De ce euroscepticismul nu are succes (deocamdată) în România

Barbu MATEESCU
Publicat în Dilema Veche nr. 821 din 14–20 noiembrie 2019
De ce euroscepticismul nu are succes (deocamdată) în România jpeg

Este un lucru bun că România aparține Uniunii Europene? Ponderea românilor aflați în țară care au răspuns „da“ la această întrebare a variat din 2007 și pînă în prezent, atingînd și maxime de 71% (la cîteva luni după aderare), dar și un minim de 48% (în toamna lui 2017). Nu există un trend, ci oscilații determinate de fenomene externe, precum Brexit, sau de modificări subtile în starea de spirit internă. Cînd vine însă vorba de a evalua apartenența la UE de la accedere pînă în prezent, ponderea celor care consideră că beneficiile au fost mai numeroase decît dezavantajele este hotărîtoare, în cel mai recent eurobarometru ale cărui rezultate au fost făcute publice (martie 2019) fiind 72%. La informațiile de mai sus mai poate fi adăugată una: intenția de vot pro-ieșire din UE la un eventual referendum se scrie în România, de obicei, cu o singură cifră. Astfel, se poate observa că rațional românii rămași în țară sînt conștienți de avantajele Uniunii, dar că există și motive de nemulțumire. Vitală este componenta familială, multe milioane de persoane aflate în țară - și care deci răspund la sondaje – regretînd faptul că copiii și chiar nepoții lor se află în străinătate. Ei conștientizează în același timp că respectivii nu și-ar găsi locuri de muncă nici măcar acum în localitățile din care au pornit și că redevențele sînt vitale pentru bunăstarea celor rămași - de aceea, la întrebări mai concrete cu privire la beneficii sau un Roxit, starea de spirit a respondenților se schimbă.

În plan politic, bula eurosceptică a fost decredibilizată de eșecuri electorale de amploare, precum dezastrul PSDragnea de la alegerile europarlamentare sau colosala schimbare de situație din 2014, dintre cele două tururi ale prezidențialelor. Partidul România Mare a dispărut de pe buletinele de vot, fără ca cineva să observe sau cuiva să îi pese. Principalul promotor al mesajelor eurosceptice din ultimul deceniu, anume Partidul Social Democrat, a virat cu prudență în această vară, începînd să evite cu asiduitate subiectul. Alegerile parlamentare din 2016 care au marcat un succes evident al PSD și aliaților săi par să fi reprezentat o anomalie, aspect ce probabil va fi întărit de alegerile prezidențiale din această toamnă.

În plan mediatic, situația nu este foarte diferită. Într-o țară cu 14 milioane de locuitori, talk-show-urile amare, de la oră de maximă audiență, despre cum România este într-o profundă decădere au mari probleme în a colecta un rating de 3.0 (adică 360 de mii de telespectatori); vectorii de propagare a unei angoase existențiale complexe, ce conține euroscepticism la pachet cu un scepticism generic, sînt în genere vîrstnici și foarte vîrstnici, ei deplîngînd mai degrabă dispariția unei lumi murdare, dar predictibile, în care s-au format și în care au performat.

Care e cadrul general în care are loc discuția? Euroscepticismul estic reprezintă în genere melanjul între un plan abstract, al patriotismului nativist („UE ne distruge tradițiile, creștinismul, identitatea națională“) și considerente concrete, de exemplu un capital local care se simte dezavantajat în competiția cu investitorii occidentali. În România cei doi stîlpi sînt cariați. Capitalul românesc este încă prea slab, ariile performante beneficiind din globalizare; relația românilor ortodocși cu credința în Dumnezeu este în genere amicală, dar fără exagerări sau tonalități majore. De asemenea, societatea noastră este conectată la Vest prin fire numeroase, istoria României moderne fiind istoria eșecurilor mișcărilor conservator-tradiționaliste și a căutării, deseori obsesive, a unei sincronizări consistente. Pînă și industrializarea, și urbanizarea forțată din epoca comunistă au reprezentat, într-o formă caricaturală și toxică, o continuare a tentativei de modernizare ce domină mentalul colectiv din Vechiul Regat de cel puțin un secol și jumătate. Deschiderea atipic de mare către Vest a unei țări est-europene precum România are la bază, aș sugera, și faptul că avem o societate tînără sau, în funcție de scala pe care o folosim, extrem de tînără. Basarab descalecă în Țara Românească la 290 (două sute nouăzeci!) de ani după apariția Regatului Ungariei și la 330 de ani după încoronarea primului rege al Poloniei. Ceaușescu a devenit liderul țării la nici măcar un secol de cînd trecuserăm la alfabetul latin. De cînd românii sînt menționați pentru prima dată în documente a trecut un mileniu; cele trei mari regiuni istorice ale României actuale au petrecut 85% din acest interval separate, unificarea lor într-un singur stat fiind în plan istoric un fenomen recent.

Iar o societate tînără este prin definiție receptivă, imitativă și progresivă. Pomul de Crăciun, o tradiție aparent străveche, e adus în România de... Carol I. Melodia „Hora Unirii“ este compusă de un domn pe nume... Flechtenmacher. Ne lipsește calmul acumulărilor a sute de ani de urbanism, mîndria și întoarcerea cu fața spre trecut caracteristică societăților ceva mai așezate. Pe românește – privim spre viitor, acut conștienți de propriile defecte și handicapuri, moștenite din trecut. Ceea ce deseori ne ferește de ridicol și ne imunizează la discursuri la modă în alte părți. Un cetățean al Ungariei poate crede în mod autentic că migranți din Africa sau Orientul Mijlociu doresc să se stabilească în țara sa; orice român căruia i se spune că milioane de străini vor să se așeze în România ar pufni în rîs.

Generatori autentici de euroscepticism există, dar ei sînt acoperiți în acest moment de factori mai importanți. Momentul de glorie al euroscepticismului românesc este probabil la unul sau două decenii în viitor, odată ce acumulările vor fi suprascris în mentalul național dezideratele (adică odată ce lucrurile ce trebuie protejate capătă valoare mai mare decît cele ce trebuie obținute). Crize economice de amploare, o succesiune de fenomene sociale nefericite cu conotație europeană sau alte accidente de acest tip pot accelera aparent vibrațiile eurosceptice din țara noastră, însă în acest moment pămîntul nu e fertil pentru o atitudine coerent și popular anti-Uniune.

Barbu Mateescu este sociolog.

image png
„O vîscozitate, sau altceva analog”
Înlocuirea unei piese de schimb presupune îndeobște oprirea mașinăriei, „scoaterea din priză” a ansamblului care trebuie reparat.
p 10 jpg
Grefe, transplant, înlocuiri de organe
Dimineața, doctorii își pun repede la loc „piesele” și pleacă la drum.
p 11 jpg
Despre viața eternă. Un creier în borcan
ă mă salvez în cer? Păi, ce discutăm noi aici, domnule, neuroștiințe, filosofie, transumanism sau teologie? În halul ăsta am ajuns? Doamne ferește!
p 12 jpg
Făpturi de unică folosință
Dar pentru a fi, realmente, mai buni, trebuie să găsim ieșirea din labirint.
image png
Poema centralei
Am găsit-o aici, montată de fostul proprietar, și va împlini în curînd 22 de ani.
p 13 jos  la Prisecaru jpg
Piese de schimb
Sperăm ca prin aceste considerații elementare să vă fi trezit dorința de a afla mai multe aspecte legate de acest capitol și curiozitatea de a urmări mai îndeaproape subiectul.
p 14 jpg
(Sub)ansambluri cognitive
Omul nu mai este, poate, măsura tuturor lucrurilor.
p 16 foto C  Mierlescu credit MNLR jpg
Cu ură și abjecție
Mă amuz și eu, dar constatativ, de un alt episod, grăitor, zic eu, cît zece.
image png
Groapa, cazul și centenarul
Eugen Barbu (20 februarie 1924 – 7 septembrie 1993) este, probabil, cel mai detestabil și mai controversat scriitor român din postbelicul literar românesc.
p 10 adevarul ro jpg
Dilemele decadenței
Există aici, poate, o secretă soteriologie la confiniile cu sensibilitatea decadentă, și anume credința că printr-o înălțare estetică deasupra oricărei etici contingente.
p 11 WC jpg
„Biografia detestabilă” și „opera admirabilă”
Groapa, cîteva nuvele din Oaie și ai săi ori Prînzul de duminică, parabolele decadente Princepele și Săptămîna nebunilor sînt titluri de neocolit.
p 12 Pe stadionul Dinamo, 1969 jpg
Montaje despre un mare prozator
Din dorința de a da autenticitate însemnării, autorul s-a slujit și de propria biografie. Cititorul va fi înțeles astfel semnificația primului montaj.
p 13 Eugen Barbu, Marcela Rusu, Aurel Baranga foto Ion Cucu credit MNLR jpg
Ce trebuie să faci ca să nu mai fii citit
Nu cred că Barbu e un scriitor mare, dar Groapa rămîne un roman bun (preferata mea e scena nunții) și pînă și-n Principele sînt pagini de foarte bună literatură.
p 14 credit MNLR jpg
Cele trei „Grații” ale „Împăratului Mahalalei”
Se pune, astfel, întrebarea ce ratează și unde ratează acest scriitor: fie în proasta dozare a elementului senzațional, fie în inabila folosire a șablonului ideologic.
image png
Dalí la București
Dalí vorbește românilor pe limba lor, spunîndu‑le, totuși, o poveste pe care nu o pot auzi de la nici un alt artist.
p 11 credit ARCUB jpg
Space venus Museum jpg
Declarația de independență a imaginației
și drepturile omului la propria sa nebunie
În coșmarul unei Venus americane, din beznă apare (ticsit de umbrele uscate) vestitul taxi al lui Cristofor Columb.
p 12 credit ARCUB jpg
Gala
Numai Gala și Dalí sînt deghizați într‑o mitologie deja indestructibilă.
Charme Pendentif Avide Dollars jpg
Suprarealismul sînt eu! Avida Dollars
Materia nu poate fi spiritualizată decît dacă o torni în aur.
047 jpg
Viziunea suprarealistă a lumii
Ne aflăm pe versantul opus lucidității gîndului. Intrăm în ținutul somnului, al tainei, adică în zona de umbră a vieții.
p 14 credit ARCUB jpg
Dalí în România?
Dacă ar fi să căutăm influența lui Dalí în arta românească, este necesar ca mai întîi să înțelegem cine și ce a fost Salvador Dalí.
image png
Mințile înfierbîntate
Cu alte cuvinte, cum diferă noile forme de fanatism de cele din trecut?
p 10 adevarul ro jpg
Dragă Domnule Cioran,
Pe vremuri, m-ați fi vrut arestat; acum, trebuie să-mi acceptați o „distanță ironică de destinul nostru”. Vai, lumea merge înainte cu „semi-idealuri”!
p 11 jpg

Parteneri

Biserica Sf  Nicolae din Demre Antalya Turcia și sarcofagul Sfântului Nicolae Colaj Anadolu Getty Images
Mormântul Sfântului Nicolae, care a inspirat povestea „Moș Crăciun”, descoperit sub o biserică din Turcia
În 2022, arheologii au început săpăturile sub o biserică din sudul Turciei, bănuind că acolo ar putea fi mormântul Sfântului Nicolae. Recent, eforturile lor au scos la lumină un sarcofag de calcar, despre care se crede că a adăpostit rămășițele episcopului ce a inspirat legenda lui Moș Crăciun.
image png
„Am aflat că soția mea a avut cândva o relație cu bărbatul care este acum iubitul mamei ei” - reacția bărbatului când l-a întâlnit pe fostul iubit al soției sale
Faptul că soția sa s-a iubit în trecut cu un bărbat care în prezent este iubitul mamei ei a creat o mare frustrare pentru un bărbat în vârstă de 35 de ani. Cum a reacționat când a aflat și de ce anume se teme?
dacii jpg
Originea dacilor este diferită de ceea ce învățăm la școală. O serie de ipoteze arată că erau mai degrabă celto-daci decât geto-daci
Originea etnică a dacilor rămâne și astăzi un mister. Tot mai mulți specialiști spun că geții și dacii erau, de fapt, popoare diferite, cel mult cu un fond comun. Dacii sunt atestați mult mai târziu decât geții și, în plus, ar fi rezultatul unui conglomerat tribal și etnic .
Priveliștile spectaculoase de pe pârtiile Transalpina Voineasa Foto Domeniul Schiabil Transalpina-Voineasa
Cel mai spectaculos domeniu schiabil din țară: pârtii deschise zilnic, înainte de Poiana Brașov. Surpriza sezonului
Domeniul Schiabil Transalpina-Voineasa, din județul Vâlcea, și-a deschis oficial porțile pentru un nou sezon, atrăgând pasionații de aventură pe zăpadă din toate colțurile țării. Cu pârtii deschise încă din 30 noiembrie 2024, acest paradis al sporturilor de iarnă promite experiențe de neuitat.
shutterstock 2367557395 jpg
De ce fierbe luna lui Jupiter. Noi observații ale NASA deslușește un mister vechi de 45 de ani
Nava spațială Juno a NASA a făcut noi descoperiri despre luna de foc a planeti Jupiter, Io, cel mai activ vulcanic corp din sistemul nostru solar, rezolvând o problemă ce intrigă de multă vreme oamenii de știință, relatează CNN.
Pacienţi Covid în Spitalul Găeşti. FOTO
România, cel mai bolnav pacient al Europei. De ce am ajuns în această situație - Concluzia raportului „Health at a Glance”
În comparație cu media Uniunii Europene, în România mor de trei ori mai mulți pacienți din cauza unor boli tratabile, iar speranța de viață sănătoasă este printre cele mai reduse. Cu o medie de 57,8 ani sănătoși, ne plasăm pe locul 22 din 27 de țări UE.
70d089e60bbdf4d2c00cdc56f8dfd5c1 jpg
Luptătorii uiguri din Siria amenință China: „Suntem mujahedinii din Turkistanul de Est”
Un grup militant uigur care a participat la răsturnarea dictatorului Bashar-al Assad a promis că va duce mai departe lupta în țara lor de origine, China.
Palma de Mallorca Spania Sursă foto Dertour
Zboruri directe din Sibiu către destinații populare precum Palma de Mallorca, din 2025
Din vara anului 2025, Aeroportul Internațional Sibiu își va extinde opțiunile de zbor către o nouă destinație îndrăgită de români: Palma de Mallorca, una dintre cele mai apreciate locații de vacanță din Spania.
craciunul 2024, preturi in piata slatina brazi, aranjamente si legume   foto alina mitran (8) jpg
Brazii de Crăciun sunt apreciați, dar nu se cumpără. „Trece lumea ca la muzeu. Poate va fi mai bine săptămâna viitoare”
Ofertă bogată de brazi și ornamente pentru Crăciun în piețe. Clienții vin, se uită, întreabă, își bucură ochii, dar nu se grăbesc să cumpere. „Trece lumea ca la muzeu. Poate o fi mai bine săptămâna viitoare. Ieri și alaltăieri nici taxa nu am scos-o”, se plâng comercianții.