Polonia în UE: Partea mai luminoasă a Europei

Piotr Maciej KACZYNSKI
Publicat în Dilema Veche nr. 399 din 6 - 12 octombrie 2011
Polonia în UE: Partea mai luminoasă a Europei jpeg

Dintre politicile Uniunii Europene, cea externă se negociază probabil cel mai dificil, în condiţiile în care atinge chiar esenţa suveranităţii naţionale, adică dreptul fiecărui stat membru de a stabili şi dezvolta relaţii bilaterale şi independente cu celelalte state membre. Politica externă a UE presupune o limitare semnificativă asupra politicilor externe naţionale ale statelor membre ale Uniunii Europene, chiar dacă uneori poate fi ceva mai mult decît o simplă reflectare a „celui mai mic numitor comun“ dintre cele 27 de politici externe naţionale. Aceasta, cu condiţia să existe o politică. Este important să reamintim faptul că, atunci cînd statele membre ale UE nu cad de acord într-o problemă, nu există o poziţie de politică externă a UE în problema respectivă. Poziţiile divergente ale statelor membre în privinţa Războiului din Irak sau recunoaşterea independenţei Kosovo, de exemplu, sînt două dintre numeroasele situaţii care demonstrează clar acest fapt. 

Pe scurt, realizarea unei politici externe europene reprezintă o luptă constantă, dar este o politică dorită de majoritatea cetăţenilor UE şi un instrument necesar statelor membre ale UE pentru a-şi intensifica forţa în relaţiile internaţionale. Se presupune că ar consta în atingerea unui echilibru între priorităţile naţionale şi promovarea intereselor şi valorilor Uniunii. Politica externă a UE recurge în primă instanţă la instrumente „soft“, cum ar fi legislaţia comercială şi liberalizarea accesului pe piaţă, în condiţiile în care nu există o armată europeană, iar cooperarea europeană în materie de apărare este limitată. Uniunea este, totodată, şi cel mai important furnizor de ajutor extern din lume şi este un creator de norme globale în multe domenii, de la aviaţie şi standardizare chimică, pînă la protecţia mediului înconjurător şi supervizare financiară. Cei mai importanţi parteneri ai Uniunii sînt Statele Unite, China şi Rusia, în acelaşi timp Uniunea continuînd dialogul strategic la nivel înalt cu numeroşi alţi parteneri precum India, Pakistan, Coreea de Sud sau Brazilia. 

UE aspiră să fie un actor global în politica mondială, cu toate acestea a eşuat adeseori în soluţionarea cu succes a unor conflicte existente în interiorul ei. Politica europeană de vecinătate este considerată în general ca fiind o politică ineficientă, dacă nu chiar ratată. A fost concepută ca o strategie de natură să încurajeze vecinii UE să se adapteze la normele democratice europene şi drepturile omului, să liberalizeze accesul pe piaţă şi să contribuie la progresul economic reciproc prin stimulente politice şi economice, care să conducă în final la stabilitate şi prosperitate în curtea UE. Pînă acum, nu a reuşit să atingă aceste obiective. 

Politica de vecinătate singură nu a furnizat suficiente stimulente pentru vecinii UE ca aceştia să se schimbe de bunăvoie, în timp ce atît statele membre UE, cît şi ţările vecine nu au reuşit să se ridice la nivelul angajamentelor reciproc asumate. Mai mult, eforturile UE sînt adeseori subminate de către terţi. 

Provocarea majoră o constituie probabil faptul că – aşa cum afirma ministrul polonez de Externe Radoslaw Sikorski – „politica de vecinătate include vecinii Europei şi vecini europeni“, referindu-se la separarea dintre alte state non-UE din Europa de Est şi ţări din Africa de Nord şi Orientul Mijlociu. Deoarece Belarus, Ucraina, Moldova şi cele trei ţări caucaziene sînt toate state europene, ele au dreptul teoretic de a deveni într-o zi membri cu drepturi depline ai Uniunii Europene. Partenerii sud-mediteraneeni nu împărtăşesc această opinie. 

Crearea politicii externe europene ar trebui să fie o încercare de a asigura conducere globală în zone în care UE poate oferi stimulente politice puternice, cum ar fi sprijinirea dezvoltării sau schimbarea climatului. Dar în timp ce încearcă să asigure o conducere ambiţioasă, politica externă a UE ar trebui să respecte totodată fragilul echilibru dintre diferite interese naţionale din cadrul Uniunii şi valorile comune europene, precum respectul pentru demnitatea umană, libertate, democraţie, egalitate, statul de drept şi respectarea drepturilor omului, „inclusiv ale drepturilor persoanelor aparţinînd unor minorităţi“, ca să cităm tratatele de constituire a Uniunii. 

Ideea unei politici externe europene ambiţioase nu este contestată la Varşovia – dimpotrivă. Dar guvernul polonez consideră că, dacă nu există conducere pe o anumită problemă, Polonia va căuta probabil canale alternative prin care să influenţeze probleme globale. Pentru Catherine Ashton, şefa politicii externe a UE, 2011 este un an al încercărilor şi tribulaţiilor. Rămîne de văzut dacă ea va avea succes în a crea o asemenea politică ambiţioasă, de aici şi opţiunea teoretică a Poloniei de a căuta căi alternative pentru o abordare comună a UE. Deocamdată însă, punctul central continuă să rămînă, în mod decisiv, fixat pe faptul dacă înaltul reprezentant al UE va repurta succes. 

Polonia insistă asupra unui număr de componente pe care le consideră esenţiale în formularea politicii externe europene. Primul (şi cel mai important, probabil) include o relaţie strînsă între Uniune şi toţi vecinii săi din Est, inclusiv Rusia. Împreună cu Suedia, Polonia a reuşit să readucă Europa de Est pe agenda politicii externe a UE în 2008, prin crearea „Parteneriatului Estic“, care vizează Armenia, Azerbaidjan, Belarus, Georgia, Moldova şi Ucraina. Obiectivul acestuia constă în aprofundarea relaţiilor politice, societale şi economice cu aceste ţări. Atacul Rusiei asupra Georgiei, din acelaşi an, a sporit interesul european pentru această zonă. În prezent, principalele aspecte de rezolvat includ definitivarea negocierilor cu numeroase ţări din Europa de Est pe teme de acorduri de asociere ambiţioase, cum ar fi comerţul liber şi posibilitatea de ridicare de către UE a cerinţelor de viză pentru cetăţenii statelor respective. 

O relaţie mai strînsă între Uniunea Europeană şi Rusia este de importanţă vitală pentru ambii parteneri. Un parteneriat strategic strîns va consolida stabilitatea în Europa şi va aduce un plus de prosperitate Rusiei, dar acesta implică reformare din partea uriaşului vecin al Europei faţă de Est. Ideile lansate cel mai recent, cum ar fi cea a „Parteneriatului pentru Modernizare“, sînt binevenite, dar este nevoie ca ele să fie materializate prin reforme semnificative în Rusia, inclusiv o ameliorare în materia statului de drept. O a doua prioritate pentru Uniunea Europeană din perspectiva Poloniei o reprezintă politica externă a Uniunii în materie de energie. Deocamdată, aceasta nu există per se, este însă o necesitate absolută. Fără o asemenea poziţie comună a UE, companii din afara UE pot crea distorsiuni importante pe pieţele energetice naţionale, în situaţii în care asemenea pieţe rămîn adesea izolate de alte state membre. 

Cea de-a treia prioritate pentru politica externă a Uniunii – şi o specialitate a Poloniei – este promovarea democraţiei. Ca ţară care a cunoscut una dintre cele mai de succes tranziţii paşnice spre democraţie în 1989, Polonia doreşte să împărtăşească din experienţa proprie. UE a jucat un rol major în sprijinirea mişcării democratice a Poloniei, şi Polonia simte că tocmai acesta este rolul pe care Uniunea ar trebui să-l joace pentru aceste naţiuni care luptă astăzi pentru libertate politică şi economică, în special pentru cele aflate în imediata noastră vecinătate. 

Ultima prioritate poloneză vizează cooperarea în probleme de apărare, Uniunea nu este şi nu trebuie să fie o uniune militară, şi nici nu trebuie să încerce să rivalizeze cu Organizaţia Pactului Nord-Atlantic. UE are însă nevoie să dezvolte o mai strînsă cooperare militară, pentru a-şi îmbunătăţi propria capacitate de a desfăşura misiuni de menţinere a păcii sau pur şi simplu pentru a cîştiga credibilitate în ochii partenerilor străini, care nu consideră semnificativ exerciţiul european postmodern. Europenii ar trebui să cheltuiască mai mult cu armatele lor, dar în vremuri de austeritate foarte puţine state ale UE sînt înclinate să-şi mărească bugetele militare. Practic, în ultimii ani, Polonia a fost unul dintre foarte puţinele state europene care şi-au mărit cheltuielile pentru apărare. 

În dezbaterea modalităţilor de intensificare a cooperării europene privind apărarea, de regulă Polonia urmează o cale separată de cea a altor state membre UE. Unele dintre acestea pledează pentru o mai strînsă cooperare militară a UE pe seama NATO, în timp ce alte state membre UE rămîn puternic ataşate de NATO şi, prin urmare, se opun unei mai strînse cooperări militare a UE. Polonezii susţin că o mai intensă cooperare europeană este absolut necesară, dar nu în opoziţie faţă de NATO, ci ca o iniţiativă independentă, care să fie derulată în cooperare cu NATO. 

Într-o perioadă în care raporturile globale de forţă se schimbă, cînd, aproape de la o săptămînă la alta, puterile din Asia cîştigă noi graniţe competitive în faţa partenerilor europeni sau americani, statele occidentale, slăbite de recenta criză economică, ar trebui să rămînă cît se poate de unite. Totodată, în condiţiile în care este necesar ca relaţiile transatlantice să rămînă o bază pentru securitatea europeană, este timpul ca europenii să îşi asume un grad sporit de responsabilitate pentru propria securitate colectivă. Construcţia politicii externe europene este în principal în mîinile lui Catherine Ashton şi a nou înfiinţatului Serviciu European de Acţiune Externă, pe care ea îl controlează. Polonezii vor ţine pumnii pentru succesul lor şi sînt gata să sprijine Înaltul Funcţionar cu idei specifice privind dezvoltarea relaţiilor cu naţiunile Est-Europene, inclusiv cu Rusia, consolidarea securităţii energetice europene, promovarea valorilor UE în lume – cu precădere printre democraţiile emergente – şi căile de ameliorare a capacităţii de apărare a Europei. 

Polonia continuă să sprijine toate celelalte acţiuni şi dimensiuni ale politicii externe europene, inclusiv prevenirea sau căutarea unei soluţionări sustenabile şi realizabile a conflictelor din Orientul Mijlociu şi transformarea paşnică în ţările arabe, rezolvarea unor probleme globale, cum ar fi poluarea mediului înconjurător şi pandemiile, operaţiunile de menţinere a păcii în numeroase colţuri ale lumii, consolidarea multilateralismului şi a guvernării globale, precum şi acordarea de asistenţă naţiunilor în curs de dezvoltare. În ultimă instanţă, dacă UE vrea să fie un actor global respectat, are nevoie să îşi amelioreze şi poziţia sa internaţională în toate zonele lumii.

Piotr Maciej Kaczynski este cercetător, din 2007, în cadrul The Centre for European Policy Studies (CEPS) din Bruxelles, specializat în probleme de integrare politică a UE şi dezvoltare inter-instituţională. De asemenea, conduce European Policy Institutes Network (EPIN). A lucrat anterior în cadrul Institutului de Afaceri Publice (ISP) din Varşovia. 

traducere din limba engleză de Luiza SĂVESCU

Cea mai bună parte din noi jpeg
Prietenia între femei – un mit?
Marile bucurii și marile tristeți le cam ducem de unii singuri.
Zizi și neantul jpeg
Zăpadă și săpuneală
Săpuneala era, negreșit, un mini-ritual pre-sexual.
„Am avut covidu’!”, iar „de murit, murea oricum   ” jpeg
Diete și cîteva gînduri despre nutriție
● Orice dietă implică renunțarea la alcool. Eu nu beau decît vin, dar e bună și o bere. Pînă aici! Nu vreau să fiu un om slab, sănătos, dar trist.
E cool să postești jpeg
Cînd aduci munca acasă
Există, bineînțeles, avantaje clare ale muncii de acasă. Și pentru angajați, și pentru angajatori.
p 20 Kierkegaar WC jpg
Maestrul Kierkegaard
Într-o anumită împrejurare, Wittgenstein a observat: „Un gînditor religios onest este ca un funambul.
„Voi cine spuneţi că sînt?“ O pledoarie jpeg
Ineditele lui Eliade
E un eveniment care, sper, i-ar fi plăcut lui Eliade, pentru că e o confirmare a importanței arhivei pe care o evoca recurent, aproape obsesiv, în jurnalele sale, știind ce a lăsat în ea.
p 24 M  Plesu jpg
Cu ochii-n 3,14
Dialog între un tată și un fiu (la vîrsta inocenței), în autobuz. Tatăl: „Merg să-i iau lu’ mami ceva.“ Fiul: „Ce?“ Tatăl: „Niște cizme.“ Fiul: „De ce?“ Tatăl: „Nu, că nu găsesc.“ Memorabil. (D. S.)
Cea mai bună parte din noi jpeg
Cînd v-ați simțit singuri ultima dată?
Te poți simți însingurat într-o mare de oameni, dacă relațiile cu ei nu sînt potrivite.
„Am avut covidu’!”, iar „de murit, murea oricum   ” jpeg
Cum se pleca în State în anii ’90?
Astfel, exemplele pot continua, căci românul, odată ajuns cetăţean american, face tot posibilul să-şi uite limba şi obiceiurile, dar năravurile şi le păstrează.
E cool să postești jpeg
Vînzătorul nostru, stăpînul nostru
Rămîne însă o întrebare: politețea, grija, respectul sînt oare condiționate de bani sau derivă din calitatea umană?
p 20 jpg
Incultură religioasă şi incultură universitară
Numeroasele miniaturi ilustrative preiau, alături de modele musulmane, imagistică de tip budist chinez şi creştin bizantin.
Theodor Pallady jpeg
Un iluminist evreu în Țara Românească
Cronica relațiilor dintre români și evrei a fost uneori armonioasă, alteori convulsivă și tragică, în funcție de contexte sociale, dinamici ideologice și evoluții geopolitice inevitabil fluctuante.
index jpeg 3 webp
Cîtă nefericire în urbea lui Bucur!
La noi, aici, în București și în anul de grație 2023, sub ce pictăm oamenii sfîșiați, absurd, de haite, pe cîmpurile năpădite de buruieni ale unui oraș care agonizează fără să o știe?
p 24 M  Plesu jpg
Cu ochii-n 3,14
Cehoaica Vera Czernak n-a mai suportat infidelitățile soțului ei, așa că într-o zi a decis să se arunce de la balcon. A căzut exact peste soțul ei care tocmai se întorcea acasă. El a murit, ea a supraviețuit.
Cea mai bună parte din noi jpeg
„Ei fac din noapte ziuă ş-a zilei ochi închid”
După ce vorbeam, mă culcam la loc. Nu i-am zis niciodată, dar se pare că știa. Mai tare decît cronotipul (și decît majoritatea lucrurilor) rămîne iubirea, se pare.
Zizi și neantul jpeg
Dimineți de iarnă
Mă făcea să simt că pămîntul nu-mi fuge de sub picioare. Că lucrurile pot avea sens și pot fi la locurile lor.
„Am avut covidu’!”, iar „de murit, murea oricum   ” jpeg
La munca de jos
Oare n-ar trebui, la vîrsta lor, să plece în niște excursii ca să vadă lumea, să-și cumpere autorulote cum fac pensionarii din Germania, să-și petreacă revelioanele prin insule cu o climă mai blîndă?
E cool să postești jpeg
Bătaia e ruptă de rai – chipuri ale răului
Grăitoare pentru acest comportament defensiv este, de altfel, și zicala românească „Bătaia e ruptă din rai”, în fapt, o legitimare a violenței.
p 20 WC jpg
Democrația și Biserica în secolul XXI
Așa cum participarea demos-ului la viața cetății e însăși democrația, participarea laicatului la viața Bisericii e însuși creștinismul.
„Voi cine spuneţi că sînt?“ O pledoarie jpeg
Benedict al XVI-lea
Aproape intactă mi-a rămas, după zece ani, amintirea ultimei slujbe pe care a prezidat-o la San Pietro, în Miercurea Cenușii.
p 24 M  Plesu jpg
Cu ochii-n 3,14
La știrile TV, imagini dintr-un supermarket și apoi opinia unei fete de la carne, despre cum mai merge vînzarea acum, după ce s-a încheiat iureșul sărbătorilor: „E foarte scăzută un picuț“. (D. S.)
Cea mai bună parte din noi jpeg
Comoara e pretutindeni
Încerc să împing frica mult în fundul rucsacului, undeva între sacul de dormit și polarul de rezervă, amintindu-mi că o să fie vocală, dar n-o s-o las să conducă.
Zizi și neantul jpeg
Tache și cenușiul
Interesant e că pînă și în amintitrile mele culoarea paltonului său a rămas incertă: uneori mi-l amintesc gri, alteori negru.
„Am avut covidu’!”, iar „de murit, murea oricum   ” jpeg
Cabana Caraiman
Nicăieri nu am simțit un munte mai sălbatic decît la cabana Caraiman, simți hăul, abruptul, aproape de tine țopăie caprele negre.

Adevarul.ro

image
Misterioasa moarte de la Sanremo. Iubitul cântăreței Dalida, găsit împușcat în cap, în camera de hotel VIDEO
Cazul a șocat Italia în anii ʼ60, dar a fost clasat ca sinucidere. Peste 40 de ani, poliția a reluat investigația, dar misterul încă persistă.
image
Fumatul interzis minorilor în spații publice. Proiectul, adoptat de Senat
Inițiativa legislativă a fost adoptată tacit de Senat, luni, iar aceasta prevede că minorii nu mai pot fuma în parcuri, pe drumurile publice sau alte zone publice, fiind pasibili de amenzi până la 500 de lei.
image
Primul moment al cutremurului din Turcia, surprins de camera unei mașini VIDEO
Primul moment al celui de-al doilea seism din Turcia a fost întregistrat de camera de bord a unei mașini. Imaginile sunt de-a dreptul cutremurătoare. Șoferul a văzut cum, în jurul său, oamenii aleargă disperați în stradă, iar clădirile încep să se prăbușească.

HIstoria.ro

image
Aventurile Reginei Maria, o traumă pentru tânărul prinț Carol
Nașterea lui Carol, primul copil al cuplului princiar Ferdinand-Maria, pe 15 octombrie 1893, a fost un prilej de mare bucurie pentru țară, familia regală și Regele Carol I, dar mai puțin pentru tânăra mamă.
image
Consecințele bătăliei de la Stalingrad
După capitularea Corpului XI Armată, timp de câteva zile, avioane de recunoaștere germane au continuat să efectueze zboruri deasupra Stalingradului pentru a descoperi eventualele grupuri de militari germani care încercau să scape și de a le parașuta provizii.
image
Joseph Pulitzer, jurnalistul născut pe malul Mureşului, care a făcut istorie în Statele Unite
Premiile Pulitzer, cele mai prestigioase distincții ale jurnalismului american, au fost acordate pentru prima dată în 1917, la inițiativa jurnalistului de origine maghiară Joseph Pulitzer.