa╚Ťet─â am descoperit-o prin cercetare ╚Öi jurnalism.
Fantomele Imperiului jpeg
Fantomele Imperiului
Aceleași uniforme, aceeași atitudine menită să intimideze, aceeași impasibilitate a celui care exercită autoritatea.
Ce logic─â are r─âzboiul? ÔÇô Ucraina ca zon─â tampon ├«ntre (fosta) URSS ╚Öi NATO jpeg
Ce logic─â are r─âzboiul? ÔÇô Ucraina ca zon─â-tampon ├«ntre (fosta) URSS ╚Öi NATO
În prezent, Ucraina este într-adevăr o zonă gri, între Rusia și NATO, sau între Rusia și lumea occidentală, un teritoriu unde se dă lupta principală între sisteme de valori.
ÔÇ×Comunismul p─âtrunde ├«n societate precum cancerul ├«ntr un corpÔÇť ÔÇô interviu cu Thierry WOLTON jpeg
Putin, un orfan al comunismului ÔÇô trei ├«ntreb─âri pentru Thierry WOLTON
ÔÇ×Pentru Putin, Marele R─âzboi pentru Ap─ârarea Patriei a asigurat prestigiul URSS ├«n secolul XX ╚Öi, prin urmare, al Rusiei.ÔÇŁ
ÔÇ×Ce se ├«nt├«mpl─â acum ├«n Ucraina este rezultatul indiferen╚Ťei politice a EuropeiÔÇŁ ÔÇô interviu cu Andrei KURKOV jpeg
ÔÇ×Ce se ├«nt├«mpl─â acum ├«n Ucraina este rezultatul indiferen╚Ťei politice a EuropeiÔÇŁ ÔÇô interviu cu Andrei KURKOV
ÔÇ×Pentru ╚Ť─âri precum Polonia, Rom├ónia, Slovacia, r─âzboiul va continua s─â fie o ╚Ötire pentru c─â se ├«nt├«mpl─â chiar la grani╚Ťele lor.ÔÇť
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Europa ar─âdean─â
Frumosul municipiu de pe malul Mure╚Öului a devenit ├«n mod natural capitala conferin╚Ťelor noastre.
Criza ideologică și realinierea politică jpeg
Criza ideologică și realinierea politică
Exist─â indiscutabil o rela┼úie ├«ntre fenomenul ideologic ┼či fenomenul transform─ârilor sociale.
Libertatea ╚Öi inamicii ei ÔÇô o privire european─â jpeg
Libertatea ╚Öi inamicii ei ÔÇô o privire european─â
Prima observa┼úie pe care a┼č face-o este c─â nu trebuie s─â c─âut─âm noutatea cu orice pre┼ú.
Sinuciderea celei de a treia Rome jpeg
Sinuciderea celei de-a treia Rome
├Än secolul al XVII-lea, ├«n urm─âtoarele ocuren┼úe ale formulei ÔÇ×Moscova, a treia Rom─âÔÇŁ, sesiz─âm o inversare a raportului dintre Biseric─â ╚Öi imperiu.
Kundera dup─â Kundera  Tragedia Europei Centrale? jpeg
Kundera dup─â Kundera. Tragedia Europei Centrale?
Cum ar suna azi, în Ungaria, acel strigăt din 1956? Vă puteţi închipui?
Europa politic─â vs Europa geopolitic─â jpeg
Europa politic─â vs Europa geopolitic─â
├Äncercarea Europei Centrale de a-╚Öi g─âsi o identitate politic─â undeva ├«ntre Germania ┼či Rusia a fost ┼či continu─â s─â fie sortit─â e┼čecului.
Comunismul se aplic─â din nou jpeg
Cum e azi, cum era odat─â
Regresul nu poate exista dec├«t ├«n condi╚Ťiile ├«n care credem c─â exist─â ╚Öi progres.
Există regres în istorie? jpeg
Există regres în istorie?
Nimeni nu ne poate garanta că mîine va fi mai bun decît azi sau decît ieri.
Cavalerismul desuet al r─âzboiului jpeg
Cavalerismul desuet al r─âzboiului
A╚Öa cum, ├«n plin─â fervoare cre╚Ötin─â, occidentalii au fost capabili de masacre, ├«n plin ev evolu╚Ťionist au demonstrat c─â s├«nt ├«n stare de regresiuni la fel de ample.
În urma tehnologiei jpeg
În urma tehnologiei
Regresul din educa╚Ťie se reflect─â ├«n succesul unor agresivi analfabe╚Ťi func╚Ťional, deveni╚Ťi influencer-i pentru genera╚Ťiile de m├«ine.
Evolu╚Ťie, involu╚Ťie, organodinamism jpeg
Evolu╚Ťie, involu╚Ťie, organodinamism
Conspira╚Ťionismul nu e altceva dec├«t ├«ntoarcerea la g├«ndirea magic─â paranoid─â, ├«n care for╚Ťe dincolo de controlul nostru ne controleaz─â ╚Öi ne manipuleaz─â.
Vicisitudinile istoriei, fertilitatea crizelor și alte forme de psihoterapie culturală jpeg
Vicisitudinile istoriei, fertilitatea crizelor și alte forme de psihoterapie culturală
Potopul, cutremure, r─âzboaie ╚Öi alte evenimente majore duc la dispari╚Ťia dramatic─â a unor civiliza╚Ťii ╚Öi culturi, dup─â care lumea re├«ncepe din nou.
Histria jpeg
Histria
├Änc─âlzirea prin pardoseal─â, at├«t de utilizat─â ├«n perioada roman─â, p─ârea un mare pas ├«nainte ├«n ale instala╚Ťiilor anilor 1990.
Arhitectura: ave╚Ťi pu╚Ťintic─â r─âbdare! jpeg
Arhitectura: ave╚Ťi pu╚Ťintic─â r─âbdare!
Arhitectural vorbind, ai fi în stare să trimiţi mesaje în viitor.
Economia de r─âzboi jpeg
Economia de r─âzboi
Este destulă frică în lume, pentru că nimeni nu se aștepta să trăiască în același timp o pandemie și un război pe care un nebun se chinuie să-l transforme într-unul planetar.
Vie╚Ťile netr─âite jpeg
O dup─â-amiaz─â de var─â
Neputin╚Ťa, anxietatea, moartea celor dragi, boala, dezn─âdejdea, felul ├«n care ├«i protej─âm pe copii, despre toate au scris invita╚Ťii mei.

Adevarul.ro

image
Colosul cenu┼čiu. Ce ascunde muntele de zgur─â, una dintre cele mai mari halde din Rom├ónia VIDEO
În vecinătatea combinatului siderurgic din Hunedoara, se află una dintre cele mai mari halde de zgură din România.
image
Un ┼čofer a r─âmas f─âr─â permis ┼či a fost amendat dup─â ce a sunat la 112 ca s─â anun┼úe c─â este ┼čicanat ├«n trafic
Un apel la 112 a luat o turnur─â nea┼čteptat─â pentru un b─ârbat de 37 de ani. Acesta apelase serviciul de urgen┼ú─â ca s─â anun┼úe c─â un ┼čofer ├«l ┼čicaneaz─â ├«n trafic, pe raza comunei br─âilene Viziru.
image
Afacere de milioane de euro l├óng─â un radar ce comunic─â direct cu baza Deveselu. ÔÇ×Nu s-a cerut avizul MApNÔÇŁ
MApN a dat in judecată Consiliul Judeţean Dolj după ce a autorizat construirea unui depozit in zona radarului din localitatea Cârcea. Instalaţia militară este importantă pentru apărarea aeriană a României. În spatele afacerii stă chiar primarul din Cârcea.