Urm─ârile declinului Rusiei

Publicat în Dilema Veche nr. 585 din 30 aprilie - 6 mai 2015
Urm─ârile declinului Rusiei png

Pe m─âsur─â ce Europa dezbate dac─â s─â ├«┼či men┼úin─â sau nu sanc┼úiunile contra Rusiei, politica de agresiune ├«mpotriva Ucrainei pe care o duce Kremlinul continu─â, f─âr─â nici un fel de dezbatere. De┼či Rusia este ├«ntr-un declin evident, ea reprezint─â ├«nc─â un real pericol pentru stabilitatea interna┼úional─â din Europa ┼či nu numai. ┼×i tocmai acest declin face din Rusia o ┼úar─â cu mult mai periculoas─â. 

S─â nu se ├«n┼úeleag─â gre┼čit: ceea ce se ├«nt├«mpl─â ├«n Ucraina este o agresiune din partea Rusiei. Falsele afirma┼úii ale pre┼čedintelui Vladimir Putin au fost demascate de cur├«nd, c├«nd un soldat rus din Done┼úk a confirmat postului BBC din Rusia c─â trupele ruse┼čti joac─â un rol decisiv ├«n avansarea trupelor rebele. Ofi┼úeri ru┼či, a spus acesta, comand─â vaste opera┼úiuni militare ├«n estul Ucrainei, inclusiv asediul ┼či controlul asupra ora┼čului Debal┼úevo ├«n februarie. 

Dar amenin┼úarea pe care o reprezint─â Rusia se extinde dincolo de Ucraina. ├Än definitiv, Rusia este singura ┼úar─â care are ├«ndeajuns de multe rachete ┼či focoase nucleare pentru a distruge Statele Unite. ┼×i cum influen┼úa economic─â ┼či geopolitic─â a Rusiei s-a diminuat, la fel s-a diminuat ┼či dorin┼úa sa de a renun┼úa la statutul nuclear. ├Äntr-adev─âr, nu numai c─â ┼či-a revitalizat tactica din epoca R─âzboiului Rece, aceea de a trimite, neanun┼úat, avioane militare ├«n spa┼úiul aerian al ┼ó─ârilor Baltice ┼či al M─ârii Nordului, dar, de asemenea, a f─âcut ┼či amenin┼ú─âri voalate cu atacuri nucleare asupra unor ┼ú─âri precum Danemarca. 

Iar armele nu s├«nt singura miz─â a Rusiei. Enorma ├«ntindere a ┼ú─ârii, vastele sale resurse naturale ┼či popula┼úia educat─â ÔÇô vorbim despre num─ârul mare de oameni de ┼čtiin┼ú─â ┼či ingineri ÔÇô se num─âr─â ┼či ele printre atuurile puterii. 

Dar Rusia are de ├«nfruntat numeroase provoc─âri. Are o economie direc┼úionat─â ├«n principal pe energie ÔÇô ceea ce ├«nseamn─â dou─â treimi din exporturi. ┼×i o popula┼úie ├«n sc─âdere ÔÇô speran┼úa de via┼ú─â ating├«nd ├«n medie 65 de ani, o medie cu zece ani mai mic─â dec├«t ├«n celelalte ┼ú─âri dezvoltate. 

Cu toate c─â o reform─â liberal─â ar putea vindeca multe dintre tarele Rusiei, o asemenea agend─â este greu realizabil─â ├«ntr-o ┼úar─â m─âcinat─â de corup┼úie, ai c─ârei lideri s├«nt total ├«mpotriva curentului liberal. Putin caut─â, de fapt, s─â promoveze o nou─â identitate slav─â, o identitate care se bazeaz─â pe suspiciuni ├«ndreptate contra culturii vestice ┼či a influen┼úelor intelectuale occidentale. 

├Än loc s─â dezvolte o strategie pe termen lung care s─â vizeze redresarea Rusiei, Putin recurge la o abordare de tip reactiv ┼či oportunist ÔÇô genul de abordare care uneori are ┼čanse de reu┼čit─â, dar pe termen scurt ÔÇô pentru a face fa┼ú─â sentimentului de nesiguran┼ú─â na┼úional─â, pun├«nd accent pe amenin┼ú─ârile venite din afar─â ┼či pe sl─âbiciunile ┼ú─ârilor vecine. A declarat un r─âzboi neconven┼úional Vestului, urm─ârind ├«nt─ârirea rela┼úiilor cu Estul, trezind probabilitatea de a se comporta ├«n final precum un partener mai t├«n─âr al Chinei: s─â ├«ncerce s─â-┼či redreseze declinul f─âr─â s─â mai depind─â de capital vestic, de tehnologia ┼či contactul cu lumea occidental─â. 

Dar Putin nu este singura problem─â a Rusiei, de┼či el a pornit curentul na┼úionalist ├«n Rusia ÔÇô conform recentelor afirma┼úii f─âcute de Timothy Colton, de la Universitatea Harvard, care sus┼úine c─â, prin faptul c─â s-a autoproclamat cel mai mare na┼úionalist al ┼ú─ârii, a dat ap─â la moar─â acestui curent. Pe acest fundal ┼či-au f─âcut apari┼úia ┼či alte figuri, precum Dmitri Rogozin, care a recomandat ├«n luna octombrie a anului trecut o carte despre restituirea Alask─âi ÔÇô figuri care, prin na┼úionalismul afi┼čat, nu dau multe speran┼úe c─â succesorul lui Putin ar putea fi liberal. Recenta asasinare a fostului viceprim-ministru ┼či lider al opozi┼úiei, Boris Nem┼úov, ├«nt─âre┼čte aceast─â presupunere.

A┼ča c─â Rusia pare condamnat─â s─â-┼či continue declinul ÔÇô un final care nu este deloc un motiv de bucurie ├«n Vest. Statele care se afl─â ├«n declin ÔÇô g├«ndi┼úi-v─â la Imperiul Austro-Ungar din 1914 ÔÇô au tendin┼úa s─â devin─â un nucleu de risc ┼či s─â dezvolte un real pericol pentru toat─â lumea. ├Än orice caz, o Rusie ├«nfloritoare ar avea mai mult de oferit comunit─â┼úii interna┼úionale pe termen lung. 

├Äntre timp, Statele Unite ┼či Europa se confrunt─â cu o dilem─â politic─â. Pe de o parte, este important s─â reziste provoc─ârilor lui Putin la adresa principiului fundamental ca statele s─â nu violeze integritatea teritorial─â a altor state. De┼či sanc┼úiunile nu par a schimba statutul Crimeei sau s─â duc─â la retragerea trupelor ruse┼čti din Ucraina, acest principiu s-a men┼úinut, demonstr├«nd c─â invaziile s├«nt, ├«ntr-adev─âr, urmate de m─âsuri punitive. 

Pe de alt─â parte, este important ca Rusia s─â nu fie izolat─â complet, av├«nd ├«n vedere interesele comune ale Statelor Unite ┼či ale Europei privind securitatea nuclear─â ┼či de neprofilare, politicile antiterorism, situa┼úia din Iran ┼či Afganistan. Nimeni n-ar avea de c├«┼čtigat dac─â s-ar declan┼ča un nou R─âzboi Rece. 

Reconcilierea acestor obiective nu va fi u┼čoar─â, av├«nd ├«n vedere, ├«n special, continua criz─â din Ucraina. La Conferin┼úa privind securitatea, ┼úinut─â la M├╝nchen ├«n februarie, mul┼úi senatori americani au sus┼úinut ├«narmarea Ucrainei ÔÇô o abordare care ar putea ├«ns─â agrava situa┼úia, av├«nd ├«n vedere domina┼úia militar─â pe care Putin o are ├«n zon─â. Liderii germani, inclusiv cancelarul Angela Merkel, s-au opus acestei abord─âri, sus┼úin├«nd c─â o asemenea ac┼úiune ar dezbina Vestul, ceea ce ├«i va conferi, de fapt, putere lui Putin. 

La aceea┼či conferin┼ú─â, s-a vehiculat ┼či ideea c─â Vestul ar trebui s─â exclud─â Rusia din SWIFT (Society for Worldwide Interbank Financial Telecommunication), sistem interna┼úional de tranzac┼úii interbancare. Dar criticii au ar─âtat c─â aceast─â ac┼úiune ar avea consecin┼úe negative asupra SWIFT ┼či asupra Vestului, din cauz─â c─â bancherii vor pierde sute de milioane de dolari datora┼úi de Rusia. La r├«ndul lor, ru┼čii au amenin┼úat, informal, c─â aceast─â ac┼úiune ar fi ÔÇ×reala op┼úiune nuclear─âÔÇť. 

S─â creezi ┼či s─â implementezi o strategie care s─â-i limiteze lui Putin comportamentul revizionist ┼či ├«n acela┼či timp s─â creezi un cadru propice pentru angajamente interna┼úionale pe termen lung cu Rusia ÔÇô acestea s├«nt unele dintre cele mai importante provoc─âri la care Statele Unite ┼či alia┼úii lor trebuie s─â fac─â fa┼ú─â. ├Än prezent exist─â un consens ├«n ceea ce prive┼čte men┼úinerea sanc┼úiunilor, ├«ncurajarea economiei Ucrainei ┼či continuarea consolid─ârii NATO (un rezultat pe care Putin, f─âr─â ├«ndoial─â, nu ┼či l-a dorit). ├Än rest, ce va urma va depinde ├«n mare parte de Putin.  

The Future of Power.

┬ę Project Syndicate, 2015  

traducere de Stela GIURGEANU  

p 20 Catedrala Sfinta Sofia din Kiev WC jpg
Elemente religioase în conflictul ruso-ucrainean
Statul finan╚Ťeaz─â activit─â╚Ťile Bisericii, iar Biserica confer─â legitimitate statului.
Anticiclonul rusesc nu cedeaz─â jpeg
Anticiclonul rusesc nu cedeaz─â
Rusia de azi este închisă pentru noi: nu știm despre filmele lor, cultura lor nu o difuzăm și nu o vrem, limba rusă nu ne place, iar politica Rusiei se rezumă la persoana lui Putin și nici asta nu prea ne interesează.
ÔÇ×Ucraina e pierdut─â pentru RusiaÔÇŁ ÔÇô interviu cu Anatol ╚Ü─éRANU, fost ambasador al Republicii Moldova ├«n Rusia jpeg
ÔÇ×Ucraina e pierdut─â pentru RusiaÔÇŁ ÔÇô interviu cu Anatol ╚Ü─éRANU, fost ambasador al Republicii Moldova ├«n Rusia
ÔÇ×Gafele comunit─â╚Ťii occidentale ├«n raport cu regimul lui Putin au contribuit la ceea ce se ├«nt├«mpl─â ast─âzi.ÔÇŁ
Ce ├«l mobilizeaz─â pe Putin? ÔÇô interviu cu Adam MICHNIK jpeg
Ce ├«l mobilizeaz─â pe Putin? ÔÇô interviu cu Adam MICHNIK
ÔÇ×Putin a avut un anumit obiectiv atunci c├«nd a ├«nceput s─â mobilizeze trupele, dar s-a lovit de ceva neprev─âzut.ÔÇŁ
Jocurile privirii jpeg
Jocurile privirii
Prin╚Öi ├«n v├«rtejul aceleia╚Öi lumi, Eminescu ╚Öi Caragiale nu s├«nt, de fapt, ├«n disjunc╚Ťie, ci ├«ntr-o continuitate aproape magic─â.
Catedrala M├«ntuirii Neamului ÔÇô sau pragul civiliza╚Ťional dincolo de care trebuie s─â p─â╚Öim jpeg
Catedrala M├«ntuirii Neamului ÔÇô sau pragul civiliza╚Ťional dincolo de care trebuie s─â p─â╚Öim
├Än pozi╚Ťia pe care o avem cei mai mul╚Ťi dintre noi ├«n fa╚Ťa dezbaterii privind construc╚Ťia Catedralei M├«ntuirii Neamului, exist─â mult─â tr─âire tipic rom├óneasc─â.
Istoria uitată a Buștenariului jpeg
Istoria uitată a Buștenariului
Descoperirea zăcămintelor de aur negru avea să schimbe complet așezarea molcomă și uitată de timp, ducînd la un adevărat boom demografic și industrial.
Iran: de la trei genuri la unul jpeg
Iran: de la trei genuri la unul
Vechii per╚Öi recuno╚Öteau trei genuri, sau cel pu╚Ťin o veche civilizatie de acum 3.000 de ani descoperit─â la Hasanlu ├«n nord-vestul Iranului.
Hong Kong ÔÇô momentul adev─ârului jpeg
Hong Kong ÔÇô momentul adev─ârului
Aceast─â cvasi-promisiune de azil politic ├«nc├«nt─â auzul unor grupuri de profesioni╚Öti din Hong Kong, care promoveaz─â ideea unei emigra╚Ťii colective spre noi ÔÇ×ora╚Öe┬ácharterÔÇŁ┬ásituate ├«n ╚Ť─âri mai libere.
China, ├«n c─âutarea legitimit─â╚Ťii jpeg
China, ├«n c─âutarea legitimit─â╚Ťii
Democra╚Ťia liberal─â se confrunt─â cu o criz─â de legitimitate ÔÇô sau, cel pu╚Ťin, a╚Öa ni se spune. Oamenii nu mai au ├«ncredere ├«n guvernarea elitelor liberale ╚Öi tot mai mult─â lume crede c─â oferta actual─â de democra╚Ťie este o p─âc─âleal─â.
P├«n─â la Praga ┼či ├«napoi jpeg
P├«n─â la Praga ┼či ├«napoi
Am tr─âit mult─â vreme temerea c─â voi ajunge ├«ntr-o situa┼úie f─âr─â ie┼čire atunci c├«nd, nevoit s─â fac pe ghidul turistic prin Bucure┼čti, nu prea voi avea ce s─â le ar─ât oaspe┼úilor. Str─âzile congestionate? Cl─âdirile-monument ne├«ngrijite? Casa Poporului?! M─ân─âstirile asaltate de cer┼četori?
America se întoarce în Irak jpeg
America se întoarce în Irak
Decizia pre┼čedintele Barack Obama de a spori num─ârul trupelor terestre americane din Irak ┼či de a le plasa ├«n provincia Anbar, preponderent sunnit─â, a st├«rnit numeroase discu┼úii aprinse. ├Än Statele Unite, dezbaterea public─â a pus pe tapet experien┼úa Vietnamului, unde desf─â┼čurarea tot mai masiv─â de ac┼úiuni militare a dus la o ├«mpotmolire grav─â.
Urm─ârile declinului Rusiei png
Urm─ârile declinului Rusiei
Pe m─âsur─â ce Europa dezbate dac─â s─â ├«┼či men┼úin─â sau nu sanc┼úiunile contra Rusiei, politica de agresiune ├«mpotriva Ucrainei pe care o duce Kremlinul continu─â, f─âr─â nici un fel de dezbatere. De┼či Rusia este ├«ntr-un declin evident, ea reprezint─â ├«nc─â un real pericol pentru stabilitatea interna┼úional─â din Europa ┼či nu numai.
Jocul de a frica jpeg
Jocul de-a frica
Nimic nu documenteaz─â mai persuasiv ┼či agasant c├«t de al─âturea cu drumul e, ├«n fa┼úa provoc─ârilor globale, mare parte din st├«nga occidental─â dec├«t reac┼úiile dispropor┼úionate iscate de victoria electoral─â a premierului israelian Beniamin Netanyahu.
Melancolia lui Fawad ÔÇô poveste afgan─â jpeg
Melancolia lui Fawad ÔÇô poveste afgan─â
V─âzut din Occident, Afganistanul e un fund de r├«p─â ├«n care c├«┼úiva sminti┼úi dau de lucru NATO. Presa occidental─â e responsabil─â de imaginea foarte precar─â a Afganistanului ÔÇô c├«nd se vorbe┼čte, e mereu despre atacuri, explozii, militari mor┼úi cu onoare la datorie (├«ntotdeauna ai no┼čtri, nu ai lor) ┼či e┼čecuri colosale.
Pînă unde putem lupta cu statul islamic jpeg
Pînă unde putem lupta cu statul islamic
Exist─â o ├«ndelungat─â ┼či controversat─â istorie a extinselor interven┼úii militare str─âine ├«n Orientul Mijlociu ┼či este de sperat ca decizia pre┼čedintelui SUA, Barack Obama, de a purta r─âzboi contra statului islamic nu va demonstra altceva. Nici un alt grup terorist nu merit─â mai mult s─â fie distrus dec├«t ace┼čti jihadi┼čti uciga┼či ┼či pr─âd─âtori.
Taksim ┼či iluzia modelelor jpeg
Taksim ┼či iluzia modelelor
Da, poli┼úia a evacuat pia┼úa Taksim din Istanbul, la ora la care scriu. Da, ┼či ├«n Ankara, protestatarii au fost ├«ndep─ârta┼úi, la fel ├«n Izmir. Da, de fiecare dat─â c├«nd protestatarii se adun─â pe str─âzi, poli┼úia intervine rapid. ├Äns─â premierul Erdogan ┼či AKP s├«nt cei care au pierdut.
Sl─âbiciunile Chinei   argument monetar jpeg
Sl─âbiciunile Chinei - argument monetar
C├«nd discut despre China, de regul─â, impun un exerci┼úiu socratic. Simulez c─â s├«nt de acord cu m─âre┼úia statului chinez, dup─â care ├«mi ├«ntreb interlocutorul dac─â ┼čtie care este moneda sa. Cu to┼úii s├«nt de acord ┼či explic─â pe larg cum chinezii ├«i vor dep─â┼či pe americani, dar pu┼úini s├«nt capabili s─â spun─â numele monedei chineze┼čti.
Alegerile lui Mohamed Morsi jpeg
Alegerile lui Mohamed Morsi
Noul pre┼čedinte al Egiptului, Mohamed Morsi, provine din r├«ndul organiza┼úiei Fra┼úilor Musulmani ÔÇô acest simplu enun┼ú a speriat o mare parte a opiniei publice ├«n str─âin─âtate ┼či pe egiptenii cu orient─âri seculariste.
Securitate, diploma┼úia comer┼úului ┼či iar securitate jpeg
Securitate, diploma┼úia comer┼úului ┼či iar securitate
Un nou juc─âtor de anvergur─â s-a a┼čezat la mas─â ├«n Orientul Mijlociu. Turcia politicii externe concentrate aproape exclusiv pe securitate, pe linia ÔÇ×zero probleme cu veciniiÔÇť ┼či pe rolul NATO, ├«n str├«ns─â leg─âtur─â cu alian┼úa uneori tensionat─â cu Statele Unite, ┼či-a modificat aproape radical strategia.
Retrofuturism: un exemplu standard jpeg
Retrofuturism: un exemplu standard
V─â propun o poveste cu spa┼úii sacre, din India. Arhitectul Sameep Padera are, pentru weekendurile c├«nd iese din Mumbai, o ferm─â modest─â la Wadeshwar, un sat de hindu┼či la 70 km de metropola uria┼č─â. Probabil e o cas─â la ┼úar─â cu oleac─â de curte. De cum s-a a┼čezat ├«n sat, preo┼úii locului au venit s─â cear─â dona┼úii pentru un templu dedicat lui Shiva.
ÔÇ×Trezirea arab─âÔÇť ├«n confuzia postrevolu╚Ťionar─â jpeg
ÔÇ×Trezirea arab─âÔÇť ├«n confuzia postrevolu╚Ťionar─â
Prim─âvara arab─â ÔÇô sau ÔÇ×trezirea arab─âÔÇť, cum a mai fost numit` ÔÇô a declan╚Öat un entuziasm cu accente de delir uneori, exact a╚Öa cum s-a ├«nt├«mplat cu revoltele de strad─â din 2009 ├«n Iran. Acum i-a luat locul o dezam─âgire pe m─âsur─â, ├«nso╚Ťit─â de discursuri despre democra╚Ťie, golite de fond.
Dilema veche la Timpul prezent   Ce vrei să te faci cînd vei fi mare? png
Centrul ┼či estul Europei - o regiune complicat─â -
A ┼časea edi┼úie a forumului jurnali┼čtilor din Europa Central─â ┼či de Est, desf─â┼čurat─â la Var┼čovia sub auspiciile organiza┼úiei Ini┼úiativa Central-European─â, a scos la iveal─â problemele comune ┼či difer...
Dilema veche la Timpul prezent   Ce vrei să te faci cînd vei fi mare? png
Timpul retoricii a trecut. E vremea acţiunii
"Din discuţiile mele cu Gorbaciov am reţinut că principala sa preocupare era să menţină integritatea teritorială a Uniunii Sovietice......

Adevarul.ro

image
Ciobanul din Valahia ajuns domnitor al ┼ó─ârii Rom├óne┼čti. A dus o prigoan─â aprig─â ├«mpotriva marilor dreg─âtori
Mircea Ciobanul - domnitorul ┼ó─ârii Rom├óne┼čti care a primit acest nume pentru c─â ├«nainte de a urca pe tron cump─âra oi pentru Constantinopol. Chiar dac─â avea o preocupare pa┼čnic─â, asta nu l-a ├«mpiedicat s─â devin─â unul dintre cei mai cruzi domnitori rom├óni.
image
Concubine plimbate în turism sexual. Cele mai mari preţuri erau la Suceava
Un ora┼č din nordul Bucovinei a ajuns paradis pentru proxene┼úi ┼či prostituate datorit─â tarifelor mari care sunt practicate ├«n aceast─â zon─â.
image
ÔÇ×Pietrele FoameiÔÇŁ au ie┼čit la suprafa┼ú─â ├«n albiile secate ale R├óului Elba: ÔÇ×Dac─â m─â vezi, s─â jele┼čtiÔÇŁ
Europa se confrunt─â cu o secet─â sever─â ├«n urma unor valuri de canicul─â f─âr─â precedent, ceea ce a determinat sc─âderea dramatic─â a debitului unor r├óuri europene importante. ├Än Germania, ├«n albiile secate ale r├óurilor au ie┼čit la iveal─â pietre masive folosite ├«n urm─â cu sute de ani pentru a prevesti vremuri vitrege pentru omenire, relateaz─â Miami Herald.

HIstoria.ro

image
Predica de la Clermont: Chemarea la Prima Cruciad─â
├Än ziua de 27 noiembrie 1095, pe c├ómpul din fa╚Ťa ora╚Öului Clermont, c├óteva sute de oameni a╚Öteptau s─â aud─â predica papei Urban al II-lea.
image
Frontul din Caucaz al R─âzboiului ruso-turc din 1877-1878
R─âzboiul din 1877-1878 este cunoscut mai ales pentru frontul din Balcani, la care au luat parte mari unit─â╚Ťi otomane, ruse╚Öti ╚Öi rom├óne╚Öti ├«n principal, dar ╚Öi trupe s├órbe╚Öti ╚Öi muntenegrene.
image
Necunoscuta poveste a raclei în care s-au odihnit osemintele voievodului Mihai Viteazul
Cu ocazia comemor─ârii recente a mor╚Ťii voievodului Mihai Viteazul, Muzeului Militar Na╚Ťional ÔÇ×Regele Ferdinand IÔÇŁ a publicat pe pagina de socializare a institu╚Ťiei povestea inedit─â a raclei ├«n care, pentru un timp, s-au odihnit osemintele.