La ce e bună cunoașterea (pentru a te bucura de vin)?

Kent BACH
Publicat în Dilema Veche nr. 822 din 21–27 noiembrie 2019
La ce e bună cunoașterea (pentru a te bucura de vin)? jpeg

Eu pun o întrebare cît se poate de precisă: la ce e bună cunoașterea atunci cînd se pune problema de a te bucura să bei un vin? Este capabilă cunoașterea, despre vin în general sau anume despre vinul băut, să te ajute să te bucuri de gustul acelui vin? Poate cunoașterea chiar să dea vinului un gust mai bun? Întrebarea nu se adresează celor absolut novici în domeniu, fără experiență de degustare. Ci persoanelor cărora în esență le place vinul, prezintă sensibilitate normală la arome și buchete și știu să perceapă calitățile vinului cu sensibilitatea simțurilor lor. În aceste condiții, cunoașterea unui anume vin poate influența gradul de plăcere produs de el? Vă poate spori plăcerea? Ori, mai degrabă, induce propriul ei gen de plăcere, cognitivă sau chiar intelectuală, care să acompanieze bucuria degustării? Altfel spus, diferența dintre plăcerea simțită de un cunoscător și cea percepută de un entuziast profan al vinului ar putea fi pur cognitivă sau cel puțin parțial senzorială?

Întrebarea precisă pusă de mine nu privește mulțimea de alte lucruri la care servește cunoașterea despre vin, cum ar fi producția, vînzarea și scrierea de cronici de specialitate, dar și înțelegerea și aprecierea față de eforturile celor care îl produc, îl comercializează sau scriu despre el. O bună parte din cunoașterea despre vin are valoare practică, de pildă, cultivarea și selecționarea strugurilor, sau tehnici eficiente de obținere, de depozitare și de servire a vinului. Cunoașterea practică este valoroasă, evident, în momentul în care trebuie ales vinul, apoi momentul în care să fie deschis și mîncarea care e bine să îl însoțească. Asta presupune să știm cît de cît cam ce gust ar trebui să aibă vinul. Ceea ce se poate dovedi util cînd există îndoieli și vinul pare să nu corespundă cu textul etichetei, iar dacă asta iese din discuție, și vinul se prezintă normal. În special pentru pasionați, cunoașterea vinului, ca a oricărui alt domeniu, este valoroasă în sine, și nu neapărat pentru un moment anume, fiind capabilă să ofere satisfacții intelectuale și să răspundă la multe întrebări.

Chiar dacă există o mare diferență între plăcerea de a acumula cunoaștere despre vin și satisfacția de a-l savura, ele pot foarte bine merge împreună. Cînd beți un vin bun, e agreabil să știți din ce soiuri de strugure a fost făcut, în ce zonă, în ce an și cărui producător i se datorează. Toate acestea duc la o mai bună înțelegere și apreciere a vinului, dar îi pot și sublinia mai bine gustul, pentru împlinirea propriei experiențe. Ați putea fi surprins să aflați că vinul este 100% Syrah, că a fost produs pe Santa Ynez Valley, într-un an cu recoltă excepțională. Bineînțeles, o asemenea cunoaștere poate amplifica plăcerea în timp ce beți un pahar de vin, dar asta nu înseamnă că vă amplifică plăcerea de a bea vin. Există vreun fel de cunoaștere capabilă de asta? Iată întrebarea mea.

De ce pun o asemenea întrebare? Mulți necunoscători într-ale vinului par să fie intimidați de ea. Se consideră diletanți și de aceea nu reușesc să aprecieze vinul. În realitate, sînt intimidați de experții și cronicarii de vin, de colecționari, somelieri și de snobi. Și, îndrăznesc să zic, nu ignoranța lor îi împiedică să se bucure de vin, ci vinul pe care îl beau. Cel mai sigur mod de a face vinul să aibă un gust mai bun este să încercați vinuri mai bune! Ignoranța vă poate opri să alegeți ce vinuri să beți, dar nu vă poate opri să vă bucurați de vinurile bune, cînd vă sînt oferite. Desigur, e bine să știți să degustați un vin – în degustare nu există un substitut al experienței –, dar cît de important este să aveți cunoștințe despre acel vin sau despre vin în general?

(Filozofia vinului – o chestiune de gust, Editura Baroque Books & Arts, 2015, traducere din limba engleză de Mihai Moroiu)

Cumpărături la ușa ta, ajutor în lupta cu COVID 19, învățare online jpeg
Educația între două crize
Pandemia a fost, pentru sistemele de educație, un adevărat cataclism care a scos la iveală, fără cosmetizare, situația dramatică a educației.
E cool să postești jpeg
Starea firească a lucrurilor
Nu doar cei doi ani de pandemie au erodat relațiile de încredere, ci, mai nou, și războiul din Ucraina, dezbinarea ideologică împărțind lumea în două tabere.
p 10 Alexis de Tocqueville WC jpg
O necesară, dar dificilă „înrădăcinare“ democratică
Istoricismul democratic este unul dintre cei mai redutabili inamici interni ai democrației.
p 1 jpg
E normal să fim normali?
Tinerilor de azi trebuie să le spunem „Zîmbiți – mîine va fi mai rău!“.
Construction workers in Iran 04 jpg
Diviziunea anomică
Viața socială nu înseamnă doar armonie perfectă, iar rolul solidarității nu este de a suprima competiția, ci doar de a o modera.
p 12 sus jpg jpg
Normalitatea și tulburarea
Traumă este orice eveniment pe care eul nostru îl gestionează cu dificultate sau pe care pur și simplu nu îl poate gestiona.
p 13 sus jpg
Cine mai vrea să meargă la birou?
Pînă la începutul pandemiei, îmi petreceam cam trei ore pe zi făcînd naveta. Asta însemna cam 16 ore pe săptămînă, cît încă două zile de muncă.
646x404 jpg
Impactul pandemiei asupra educației
Închiderea școlilor și pandemia de COVID-19 au avut consecințe negative atît asupra progresului educațional al copiilor, cît și asupra sănătății emoționale a acestora și, mai mult, asupra siguranței lor online.
Bătălia cu giganții jpeg
Iluzii, dezamăgiri și orgolii rănite
În acest Dosar antinostalgic ne-am propus să analizăm această istorie a iluziilor, dezamăgirilor și orgoliilor rănite la trei decenii (și ceva) după prăbușirea imperiului sovietic.
Urma să fie cea de A Treia Romă, dar a rezultat cel de Al Patrulea Reich – despre logica (și moștenirea) Uniunii Sovietice jpeg
Urma să fie cea de-A Treia Romă, dar a rezultat cel de-Al Patrulea Reich – despre logica (și moștenirea) Uniunii Sovietice
URSS a fost simultan o negare (a fostei elitei politice, pe care a eradicat-o acasă și în țările subjugate), dar încă și mai mult o prelungire (geopolitic vorbind) a vechiului Imperiu Țarist.
Vladimir Putin și noua identitate imperială rusă jpeg
Vladimir Putin și noua identitate imperială rusă
Cum se face că o naţiune capabilă să genereze o cultură atît de puternică e incapabilă să genereze o politică raţională?
Povești de familie jpeg
Povești de familie
Prin mărturiile familiei, am cunoscut prima fațetă a URSS-ului. A doua fațetă am descoperit-o prin cercetare și jurnalism.
Fantomele Imperiului jpeg
Fantomele Imperiului
Aceleași uniforme, aceeași atitudine menită să intimideze, aceeași impasibilitate a celui care exercită autoritatea.
Ce logică are războiul? – Ucraina ca zonă tampon între (fosta) URSS și NATO jpeg
Ce logică are războiul? – Ucraina ca zonă-tampon între (fosta) URSS și NATO
În prezent, Ucraina este într-adevăr o zonă gri, între Rusia și NATO, sau între Rusia și lumea occidentală, un teritoriu unde se dă lupta principală între sisteme de valori.
„Comunismul pătrunde în societate precum cancerul într un corp“ – interviu cu Thierry WOLTON jpeg
Putin, un orfan al comunismului – trei întrebări pentru Thierry WOLTON
„Pentru Putin, Marele Război pentru Apărarea Patriei a asigurat prestigiul URSS în secolul XX și, prin urmare, al Rusiei.”
„Ce se întîmplă acum în Ucraina este rezultatul indiferenței politice a Europei” – interviu cu Andrei KURKOV jpeg
„Ce se întîmplă acum în Ucraina este rezultatul indiferenței politice a Europei” – interviu cu Andrei KURKOV
„Pentru țări precum Polonia, România, Slovacia, războiul va continua să fie o știre pentru că se întîmplă chiar la granițele lor.“
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Europa arădeană
Frumosul municipiu de pe malul Mureșului a devenit în mod natural capitala conferințelor noastre.
Criza ideologică și realinierea politică jpeg
Criza ideologică și realinierea politică
Există indiscutabil o relaţie între fenomenul ideologic şi fenomenul transformărilor sociale.
Libertatea și inamicii ei – o privire europeană jpeg
Libertatea și inamicii ei – o privire europeană
Prima observaţie pe care aş face-o este că nu trebuie să căutăm noutatea cu orice preţ.
Sinuciderea celei de a treia Rome jpeg
Sinuciderea celei de-a treia Rome
În secolul al XVII-lea, în următoarele ocurenţe ale formulei „Moscova, a treia Romă”, sesizăm o inversare a raportului dintre Biserică și imperiu.
Kundera după Kundera  Tragedia Europei Centrale? jpeg
Kundera după Kundera. Tragedia Europei Centrale?
Cum ar suna azi, în Ungaria, acel strigăt din 1956? Vă puteţi închipui?
Europa politică vs Europa geopolitică jpeg
Europa politică vs Europa geopolitică
Încercarea Europei Centrale de a-și găsi o identitate politică undeva între Germania şi Rusia a fost şi continuă să fie sortită eşecului.
Comunismul se aplică din nou jpeg
Cum e azi, cum era odată
Regresul nu poate exista decît în condițiile în care credem că există și progres.
Există regres în istorie? jpeg
Există regres în istorie?
Nimeni nu ne poate garanta că mîine va fi mai bun decît azi sau decît ieri.

Adevarul.ro

image
Implicaţiile distrugerii crucişătorului Moskva, nava amiral a flotei ruse la Marea Neagră | adevarul.ro
Atacul asupra crucisatorului Moskva", nava-amiral a flotei ruse la Marea Neagra, are valoare simbolica si militara, spune profesorul Michael Petersen, citat de BBC. Nava ...
image
Topul celor mai valoroase monumente istorice lăsate în ruină. De ce nimeni nu le-a îngrijit VIDEO | adevarul.ro
O multime de monumente istorice faimoase din judetul Hunedoara nu au mai fost ingrijite si restaurate de mai multe decenii.