De ce euroscepticismul nu are succes (deocamdată) în România

Barbu MATEESCU
Publicat în Dilema Veche nr. 821 din 14–20 noiembrie 2019
De ce euroscepticismul nu are succes (deocamdată) în România jpeg

Este un lucru bun că România aparține Uniunii Europene? Ponderea românilor aflați în țară care au răspuns „da“ la această întrebare a variat din 2007 și pînă în prezent, atingînd și maxime de 71% (la cîteva luni după aderare), dar și un minim de 48% (în toamna lui 2017). Nu există un trend, ci oscilații determinate de fenomene externe, precum Brexit, sau de modificări subtile în starea de spirit internă. Cînd vine însă vorba de a evalua apartenența la UE de la accedere pînă în prezent, ponderea celor care consideră că beneficiile au fost mai numeroase decît dezavantajele este hotărîtoare, în cel mai recent eurobarometru ale cărui rezultate au fost făcute publice (martie 2019) fiind 72%. La informațiile de mai sus mai poate fi adăugată una: intenția de vot pro-ieșire din UE la un eventual referendum se scrie în România, de obicei, cu o singură cifră. Astfel, se poate observa că rațional românii rămași în țară sînt conștienți de avantajele Uniunii, dar că există și motive de nemulțumire. Vitală este componenta familială, multe milioane de persoane aflate în țară - și care deci răspund la sondaje – regretînd faptul că copiii și chiar nepoții lor se află în străinătate. Ei conștientizează în același timp că respectivii nu și-ar găsi locuri de muncă nici măcar acum în localitățile din care au pornit și că redevențele sînt vitale pentru bunăstarea celor rămași - de aceea, la întrebări mai concrete cu privire la beneficii sau un Roxit, starea de spirit a respondenților se schimbă.

În plan politic, bula eurosceptică a fost decredibilizată de eșecuri electorale de amploare, precum dezastrul PSDragnea de la alegerile europarlamentare sau colosala schimbare de situație din 2014, dintre cele două tururi ale prezidențialelor. Partidul România Mare a dispărut de pe buletinele de vot, fără ca cineva să observe sau cuiva să îi pese. Principalul promotor al mesajelor eurosceptice din ultimul deceniu, anume Partidul Social Democrat, a virat cu prudență în această vară, începînd să evite cu asiduitate subiectul. Alegerile parlamentare din 2016 care au marcat un succes evident al PSD și aliaților săi par să fi reprezentat o anomalie, aspect ce probabil va fi întărit de alegerile prezidențiale din această toamnă.

În plan mediatic, situația nu este foarte diferită. Într-o țară cu 14 milioane de locuitori, talk-show-urile amare, de la oră de maximă audiență, despre cum România este într-o profundă decădere au mari probleme în a colecta un rating de 3.0 (adică 360 de mii de telespectatori); vectorii de propagare a unei angoase existențiale complexe, ce conține euroscepticism la pachet cu un scepticism generic, sînt în genere vîrstnici și foarte vîrstnici, ei deplîngînd mai degrabă dispariția unei lumi murdare, dar predictibile, în care s-au format și în care au performat.

Care e cadrul general în care are loc discuția? Euroscepticismul estic reprezintă în genere melanjul între un plan abstract, al patriotismului nativist („UE ne distruge tradițiile, creștinismul, identitatea națională“) și considerente concrete, de exemplu un capital local care se simte dezavantajat în competiția cu investitorii occidentali. În România cei doi stîlpi sînt cariați. Capitalul românesc este încă prea slab, ariile performante beneficiind din globalizare; relația românilor ortodocși cu credința în Dumnezeu este în genere amicală, dar fără exagerări sau tonalități majore. De asemenea, societatea noastră este conectată la Vest prin fire numeroase, istoria României moderne fiind istoria eșecurilor mișcărilor conservator-tradiționaliste și a căutării, deseori obsesive, a unei sincronizări consistente. Pînă și industrializarea, și urbanizarea forțată din epoca comunistă au reprezentat, într-o formă caricaturală și toxică, o continuare a tentativei de modernizare ce domină mentalul colectiv din Vechiul Regat de cel puțin un secol și jumătate. Deschiderea atipic de mare către Vest a unei țări est-europene precum România are la bază, aș sugera, și faptul că avem o societate tînără sau, în funcție de scala pe care o folosim, extrem de tînără. Basarab descalecă în Țara Românească la 290 (două sute nouăzeci!) de ani după apariția Regatului Ungariei și la 330 de ani după încoronarea primului rege al Poloniei. Ceaușescu a devenit liderul țării la nici măcar un secol de cînd trecuserăm la alfabetul latin. De cînd românii sînt menționați pentru prima dată în documente a trecut un mileniu; cele trei mari regiuni istorice ale României actuale au petrecut 85% din acest interval separate, unificarea lor într-un singur stat fiind în plan istoric un fenomen recent.

Iar o societate tînără este prin definiție receptivă, imitativă și progresivă. Pomul de Crăciun, o tradiție aparent străveche, e adus în România de... Carol I. Melodia „Hora Unirii“ este compusă de un domn pe nume... Flechtenmacher. Ne lipsește calmul acumulărilor a sute de ani de urbanism, mîndria și întoarcerea cu fața spre trecut caracteristică societăților ceva mai așezate. Pe românește – privim spre viitor, acut conștienți de propriile defecte și handicapuri, moștenite din trecut. Ceea ce deseori ne ferește de ridicol și ne imunizează la discursuri la modă în alte părți. Un cetățean al Ungariei poate crede în mod autentic că migranți din Africa sau Orientul Mijlociu doresc să se stabilească în țara sa; orice român căruia i se spune că milioane de străini vor să se așeze în România ar pufni în rîs.

Generatori autentici de euroscepticism există, dar ei sînt acoperiți în acest moment de factori mai importanți. Momentul de glorie al euroscepticismului românesc este probabil la unul sau două decenii în viitor, odată ce acumulările vor fi suprascris în mentalul național dezideratele (adică odată ce lucrurile ce trebuie protejate capătă valoare mai mare decît cele ce trebuie obținute). Crize economice de amploare, o succesiune de fenomene sociale nefericite cu conotație europeană sau alte accidente de acest tip pot accelera aparent vibrațiile eurosceptice din țara noastră, însă în acest moment pămîntul nu e fertil pentru o atitudine coerent și popular anti-Uniune.

Barbu Mateescu este sociolog.

image png
„O vîscozitate, sau altceva analog”
Înlocuirea unei piese de schimb presupune îndeobște oprirea mașinăriei, „scoaterea din priză” a ansamblului care trebuie reparat.
p 10 jpg
Grefe, transplant, înlocuiri de organe
Dimineața, doctorii își pun repede la loc „piesele” și pleacă la drum.
p 11 jpg
Despre viața eternă. Un creier în borcan
ă mă salvez în cer? Păi, ce discutăm noi aici, domnule, neuroștiințe, filosofie, transumanism sau teologie? În halul ăsta am ajuns? Doamne ferește!
p 12 jpg
Făpturi de unică folosință
Dar pentru a fi, realmente, mai buni, trebuie să găsim ieșirea din labirint.
image png
Poema centralei
Am găsit-o aici, montată de fostul proprietar, și va împlini în curînd 22 de ani.
p 13 jos  la Prisecaru jpg
Piese de schimb
Sperăm ca prin aceste considerații elementare să vă fi trezit dorința de a afla mai multe aspecte legate de acest capitol și curiozitatea de a urmări mai îndeaproape subiectul.
p 14 jpg
(Sub)ansambluri cognitive
Omul nu mai este, poate, măsura tuturor lucrurilor.
p 16 foto C  Mierlescu credit MNLR jpg
Cu ură și abjecție
Mă amuz și eu, dar constatativ, de un alt episod, grăitor, zic eu, cît zece.
image png
Groapa, cazul și centenarul
Eugen Barbu (20 februarie 1924 – 7 septembrie 1993) este, probabil, cel mai detestabil și mai controversat scriitor român din postbelicul literar românesc.
p 10 adevarul ro jpg
Dilemele decadenței
Există aici, poate, o secretă soteriologie la confiniile cu sensibilitatea decadentă, și anume credința că printr-o înălțare estetică deasupra oricărei etici contingente.
p 11 WC jpg
„Biografia detestabilă” și „opera admirabilă”
Groapa, cîteva nuvele din Oaie și ai săi ori Prînzul de duminică, parabolele decadente Princepele și Săptămîna nebunilor sînt titluri de neocolit.
p 12 Pe stadionul Dinamo, 1969 jpg
Montaje despre un mare prozator
Din dorința de a da autenticitate însemnării, autorul s-a slujit și de propria biografie. Cititorul va fi înțeles astfel semnificația primului montaj.
p 13 Eugen Barbu, Marcela Rusu, Aurel Baranga foto Ion Cucu credit MNLR jpg
Ce trebuie să faci ca să nu mai fii citit
Nu cred că Barbu e un scriitor mare, dar Groapa rămîne un roman bun (preferata mea e scena nunții) și pînă și-n Principele sînt pagini de foarte bună literatură.
p 14 credit MNLR jpg
Cele trei „Grații” ale „Împăratului Mahalalei”
Se pune, astfel, întrebarea ce ratează și unde ratează acest scriitor: fie în proasta dozare a elementului senzațional, fie în inabila folosire a șablonului ideologic.
image png
Dalí la București
Dalí vorbește românilor pe limba lor, spunîndu‑le, totuși, o poveste pe care nu o pot auzi de la nici un alt artist.
p 11 credit ARCUB jpg
Space venus Museum jpg
Declarația de independență a imaginației
și drepturile omului la propria sa nebunie
În coșmarul unei Venus americane, din beznă apare (ticsit de umbrele uscate) vestitul taxi al lui Cristofor Columb.
p 12 credit ARCUB jpg
Gala
Numai Gala și Dalí sînt deghizați într‑o mitologie deja indestructibilă.
Charme Pendentif Avide Dollars jpg
Suprarealismul sînt eu! Avida Dollars
Materia nu poate fi spiritualizată decît dacă o torni în aur.
047 jpg
Viziunea suprarealistă a lumii
Ne aflăm pe versantul opus lucidității gîndului. Intrăm în ținutul somnului, al tainei, adică în zona de umbră a vieții.
p 14 credit ARCUB jpg
Dalí în România?
Dacă ar fi să căutăm influența lui Dalí în arta românească, este necesar ca mai întîi să înțelegem cine și ce a fost Salvador Dalí.
image png
Mințile înfierbîntate
Cu alte cuvinte, cum diferă noile forme de fanatism de cele din trecut?
p 10 adevarul ro jpg
Dragă Domnule Cioran,
Pe vremuri, m-ați fi vrut arestat; acum, trebuie să-mi acceptați o „distanță ironică de destinul nostru”. Vai, lumea merge înainte cu „semi-idealuri”!
p 11 jpg

Parteneri

Intrarea triumfală a lui Alexandru Ioan Cuza în București, la 8 februarie 1859
De ce au rămas românii cu aproape jumătate de secol în urma europenilor. Ce a contribuit la decalajul uriaș față de Occident
Românii au suferit, din evul mediu, un decalaj de dezvoltare față de Occidentul european. Acest decalaj, deși mai redus, a persistat până astăzi. În plină epocă industrială, românii abia ieșeau din evul mediu. Cea care a reușit saltul către modernitate a fost o generație de tineri intelectuali.
Cele mai populare destinații turistice în 2025 potrivit TripAdvisor Colaj TripAdvisor
Destinațiile populare pentru 2025. Descoperă orașele care uimesc lumea
Vacanțele sunt mai mult decât o simplă evadare din cotidian; ele sunt o oportunitate de a descoperi locuri noi și de a trăi experiențe de neuitat.
atac tancuri tunuri razboi shutterstock 2130400232 jpg
E Rusia forța de temut ce sperie toată Europa sau și-a rupt colții pe frontul ucrainean? Concluzia surprinzătoare a lui Armand Goșu
Istoricul Armand Goșu a răspuns la întrebarea care preocupă o lume întreagă: cât de puternică e Rusia, de fapt, în condițiile în care un continent întreg pare terorizat, deși armata lui Putin suferă în Ucraina. Analiza lui ține cont de detalii importante, iar concluzia e una surprinzătoare.
Adevăratele pericole ale României descoperite de un vlogger australian Colaj YouTube Wesda
Vlogger australian în România: „Mi-am riscat viața vizitând Castelul Bran”. Ce spune despre romi, urși și capcane turistice
România, țara urșilor bruni, a miturilor despre Dracula și a peisajelor care îți taie răsuflarea, a fost adesea etichetată drept un loc periculos. Meme-uri care exagerează realitatea, povești alarmiste și prejudecăți adânc înrădăcinate contribuie la această reputație.
pexels aplicatie urmarire fertilitate png
Aplicațiile de urmărire a fertilității, din ce în ce mai populare în rândul femeilor. Acestea vin însă și cu mari riscuri
Un studiu publicat în Marea Britanie arată că din ce în ce mai multe femei care folosesc metode mai „naturale” de prevenire a sarcinii, cum ar fi aplicații de urmărire a ovulației, apelează la avort.
Secventa din Gadjo Dilo jpg
Conflictele barbare care au zdruncinat România după prăbușirea regimului Ceaușescu. Isprăvi tulburătoare, comise pe fondul intoleranței
Entuziasmul cu care era privită România în Occident după Revoluția din Decembrie 1989 a fost umbrit, în scurt timp, de un șir de evenimente tragice care arătau fața intolerantă a românilor, abia ieșiți din epoca regimului Ceaușescu.
Dr Iacob Felix Foto Wikipedia jpg
19 ianuarie: 120 de ani de la moartea medicului Iacob Felix, fondatorul școlii de igienă din România
La 19 ianuarie 1927, s-a născut Romica Puceanu, supranumită regina muzicii lăutăreşti. Tot într-o zi de 19 ianuarie, dar în anul 2015, a murit inventatorul Justin Capră, cel care a realizat prima versiune a „rucsacului-zburător“.
bicicleta, sala de fitness jpg
Cum să ai greutatea ideală fără diete și exerciții chinuitoare. Sfaturile unuia dintre cei mai importanți influenceri în domeniul fitnessului
O viață cu obiceiuri sănătoase este mult mai eficientă decât orice dietă atunci când vine vorba de slăbit. Cel puțin asta susține Ben Carpenter, un important influencer în domeniul fitness-ului. Acesta prezintă câteva sfaturi pentru o nouă viață, fără exces de greutate.
rezervisti jpg
Maghiarii se înghesuie la programul de pregătire militară. Campania „Îmi iubesc țara și o voi proteja” are un succes uriaș
Recruții înscriși în programul pentru rezerviști demarat de Ministerul Apărării din Ungaria au început săptămâna aceasta pregătirea. Programul de recrutare „Îmi iubesc țara și o voi proteja” a înregistrat cel mai mare număr de voluntari de când Ungaria a renunțat la serviciul militar obligatoriu.