La ce e bună cunoașterea (pentru a te bucura de vin)?

Kent BACH
Publicat în Dilema Veche nr. 822 din 21–27 noiembrie 2019
La ce e bună cunoașterea (pentru a te bucura de vin)? jpeg

Eu pun o întrebare cît se poate de precisă: la ce e bună cunoașterea atunci cînd se pune problema de a te bucura să bei un vin? Este capabilă cunoașterea, despre vin în general sau anume despre vinul băut, să te ajute să te bucuri de gustul acelui vin? Poate cunoașterea chiar să dea vinului un gust mai bun? Întrebarea nu se adresează celor absolut novici în domeniu, fără experiență de degustare. Ci persoanelor cărora în esență le place vinul, prezintă sensibilitate normală la arome și buchete și știu să perceapă calitățile vinului cu sensibilitatea simțurilor lor. În aceste condiții, cunoașterea unui anume vin poate influența gradul de plăcere produs de el? Vă poate spori plăcerea? Ori, mai degrabă, induce propriul ei gen de plăcere, cognitivă sau chiar intelectuală, care să acompanieze bucuria degustării? Altfel spus, diferența dintre plăcerea simțită de un cunoscător și cea percepută de un entuziast profan al vinului ar putea fi pur cognitivă sau cel puțin parțial senzorială?

Întrebarea precisă pusă de mine nu privește mulțimea de alte lucruri la care servește cunoașterea despre vin, cum ar fi producția, vînzarea și scrierea de cronici de specialitate, dar și înțelegerea și aprecierea față de eforturile celor care îl produc, îl comercializează sau scriu despre el. O bună parte din cunoașterea despre vin are valoare practică, de pildă, cultivarea și selecționarea strugurilor, sau tehnici eficiente de obținere, de depozitare și de servire a vinului. Cunoașterea practică este valoroasă, evident, în momentul în care trebuie ales vinul, apoi momentul în care să fie deschis și mîncarea care e bine să îl însoțească. Asta presupune să știm cît de cît cam ce gust ar trebui să aibă vinul. Ceea ce se poate dovedi util cînd există îndoieli și vinul pare să nu corespundă cu textul etichetei, iar dacă asta iese din discuție, și vinul se prezintă normal. În special pentru pasionați, cunoașterea vinului, ca a oricărui alt domeniu, este valoroasă în sine, și nu neapărat pentru un moment anume, fiind capabilă să ofere satisfacții intelectuale și să răspundă la multe întrebări.

Chiar dacă există o mare diferență între plăcerea de a acumula cunoaștere despre vin și satisfacția de a-l savura, ele pot foarte bine merge împreună. Cînd beți un vin bun, e agreabil să știți din ce soiuri de strugure a fost făcut, în ce zonă, în ce an și cărui producător i se datorează. Toate acestea duc la o mai bună înțelegere și apreciere a vinului, dar îi pot și sublinia mai bine gustul, pentru împlinirea propriei experiențe. Ați putea fi surprins să aflați că vinul este 100% Syrah, că a fost produs pe Santa Ynez Valley, într-un an cu recoltă excepțională. Bineînțeles, o asemenea cunoaștere poate amplifica plăcerea în timp ce beți un pahar de vin, dar asta nu înseamnă că vă amplifică plăcerea de a bea vin. Există vreun fel de cunoaștere capabilă de asta? Iată întrebarea mea.

De ce pun o asemenea întrebare? Mulți necunoscători într-ale vinului par să fie intimidați de ea. Se consideră diletanți și de aceea nu reușesc să aprecieze vinul. În realitate, sînt intimidați de experții și cronicarii de vin, de colecționari, somelieri și de snobi. Și, îndrăznesc să zic, nu ignoranța lor îi împiedică să se bucure de vin, ci vinul pe care îl beau. Cel mai sigur mod de a face vinul să aibă un gust mai bun este să încercați vinuri mai bune! Ignoranța vă poate opri să alegeți ce vinuri să beți, dar nu vă poate opri să vă bucurați de vinurile bune, cînd vă sînt oferite. Desigur, e bine să știți să degustați un vin – în degustare nu există un substitut al experienței –, dar cît de important este să aveți cunoștințe despre acel vin sau despre vin în general?

(Filozofia vinului – o chestiune de gust, Editura Baroque Books & Arts, 2015, traducere din limba engleză de Mihai Moroiu)

image png
„O vîscozitate, sau altceva analog”
Înlocuirea unei piese de schimb presupune îndeobște oprirea mașinăriei, „scoaterea din priză” a ansamblului care trebuie reparat.
p 10 jpg
Grefe, transplant, înlocuiri de organe
Dimineața, doctorii își pun repede la loc „piesele” și pleacă la drum.
p 11 jpg
Despre viața eternă. Un creier în borcan
ă mă salvez în cer? Păi, ce discutăm noi aici, domnule, neuroștiințe, filosofie, transumanism sau teologie? În halul ăsta am ajuns? Doamne ferește!
p 12 jpg
Făpturi de unică folosință
Dar pentru a fi, realmente, mai buni, trebuie să găsim ieșirea din labirint.
image png
Poema centralei
Am găsit-o aici, montată de fostul proprietar, și va împlini în curînd 22 de ani.
p 13 jos  la Prisecaru jpg
Piese de schimb
Sperăm ca prin aceste considerații elementare să vă fi trezit dorința de a afla mai multe aspecte legate de acest capitol și curiozitatea de a urmări mai îndeaproape subiectul.
p 14 jpg
(Sub)ansambluri cognitive
Omul nu mai este, poate, măsura tuturor lucrurilor.
p 16 foto C  Mierlescu credit MNLR jpg
Cu ură și abjecție
Mă amuz și eu, dar constatativ, de un alt episod, grăitor, zic eu, cît zece.
image png
Groapa, cazul și centenarul
Eugen Barbu (20 februarie 1924 – 7 septembrie 1993) este, probabil, cel mai detestabil și mai controversat scriitor român din postbelicul literar românesc.
p 10 adevarul ro jpg
Dilemele decadenței
Există aici, poate, o secretă soteriologie la confiniile cu sensibilitatea decadentă, și anume credința că printr-o înălțare estetică deasupra oricărei etici contingente.
p 11 WC jpg
„Biografia detestabilă” și „opera admirabilă”
Groapa, cîteva nuvele din Oaie și ai săi ori Prînzul de duminică, parabolele decadente Princepele și Săptămîna nebunilor sînt titluri de neocolit.
p 12 Pe stadionul Dinamo, 1969 jpg
Montaje despre un mare prozator
Din dorința de a da autenticitate însemnării, autorul s-a slujit și de propria biografie. Cititorul va fi înțeles astfel semnificația primului montaj.
p 13 Eugen Barbu, Marcela Rusu, Aurel Baranga foto Ion Cucu credit MNLR jpg
Ce trebuie să faci ca să nu mai fii citit
Nu cred că Barbu e un scriitor mare, dar Groapa rămîne un roman bun (preferata mea e scena nunții) și pînă și-n Principele sînt pagini de foarte bună literatură.
p 14 credit MNLR jpg
Cele trei „Grații” ale „Împăratului Mahalalei”
Se pune, astfel, întrebarea ce ratează și unde ratează acest scriitor: fie în proasta dozare a elementului senzațional, fie în inabila folosire a șablonului ideologic.
image png
Dalí la București
Dalí vorbește românilor pe limba lor, spunîndu‑le, totuși, o poveste pe care nu o pot auzi de la nici un alt artist.
p 11 credit ARCUB jpg
Space venus Museum jpg
Declarația de independență a imaginației
și drepturile omului la propria sa nebunie
În coșmarul unei Venus americane, din beznă apare (ticsit de umbrele uscate) vestitul taxi al lui Cristofor Columb.
p 12 credit ARCUB jpg
Gala
Numai Gala și Dalí sînt deghizați într‑o mitologie deja indestructibilă.
Charme Pendentif Avide Dollars jpg
Suprarealismul sînt eu! Avida Dollars
Materia nu poate fi spiritualizată decît dacă o torni în aur.
047 jpg
Viziunea suprarealistă a lumii
Ne aflăm pe versantul opus lucidității gîndului. Intrăm în ținutul somnului, al tainei, adică în zona de umbră a vieții.
p 14 credit ARCUB jpg
Dalí în România?
Dacă ar fi să căutăm influența lui Dalí în arta românească, este necesar ca mai întîi să înțelegem cine și ce a fost Salvador Dalí.
image png
Mințile înfierbîntate
Cu alte cuvinte, cum diferă noile forme de fanatism de cele din trecut?
p 10 adevarul ro jpg
Dragă Domnule Cioran,
Pe vremuri, m-ați fi vrut arestat; acum, trebuie să-mi acceptați o „distanță ironică de destinul nostru”. Vai, lumea merge înainte cu „semi-idealuri”!
p 11 jpg

Adevarul.ro

image
Furtuni cu grindină și vânt puternic în mai multe zone din țară. La Tulcea, ISU a emis mesaje RO-ALERT VIDEO
ISU Delta Tulcea a emis un mesaj RO-Alert pentru atenționarea locuitorilor, din Tulcea, Nufărul, Murighiol, Sarichioi, Babadag, Kogălniceanu, Frecăței, Somova și toate localitățile din Deltă Dunării.
image
Se află omenirea în pragul celui de-al Treilea Război Mondial? Ce spun specialiștii
Preocupările legate de izbucnirea unui al Treilea Război Mondial sunt crescânde, având în vedere recentele evenimente petrecute în Orientul Mijlociu, dar și situația din Ucraina.
image
Cum a fost aleasă Dobrogea ca loc de construcție al Centralei nucleare. Proiectul demarat de Nicolae Ceaușescu și inaugurat de Ion Iliescu VIDEO
Specialiștii au identificat și studiat mai mult de 120 de posibile amplasamente pentru centrală şi au fost luate în calcul mai multe bazine: Dunărea, Vişeul de Sus, Someşul Cald, Crişul Negru, Mureşul, Oltul, Siretul, Suceava, Moldova, Prutul Superior. În cele din urmă, a fost aleasă Dobrogea.

HIstoria.ro

image
Femeile din viața lui Lucrețiu Pătrășcanu
Lucrețiu Pătrășcanu a fost un personaj al deceniilor 4 și 5, controversat în timpul vieții, cat și după asasinarea sa în 1954.
image
A știut Churchill despre intenția germanilor de a bombarda orașul Coventry?
Datorită decriptărilor Enigma, aparent, Churchill a aflat că germanii pregăteau un raid aerian asupra orașului Coventry. Cu toate acestea, nu a ordonat evacuarea orașului și nici nu a suplimentat mijloacele de apărare antiaeriană.
image
Căderea lui Cuza și „monstruoasa coaliţie”
„Monstruoasa coaliţie“, așa cum a rămas în istorie, l-a detronat pe Alexandru Ioan Cuza prin lovitura de palat din 11 februarie.