Romii, criza şi Europa - interviu cu George SOROS

Publicat în Dilema Veche nr. 483 din 16-22 mai 2013
Romii, criza şi Europa   interviu cu George SOROS jpeg

În ultimii 20 de ani, miliardarul american a înfiinţat fundaţii care au impulsionat dezvoltarea societăţilor civile din fostele ţări comuniste, a contribuit esenţial la democratizarea acestora şi a făcut nenumărate acte de caritate. E acelaşi om care, prin speculaţii bursiere, în anul 1992, în aşa-numita „Miercurea Neagră“, a realizat un profit uriaş mizînd pe deprecierea lirei sterline şi şi-a cîştigat renumele de cel care doborît Banca Angliei. A fost acuzat că ar fi stat şi la originea crizei ţărilor ASEAN, din 1997, lucru ulterior infirmat. La vîrsta de 82 de ani, George Soros continuă să fie implicat în chestiunile arzătoare ale economiei şi ale politicii mondiale. Îl preocupă în mod special situaţia din Europa, continentul unde s-a născut (la Budapesta). În urmă cu cîteva săptămîni, a înfiinţat, la Barcelona, Open Society Institute for Europe, după ce a observat că, urmare a crizei, spiritul democratic de pe vechiul continent e pe cale să se degradeze. A continuat să militeze pentru o societate deschisă, un concept pe care l-a preluat de la filozoful Karl Popper. A devenit un critic important al politicilor europene pentru combaterea crizei, în special a celor de austeritate promovate de Germania. Recent, a înfiinţat un centru de solidaritate prin care sînt ajutate persoanele afectate de măsurile de austeritate din Grecia. Zilele trecute, George Soros a vizitat România şi a acordat Dilemei vechi un interviu în exclusivitate, în momentele în care, în presa internaţională, apărea zvonul potrivit căruia fondul său de investiţii ar fi speculat la bursă deprecierea bruscă a dolarului australian (procentul de depreciere ar fi fost, în cele din urmă, de doar un procent, dar cîştigul rezultat de pe urma acestei speculaţii ar fi fost de 60 de milioane de dolari).


Domnule Soros, înainte de toate, care sînt motivele vizitei dumneavoastră în România?

Motivul principal este legat de un proiect comun între Banca Mondială şi Fondul pentru Educaţia Romilor (înfiinţat la iniţiativa lui George Soros – n.r.). Noul preşedinte al Băncii Mondiale a vrut să-şi arate sprijinul şi, în acelaşi timp, să cunoască mai îndeaproape ce anume îşi propune acest fond. Aşa că am aranjat să întreprindem o vizită comună acolo unde fondul desfăşoară programe educative pentru romi. Iar asta s-a potrivit foarte bine şi cu planurile mele de a revizita fundaţia pe care o am aici şi pe care n-am mai văzut-o de şapte ani, adică o perioadă mult mai lungă decît cea dintre vizitele mele anterioare. Aşa că am fost foarte încîntat că am ocazia să-mi văd fundaţia.

Ştiu că acordaţi o atenţie specială romilor şi că programele pe care le derulaţi pentru ei se desfăşoară şi prin Fundaţia Soros România. Vă rog, explicaţi-ne de ce populaţia romă e atît de importantă în proiectele dvs. De ce e importantă din punctul de vedere al formării şi al bunei funcţionări a unei societăţi deschise?

Pentru că, în privinţa lor, avem de-a face cu cel mai grav caz de discriminare şi excludere, bazat pe apartenenţa etnică. E o încălcare a ceea ce consider eu că sînt drepturile omului. Iar această problemă a devenit mai complicată acum, din cauza dificultăţilor economice, a recesiunii care afectează majoritatea populaţiei. În actualele condiţii, nu mai putem lucra doar pentru populaţia romă, pentru că sîntem preocupaţi, de asemenea, şi de declinul condiţiilor de viaţă ale altor categorii de oameni, care nu sînt romi, ci români.

Dar, în condiţii de criză, presupun că romii sînt printre primele comunităţi afectate.

Ei sînt cu certitudine cel mai tare loviţi, iar la asta se adaugă şi suferinţele generate de creşterea animozităţii în rîndul populaţiei majoritare, care se confruntă şi ea cu dificultăţile economice. Situaţia e exploatată şi de politicienii populişti, ceea ce duce la un necaz dublu. Pentru a trata această chestiune, noi, ca fundaţie, trebuie să avem grijă să ne ocupăm şi de educaţia celor care nu sînt romi, dar sînt şi ei afectaţi de sărăcia extremă.

Vorbind de criza din Europa, consideraţi că e ceva greşit în politicile prin care Uniunea Europeană încearcă să o combată?

Sînt un critic al politicilor de urmat pe care le-a stabilit Uniunea Europeană în această chestiune. Am scris şi am vorbit pe larg despre acest subiect – nu în România, pentru că România nu poate face nimic în această privinţă. Constat cum criza euro a transformat deja Uniunea Europeană în ceva care este radical diferit de ceea ce s-a intenţionat să fie. Uniunea a fost creată ca o asociere voluntară de state egale, iar criza a dus la o divizare care separă statele creditoare de cele debitoare. Într-o criză financiară, creditorul devine cel care dictează termenii. Asta nu mai e o asociaţie voluntară de state egale, ci o relaţie forţată între creditori şi debitori. În aceste condiţii, Uniunea Europeană nu mai e ceea ce s-a dorit a fi.

Vedeţi o soluţie pentru a ieşi din această situaţie?

Am avansat cîteva idei despre asta, într-un discurs pe care l-am ţinut la Frankfurt, dar e foarte mult de explicat. Conferinţa mea e publicată pe site-ul Fundaţiei pentru o Societate Deschisă, unde poate fi accesată.

Pe scurt, cum vedeţi viitorul zonei euro?

Aşa cum am mai spus, Uniunea Europeană este în pericol de a fi distrusă de moneda euro. Şi cred că Uniunea Europeană e mult mai importantă decît euro. E important să realizăm că scopul este să avem o Uniune Europeană ca o asociaţie voluntară, între egali, şi că euro e menit să fie doar un instrument pentru acest scop. Trebuie revizuite unele slăbiciuni fundamentale care au nevoie de corectare. Şi, de fapt, o Europă fără un bloc monetar comun poate fi mai bună decît una cu o singură monedă care nu funcţionează cum trebuie.

Dar cum vedeţi situaţia din ţările din Estul Europei, cum vi se pare că au trecut România, Ungaria, Bulgaria sau Polonia prin această criză?

Cred că ţările din ceea ce obişnuim să numim noua Europă – noii membri ai UE – sînt, după această perioadă, vorbind în termeni relativi, într-o formă mult mai bună decît ţările îndatorate, din vechea Europă. N-au suferit atît de mult ca ţările cu datorii din vechea Europă. De asemenea, din punct de vedere politic, dincolo de toate, au o situaţie mai solidă. În mod special Polonia este una dintre ţările cu cea mai mare creştere din Europa. România ar putea fi la fel, deşi nu e încă aşa.

Trecînd la chestiuni privind afacerile: în general, în România avem exemple de persoane bogate care au eşuat în încercarea de a-şi investi banii în mod eficient, din pricină că n-au reuşit să găsească manageri, oameni cinstiţi şi competenţi care să le administreze bine firmele şi investiţiile. Dvs. v-aţi confruntat cu fenomenul acesta? Aveţi soluţii la o asemenea problemă?

Da, din momentul în care m-am retras din managementul activ, am avut dificultăţi în a-mi găsi un succesor. Dar, în cele din urmă, am depăşit această problemă, iar acum am o echipă care conduce fondul cu succes. A fost, însă, nevoie de ceva timp pînă să reuşesc.

a consemnat Andrei MANOLESCU

***

Cum să salvăm Uniunea Europeană de criza euro

„În cazul în care analiza mea este corectă, o soluţie se impune, practic, de la sine. Aceasta poate fi rezumată într-un cuvînt: eurobonduri. Dacă ţărilor care suferă din cauza Tratatului Fiscal li s-ar permite să convertească întrega lor datorie publică în eurobonduri, impactul pozitiv ar fi aproape miraculos. Pericolul de a nu plăti datoria ar dispărea, şi la fel s-ar întîmpla şi cu primele de risc. Bilanţurile contabile ale băncilor vor primi imediat un impuls, şi tot aşa şi bugetele ţărilor puternic îndatorate, deoarece le-ar costa mai puţin să gestioneze datoria publică. Italia, de exemplu, ar economisi pînă la 4% din PIB. Bugetul ar deveni excedentar şi, în loc de austeritate, ar fi loc pentru stimulente fiscale. Economia ar creşte şi raportul datoriei ar scădea. Cele mai multe dintre problemele aparent greu de rezolvat s-ar evapora. Numai divergenţele în privinţa competitivităţii ar rămîne nerezolvate. Fiecare ţară ar avea în continuare nevoie de reforme structurale, dar principalul defect structural generat de moneda euro ar fi vindecat. Ar fi cu adevărat ca o trezire dintr-un coşmar.“

(din conferinţa susţinută de George Soros la Frankfurt, 9 aprilie 2013)

Cea mai bună parte din noi jpeg
Prietenia între femei – un mit?
Marile bucurii și marile tristeți le cam ducem de unii singuri.
Zizi și neantul jpeg
Zăpadă și săpuneală
Săpuneala era, negreșit, un mini-ritual pre-sexual.
„Am avut covidu’!”, iar „de murit, murea oricum   ” jpeg
Diete și cîteva gînduri despre nutriție
● Orice dietă implică renunțarea la alcool. Eu nu beau decît vin, dar e bună și o bere. Pînă aici! Nu vreau să fiu un om slab, sănătos, dar trist.
E cool să postești jpeg
Cînd aduci munca acasă
Există, bineînțeles, avantaje clare ale muncii de acasă. Și pentru angajați, și pentru angajatori.
p 20 Kierkegaar WC jpg
Maestrul Kierkegaard
Într-o anumită împrejurare, Wittgenstein a observat: „Un gînditor religios onest este ca un funambul.
„Voi cine spuneţi că sînt?“ O pledoarie jpeg
Ineditele lui Eliade
E un eveniment care, sper, i-ar fi plăcut lui Eliade, pentru că e o confirmare a importanței arhivei pe care o evoca recurent, aproape obsesiv, în jurnalele sale, știind ce a lăsat în ea.
p 24 M  Plesu jpg
Cu ochii-n 3,14
Dialog între un tată și un fiu (la vîrsta inocenței), în autobuz. Tatăl: „Merg să-i iau lu’ mami ceva.“ Fiul: „Ce?“ Tatăl: „Niște cizme.“ Fiul: „De ce?“ Tatăl: „Nu, că nu găsesc.“ Memorabil. (D. S.)
Cea mai bună parte din noi jpeg
Cînd v-ați simțit singuri ultima dată?
Te poți simți însingurat într-o mare de oameni, dacă relațiile cu ei nu sînt potrivite.
„Am avut covidu’!”, iar „de murit, murea oricum   ” jpeg
Cum se pleca în State în anii ’90?
Astfel, exemplele pot continua, căci românul, odată ajuns cetăţean american, face tot posibilul să-şi uite limba şi obiceiurile, dar năravurile şi le păstrează.
E cool să postești jpeg
Vînzătorul nostru, stăpînul nostru
Rămîne însă o întrebare: politețea, grija, respectul sînt oare condiționate de bani sau derivă din calitatea umană?
p 20 jpg
Incultură religioasă şi incultură universitară
Numeroasele miniaturi ilustrative preiau, alături de modele musulmane, imagistică de tip budist chinez şi creştin bizantin.
Theodor Pallady jpeg
Un iluminist evreu în Țara Românească
Cronica relațiilor dintre români și evrei a fost uneori armonioasă, alteori convulsivă și tragică, în funcție de contexte sociale, dinamici ideologice și evoluții geopolitice inevitabil fluctuante.
index jpeg 3 webp
Cîtă nefericire în urbea lui Bucur!
La noi, aici, în București și în anul de grație 2023, sub ce pictăm oamenii sfîșiați, absurd, de haite, pe cîmpurile năpădite de buruieni ale unui oraș care agonizează fără să o știe?
p 24 M  Plesu jpg
Cu ochii-n 3,14
Cehoaica Vera Czernak n-a mai suportat infidelitățile soțului ei, așa că într-o zi a decis să se arunce de la balcon. A căzut exact peste soțul ei care tocmai se întorcea acasă. El a murit, ea a supraviețuit.
Cea mai bună parte din noi jpeg
„Ei fac din noapte ziuă ş-a zilei ochi închid”
După ce vorbeam, mă culcam la loc. Nu i-am zis niciodată, dar se pare că știa. Mai tare decît cronotipul (și decît majoritatea lucrurilor) rămîne iubirea, se pare.
Zizi și neantul jpeg
Dimineți de iarnă
Mă făcea să simt că pămîntul nu-mi fuge de sub picioare. Că lucrurile pot avea sens și pot fi la locurile lor.
„Am avut covidu’!”, iar „de murit, murea oricum   ” jpeg
La munca de jos
Oare n-ar trebui, la vîrsta lor, să plece în niște excursii ca să vadă lumea, să-și cumpere autorulote cum fac pensionarii din Germania, să-și petreacă revelioanele prin insule cu o climă mai blîndă?
E cool să postești jpeg
Bătaia e ruptă de rai – chipuri ale răului
Grăitoare pentru acest comportament defensiv este, de altfel, și zicala românească „Bătaia e ruptă din rai”, în fapt, o legitimare a violenței.
p 20 WC jpg
Democrația și Biserica în secolul XXI
Așa cum participarea demos-ului la viața cetății e însăși democrația, participarea laicatului la viața Bisericii e însuși creștinismul.
„Voi cine spuneţi că sînt?“ O pledoarie jpeg
Benedict al XVI-lea
Aproape intactă mi-a rămas, după zece ani, amintirea ultimei slujbe pe care a prezidat-o la San Pietro, în Miercurea Cenușii.
p 24 M  Plesu jpg
Cu ochii-n 3,14
La știrile TV, imagini dintr-un supermarket și apoi opinia unei fete de la carne, despre cum mai merge vînzarea acum, după ce s-a încheiat iureșul sărbătorilor: „E foarte scăzută un picuț“. (D. S.)
Cea mai bună parte din noi jpeg
Comoara e pretutindeni
Încerc să împing frica mult în fundul rucsacului, undeva între sacul de dormit și polarul de rezervă, amintindu-mi că o să fie vocală, dar n-o s-o las să conducă.
Zizi și neantul jpeg
Tache și cenușiul
Interesant e că pînă și în amintitrile mele culoarea paltonului său a rămas incertă: uneori mi-l amintesc gri, alteori negru.
„Am avut covidu’!”, iar „de murit, murea oricum   ” jpeg
Cabana Caraiman
Nicăieri nu am simțit un munte mai sălbatic decît la cabana Caraiman, simți hăul, abruptul, aproape de tine țopăie caprele negre.

Adevarul.ro

image
Cum va fi vremea în ultima lună de iarnă. Care e recordul de ger năprasnic în România
Temperaturi foarte scăzute sau maxime termice neobişnuite s-au consemnat, de-a lungul timpului, în luna februarie. Recordul de ger a fost bătut la data de 10 februarie 1929, când la Vf.Omu s-au înregistrat minus 38 grade Celsius.
image
Patru lucruri în care se măsoară cu adevărat fericirea. Ce spune un profesor de la Harvard
Dr. Sanjiv Chopra, profesor la Harvard, a explicat de ce 20 de milioane de dolari câștigați la loto nu te fac fericit pe termen lung și care ar fi cele cinci lucruri care ar ajuta cu adevărat pentru a obține această stare.
image
Şi-a ucis cea mai bună prietenă din dorinţa de a fi mamă. Cele două femei se cunoscuseră la biserică
Crima haluncinantă, comisă de o femeie din Texas a uimit o lume întreagă. Aceasta şi-a omorât cu sânge rece cea mai bună prietenă, pe care o cunoştea de mai bine de un deceniu. Totul pentru a-i fura copilul.

HIstoria.ro

image
Moartea căpitanului Valter Mărăcineanu, un erou al Războiului de Independență
Muzeul Militar Naţional „Regele Ferdinand I” deține în patrimoniul său o fotografie inedită a eroului român Valter Mărăcineanu.
image
Armata lui Vlad Ţepeș: Arme și echipamente
Cu toată lipsa de piese originale din epocă, putem reface echipamentul și armamentul trupelor lui Vlad Ţepeș, bazându-ne pe puținele piese existente, pe sursele pictate și scrise și pe comparații cu zonele din jur.
image
Sfârșitul Bătăliei de la Stalingrad: Capitularea mareșalului Paulus
În timpul nopții de 30 spre 31 ianuarie 1943, Brigada 38 Motorizată, având atașate companiile de geniu, a încercuit zona din jurul Pieței Eroilor Căzuți și magazinul Univermag, întrerupând legăturile telefonice dintre comandamentul mareșalului Friedrich Paulus și unitățile subordonate.