⬆
discursul anti-occident
Virusul comunismului
În comunism, propaganda anticapitalism era prinsă în sintagma „exploatarea omului de către om“. Sub această deviză, „Vestul“ prindea patina unei plutocrații, în care, dacă nu ai bani (cum era cazul majorității oamenilor care trăiau în comunism), ajungi sclavul unei elite favorizate economic.
Mama Rusia, EU & Unchiul Sam
Recent, în siajul protestelor de la Hong Kong, guvernul Chinei a lansat un „ghid al moralității“ pentru reeducarea cetățenilor care, „în contextul unor schimbări profunde în situația internă și internațională“, riscă să-și „piardă“ identitatea. Cu alte cuvinte, cînd politicile și guvernanța socială se clatină, recurgem la propagandă – cetățenii vor „învăța“, de pildă, prin acest „manual“ să fie onești, politicoși și, cel mai important, să-și respecte liderii politici – prin „respect“ înțelegîndu
Iubim Occidentul, dar îi urîm regulile
Mai spectaculos, trebuie spus din capul locului, este mecanismul de răspîndire a mesajelor antieuropene și antiamericane la București (spre deosebire de Sofia, unde piața media este mai degrabă închisă, iar presiunile economice – deși, poate, greu de crezut – mult mai mari decît în România), și la acesta mă voi referi în special.
Cum să ajungi de la Soros la Dragnea
Cel mai agresiv lider politic antioccidental la nivel de discurs public, în ultimii ani, a fost Liviu Dragnea, președinte al PSD pînă să intre în închisoare. De multe ori, declarațiile sale (în special) antieuropene, care au culminat cu discursurile rostite în campania electorală pentru Parlamentul European, aduceau aminte de răposatul Corneliu Vadim-Tudor și de delirurile acestuia.
Care Poartă e mai Înaltă: UE sau SUA?
În momente-cheie, mesajele antioccidentale devin agresive. În 2018, de pildă, demiterea Laurei Codruța Kövesi, în urma deciziei Curții Constituționale, a fost salutată de purtătorii obișnuiți ai mesajelor antioccidentale ca o victorie chiar împotriva acelor țări europene, dar și a SUA, care au sprijinit-o pe Kövesi.
Aspiratoarele zburătoare americane și spionii ruși
Istoria cumpărării de către Bulgaria a avioanelor de vînătoare necesare securizării spațiului aerian național s-a încheiat în august a.c., cînd Bulgaria a făcut plata integrală a aparatelor de zbor: 1,2 miliarde de dolari pentru opt unități. Mulți politicieni, însă, au exprimat puncte de vedere antiamericane în încercarea de a justifica împiedicarea achiziției. În iunie, președintele bulgar a criticat prețul aparatelor de zbor și dotarea acestora, iar Volen Siderov, președintele partidului națio
Președintele Bulgariei se simte captiv în UE
Ca în multe dintre statele fostului bloc comunist, și media din Bulgaria au legături puternice cu grupurile politice. Uneori, aceste legături politice duc la apariția unor paradoxuri: instituții de presă în general deschise la valori occidentale ajung să transmită relativ des mesaje atît anti-europene, cît și anti-americane.
Mugurii ROexit de mîine - un viitor posibil al discursului antioccidental în România
În ultimii 80 de ani, ne-am obișnuit a crede că discursul antioccidental e monopolul extremei stîngi a politicii. Dar acesta e un clișeu, eronat. Eu am avut, în familia mea de olteni, simpatizanți legionari – și mulți dintre cei care citiți aceste rînduri i-ați avut, la rîndu-vă, în familiile voastre. Comunismul a fost o himeră plantată la noi din semințe străine. Dar legionarismul nu ne-a fost impus de Mussolini sau de Hitler, ci a fost un produs himeric autohton, al unei/unor generații de româ
„Acest tip de discurs a lăsat România pentru mulți ani în afara lumii occidentale“ - interviu cu Ileana RACHERU
Actorii politici locali (care se regăsesc în aproape toate partidele parlamentare) folosesc discursul anti-Occident pentru a motiva demersurile legislative menite să fragilizeze statul de drept, a-și prezerva libertatea și securiza averile dobîndite în circumstanțe obscure.
De ce euroscepticismul nu are succes (deocamdată) în România
Este un lucru bun că România aparține Uniunii Europene? Ponderea românilor aflați în țară care au răspuns „da“ la această întrebare a variat din 2007 și pînă în prezent, atingînd și maxime de 71% (la cîteva luni după aderare), dar și un minim de 48% (în toamna lui 2017).
Încrederea în Uniunea Europeană
Potrivit unui sondaj Eurobarometru desfășurat în perioada 8-22 noiembrie 2018, numărul românilor care au o imagine pozitivă despre UE este în creștere și peste media europeană (52%, față de o medie europeană de 43%).