Centrul ┼či estul Europei <i>- o regiune complicat─â - </i>

Publicat în Dilema Veche nr. 295 din 8 Oct 2009
Dilema veche la Timpul prezent   Ce vrei să te faci cînd vei fi mare? png

Un fost jurnalist polonez, actualmente func┼úionar al Comisiei Europene, Robert Soltyk observ─â c─â acum 30 de ani, ├«n 1979, ├«n Iran izbucnea revolu┼úia islamic─â, odat─â cu revenirea ayatollahului Khomeini, ├«n timp ce Polonia era vizitat─â de nou alesul Pap─â, Ioan Paul al II-lea, care le spunea var┼čovienilor: "Nu v─â teme┼úi". Unii polonezi au sim┼úit atunci c─â e ├«nceputul sf├«r┼čitului regimului comunist, tot a┼ča cum unii iranieni ┼čtiau c─â orice proces de modernizare a ┼ú─ârii lor s-a ├«ncheiat. Zece ani mai t├«rziu, ├«n 1989, c─âdea Cortina de fier. Tot ├«n acel an, ├«n Iran, ayaltolahul Khomeini ├«┼či d─âdea ob┼čtescul sf├«r┼čit, f─âr─â ca asta s─â ├«ncheie regimul islamic. Tot ├«n 1989, ├«n China, studen┼úii manifestau, f─âr─â succes, ├«mpotriva puterii comuniste, ├«n pia┼úa Tienanmen. ├Än 2009, Polonia e o ┼úar─â liber─â, membr─â NATO ┼či UE, China a devenit o mare putere economic─â f─âr─â s─â se democratizeze, Iranul amenin┼ú─â s─â devin─â o putere nuclear─â cu structuri medievale. Trei destine diferite marcate de anii termina┼úi ├«n cifra 9. Polonia ┼či alte c├«teva ┼ú─âri din regiune par s─â fi intrat sub semnul unui destin mai bun, ├«ns─â, pentru ucraineni, de exemplu, anul 1989 nu ├«nseamn─â nimic. ┼óara lor ┼či-a c├«┼čtigat independen┼úa abia ├«n 1991, iar revolu┼úia portocalie a avut loc peste ├«nc─â 13 ani. Mykota Riabczuk, publicist de la Kiev, spune c─â, de┼či o bun─â parte a ucrainenilor ┼či politicienii afla┼úi la putere doresc integrarea ├«n NATO ┼či UE, ┼úara lor apar┼úine ├«n acela┼či timp unei regiuni cu vecini ca Belarus, Moldova sau Rusia. Exist─â pluralism ├«n Ucraina, dar nu ┼či democra┼úie institu┼úional─â, iar "mesianismul imperial rusesc e o g├«ndire de tip medieval, care se opune valorilor europene" " crede Riabczuk. Ce fac noile membre UE, care le s├«nt planurile de viitor? Jurnalistul Mitja Mersol din Slovenia e de p─ârere c─â, ├«n general, ┼úara sa a profitat de pe urma integr─ârii ├«n UE, dar observ─â c─â, ├«n vreme ce unii sloveni remarc─â schimburile culturale mai intense, mai bune cu restul Europei ┼či avantajele trecerii la moneda comun─â, al┼úii se pl├«ng de proliferarea re┼úelelor de cer┼četori veni┼úi din "noile membre UE de la Est", petrecut─â odat─â cu deschiderea grani┼úelor. Lubos Palata de la ziarul Lidove Noviny din Cehia crede c─â toate problemele din centrul ┼či estul Europei au la baz─â istoria. Pe un fond istoric au ap─ârut problemele dintre cehi ┼či slovaci, pe un fond istoric s-au desp─âr┼úit ├«n dou─â state ┼či tot pe fond istoric s-a realizat ├«n cele din urm─â ┼či integrarea am├«ndurora ├«n UE. ├Än schimb, Irena Lipowicz de la Funda┼úia pentru Cooperare Polono-German─â sus┼úine c─â nimeni din Europa nu e interesat de istoria ├«nc├«lcit─â ┼či generatoare de resentimente a ┼ú─ârilor din centrul ┼či estul continentului. Mai degrab─â ar interesa ce pot aduce pentru viitor aceste ┼ú─âri noi membre ale Uniunii. Europa nu vrea de la ele noi probleme, ci solu┼úii. Cu ce fel de produse, idei sau institu┼úii noi pot veni aceste ┼ú─âri? Oamenii lor s├«nt creativi, mobili ┼či inteligen┼úi. Nu ei s├«nt fr├«na ├«n calea succesului. Iar ┼ú─ârile din regiune au avut totdeauna un aport consistent pe pia┼úa mondial─â a bunurilor, ideilor ┼či institu┼úiilor. Croa┼úia a inventat cravata, Cehia a fost portstindardul drepturilor omului, iar Polonia a reinventat solidaritatea. Exist─â ├«ns─â o sl─âbiciune comun─â zonei, aceea de a nu ┼čti s─â-┼či promoveze calit─â┼úile. Irene Lipowicz crede c─â a g─âsit ┼či o solu┼úie: "Poate c─â a┼ča cum p├«n─â acum ne-am g├«ndit doar cum s─â progres─âm noi ├«n┼čine ┼či s─â cerem ajutorul altora, ar trebui ca de aici ├«nainte s─â ne g├«ndim cum s─â-i ajut─âm pe al┼úii (mai de la est " n.r.). Poate c─â ├«n asta ar putea consta una dintre cele mai importante contribu┼úii ale noastre ┼či a┼ča ne putem folosi experien┼úa". Tranzi┼úiile de succes din unele ┼ú─âri foste comuniste pot fi un bun exemplu pentru altele. Ce probleme au ┼ú─ârile vecine sau aspirante ale UE? Bieloru┼čii se pl├«ng c─â oficialii Uniunii Europene gireaz─â prin politica lor regimul ilegitim de la Minsk. C─â nu-l izoleaz─â complet pe pre┼čedintele Luka┼čenko, cu care accept─â s─â stea de vorb─â ├«n timp ce ├«n Belarus nu exist─â nici pluralism, nici democra┼úie, nici libertate de exprimare. Parlamentarul european polonez Jacek Saryusz-Wolski, membru al Comisiei pentru Afaceri Externe, r─âspunde c─â UE prefer─â o pozi┼úie mai bl├«nd─â fa┼ú─â de Luka┼čenko ┼či progrese cu pa┼či mici, unei pozi┼úii morale, de for┼ú─â, dar din care s─â nu ob┼úin─â nimic. Ucrainenii constat─â cu am─âr─âciune c─â includerea unora ├«n Uniunea European─â ├«nseamn─â automat excluderea altora. Rela┼úiile tradi┼úionale dintre Ucraina ┼či Polonia au avut de suferit odat─â cu admiterea Poloniei ├«n UE, c├«nd s-a impus ┼či aplicarea unui regim mai restrictiv la grani┼úa dintre cele dou─â ┼ú─âri. ├Än schimb, Ucraina are consolarea c─â s-a putut integra ├«n Europa din punct de vedere fotbalistic, particip├«nd la toate marile competi┼úii continentale. Macedonenii se simt la r├«ndul lor frustra┼úi din cauza opozi┼úiei Greciei la admiterea lor ├«n UE, pe motive legate de numele noului lor stat. Parlamentarii de la Bruxelles r─âspund acestor frustr─âri promi┼ú├«nd c─â vor face lobby pe l├«ng─â autorit─â┼úile de la Atena, dar insist─â asupra faptului c─â ┼či Macedonia trebuie s─â mai renun┼úe la ideea de a ┼či-l asuma ├«n mod exclusiv ┼či exagerat pe Alexandru Macedon (├«ntr-un stil ce face not─â discordant─â cu g├«ndirea european─â actual─â). Moldovenii au probleme cu Transnistria. Georgienii tocmai au trecut printr-un r─âzboi cu Rusia. Armenii nu ┼či-au rezolvat diferendul cu Azerbaidjanul. De rela┼úiile Turciei cu UE am putea vorbi luni ├«n ┼čir. O istorie comun─â? E limpede c─â, oric├«t am vrea s─â sc─âp─âm de condi┼úion─ârile istorice, ele vin mereu peste noi. Poate ├«ns─â aceast─â ├«ntreag─â regiune s─â adopte o carte de istorie comun─â, acceptat─â de toate p─âr┼úile? A fost una dintre marile ├«ntreb─âri ale forumului. Istoricul rus Boris Sokolov crede c─â pot fi alc─âtuite cel mult manuale universitare pe buc─â┼úi, de tipul unei istorii ruso-polone, la care s─â contribuie doar istoricii, f─âr─â nici un amestec politic. El spune c─â (contrar multor informa┼úii vehiculate ├«n ultima vreme) ├«n Rusia cercet─âtorii s├«nt absolut liberi s─â studieze istoria. Problema e c─â autorit─â┼úile continu─â a se folosi de mistific─âri istorice, ├«n scopuri politice (ceea ce a f─âcut ┼či Vladimir Putin ├«n Polonia, la comemorarea a 70 de ani de la ├«nceperea celui de-Al Doilea R─âzboi Mondial). Pe de alt─â parte, Sokolov observ─â c─â ├«n ┼ú─âri diferite, aceea┼či istorie are semnifica┼úii diferite. Ce s-a ├«nt├«mplat ├«n p─âdurea Katyn, de exemplu, este pentru polonezi un simbol istoric, un eveniment tragic ├«n care ├«ntreaga lor elit─â militar─â a fost masacrat─â. Pentru ru┼či " spune Sokolov ", aceasta nu reprezint─â dec├«t una dintre multele crime comise de Stalin (pentru aceia care au aflat c─â masacrul nu a fost comis de nazi┼čti, a┼ča cum a sus┼úinut timp de zeci de ani propaganda sovietic─â). Au fost omor├«┼úi acolo ┼či militari, ┼či civili, de┼či ├«ntre Polonia ┼či URSS, practic, nu a existat vreun conflict militar. Un alt exemplu, ├«n Ucraina, b─ât─âlia de la Konotop, c├«┼čtigat─â ├«mpotriva ru┼čilor ├«n 1659, are o mare importan┼ú─â istoric─â. ├Än Rusia nici nu se mai ┼čtie de aceast─â b─ât─âlie. R─âzboiul a fost oricum c├«┼čtigat de trupele ruse┼čti. "Autorit─â┼úile ruse sus┼úin ├«n continuare ideea din timpul URSS c─â promoveaz─â un sistem bun care aduce fericire oamenilor" " spune istoricul Sokolov. Directorul Institutului Polonez de Afaceri Externe, Slavomir Debski, observ─â ┼či el c─â puterea sovietic─â a fost perceput─â ├«n moduri diferite. Pentru Occident era doar o amenin┼úare extern─â, pentru Estul Europei era o problem─â de opresiune intern─â. Odat─â cu destr─âmarea URSS, pentru Vest a disp─ârut amenin┼úarea, dar pentru Est influen┼úa negativ─â a mai continuat ├«n diferite grade. Vestul a r─âmas ├«nc─â nel─âmurit pe deplin c─â URSS nu poate fi asociat─â cu vreun fel de progres al umanit─â┼úii, c─â Lenin sau Che Guevara, ale c─âror portrete apar adesea pe tricourile tinerilor, nu au nimic modern sau legat de vreun progres al umanit─â┼úii. Lucrurile s-au complicat c├«nd a intervenit ┼či jurnalistul Erhard Stackl de la cotidianul austriac Der Standard, spun├«nd c─â ┼či ┼úara sa a fost un mare imperiu. "Ast─âzi, Austria e o ┼úar─â de mici dimensiuni care a r─âmas doar cu amintirea splendorii unei mari cur┼úi imperiale cu baluri fastuoase ┼či prin┼úese de poveste. Nu ne place s─â vorbim prea mult despre trecut." El a povestit ┼či cum la 70 de ani de la ├«nceperea celui de-Al Doilea R─âzboi Mondial, unii politicieni austrieci au ├«ncercat s─â paseze orice r─âspundere istoric─â Germaniei, spun├«nd c─â ┼úara lor nici nu exista pe vremea c├«nd Germania ocupa Polonia. Dar " spune jurnalistul de la Der Standard " nu trebuie uitat c─â dup─â ├«nglobarea ├«n cel de-al treilea Reich, unii austrieci s-au ├«nrolat ├«n elita armatei germane ┼či au luptat cu mult zel ├«mpotriva polonezilor. Istorii individuale O jurnalist─â din Viena poveste┼čte c─â p─ârin┼úii ei (care n-au avut nici o leg─âtur─â cu comunismul) au perceput intrarea Armatei Ro┼čii ├«n Viena ca pe o fericit─â eliberare de nazi┼čti. ┼×tie ├«ns─â c─â al┼úi vienezi au v─âzut-o ca pe o catastrof─â. Istoricul rus Boris Sokolov ┼úine s─â pun─â lucrurile la punct, pentru c─â din documentele studiate de el, Austria nu era pentru Armata Ro┼čie subiect de eliberare, a┼ča cum era Polonia, ci subiect de ocupare (┼či totu┼či, Austria a reu┼čit s─â scape mult mai repede de sovietici dec├«t Polonia). Un ziarist ucrainean poveste┼čte cum tat─âl s─âu evreu a participat la ocuparea Austriei, comand├«nd un batalion de fo┼čti prizonieri de mai multe na┼úii. S-a ├«ntors acas─â cu o foarte frumoas─â armonic─â (o adev─ârat─â oper─â de art─â) pe care a pretins c─â a g─âsit-o ├«ntr-o cas─â p─âr─âsit─â. Fiul se simte ast─âzi ru┼činat de prezen┼úa armonicii ├«n casa lui ┼či de ceea ce crede c─â a f─âcut cu adev─ârat tat─âl s─âu ├«n timpul r─âzboiului. La r├«ndul lor, s├«rbii, croa┼úii ┼či bosniecii au de ├«mp─âr┼úit istorii ┼či evenimente tragice mult mai apropiate ├«n timp. Discu┼úiile dintre ei pot fi mult mai aprinse. Slovenul Mitja Mersol crede c─â o istorie comun─â trebuie scris─â pentru nepo┼úi, ┼či nu pentru noi, cei de ast─âzi. Un jurnalist leton are ideea c─â nu mai trebuie s─â judec─âm din punct de vedere al na┼úiunilor, ci c─â ar trebui alc─âtuit─â o istorie european─â, ca un ├«ntreg. "Poate c─â e bine s─â nu mai vorbim de gloria armatelor na┼úionale, ci de tragedii, responsabilit─â┼úi ┼či vinov─â┼úii individuale" " spune el. Unii ar prefera o istorie a faptelor f─âr─â interpret─âri, al┼úii cred c─â faptele trebuie puse al─âturi de interpret─ârile multiple ┼či chiar contradictorii. Cum se pot amesteca toate acestea ├«ntr-o istorie comun─â? Cum se poate construi un viitor comun ┼či prosper al regiunii?

p 20 Catedrala Sfinta Sofia din Kiev WC jpg
Elemente religioase în conflictul ruso-ucrainean
Statul finan╚Ťeaz─â activit─â╚Ťile Bisericii, iar Biserica confer─â legitimitate statului.
Anticiclonul rusesc nu cedeaz─â jpeg
Anticiclonul rusesc nu cedeaz─â
Rusia de azi este închisă pentru noi: nu știm despre filmele lor, cultura lor nu o difuzăm și nu o vrem, limba rusă nu ne place, iar politica Rusiei se rezumă la persoana lui Putin și nici asta nu prea ne interesează.
ÔÇ×Ucraina e pierdut─â pentru RusiaÔÇŁ ÔÇô interviu cu Anatol ╚Ü─éRANU, fost ambasador al Republicii Moldova ├«n Rusia jpeg
ÔÇ×Ucraina e pierdut─â pentru RusiaÔÇŁ ÔÇô interviu cu Anatol ╚Ü─éRANU, fost ambasador al Republicii Moldova ├«n Rusia
ÔÇ×Gafele comunit─â╚Ťii occidentale ├«n raport cu regimul lui Putin au contribuit la ceea ce se ├«nt├«mpl─â ast─âzi.ÔÇŁ
Ce ├«l mobilizeaz─â pe Putin? ÔÇô interviu cu Adam MICHNIK jpeg
Ce ├«l mobilizeaz─â pe Putin? ÔÇô interviu cu Adam MICHNIK
ÔÇ×Putin a avut un anumit obiectiv atunci c├«nd a ├«nceput s─â mobilizeze trupele, dar s-a lovit de ceva neprev─âzut.ÔÇŁ
Jocurile privirii jpeg
Jocurile privirii
Prin╚Öi ├«n v├«rtejul aceleia╚Öi lumi, Eminescu ╚Öi Caragiale nu s├«nt, de fapt, ├«n disjunc╚Ťie, ci ├«ntr-o continuitate aproape magic─â.
Catedrala M├«ntuirii Neamului ÔÇô sau pragul civiliza╚Ťional dincolo de care trebuie s─â p─â╚Öim jpeg
Catedrala M├«ntuirii Neamului ÔÇô sau pragul civiliza╚Ťional dincolo de care trebuie s─â p─â╚Öim
├Än pozi╚Ťia pe care o avem cei mai mul╚Ťi dintre noi ├«n fa╚Ťa dezbaterii privind construc╚Ťia Catedralei M├«ntuirii Neamului, exist─â mult─â tr─âire tipic rom├óneasc─â.
Istoria uitată a Buștenariului jpeg
Istoria uitată a Buștenariului
Descoperirea zăcămintelor de aur negru avea să schimbe complet așezarea molcomă și uitată de timp, ducînd la un adevărat boom demografic și industrial.
Iran: de la trei genuri la unul jpeg
Iran: de la trei genuri la unul
Vechii per╚Öi recuno╚Öteau trei genuri, sau cel pu╚Ťin o veche civilizatie de acum 3.000 de ani descoperit─â la Hasanlu ├«n nord-vestul Iranului.
Hong Kong ÔÇô momentul adev─ârului jpeg
Hong Kong ÔÇô momentul adev─ârului
Aceast─â cvasi-promisiune de azil politic ├«nc├«nt─â auzul unor grupuri de profesioni╚Öti din Hong Kong, care promoveaz─â ideea unei emigra╚Ťii colective spre noi ÔÇ×ora╚Öe┬ácharterÔÇŁ┬ásituate ├«n ╚Ť─âri mai libere.
China, ├«n c─âutarea legitimit─â╚Ťii jpeg
China, ├«n c─âutarea legitimit─â╚Ťii
Democra╚Ťia liberal─â se confrunt─â cu o criz─â de legitimitate ÔÇô sau, cel pu╚Ťin, a╚Öa ni se spune. Oamenii nu mai au ├«ncredere ├«n guvernarea elitelor liberale ╚Öi tot mai mult─â lume crede c─â oferta actual─â de democra╚Ťie este o p─âc─âleal─â.
P├«n─â la Praga ┼či ├«napoi jpeg
P├«n─â la Praga ┼či ├«napoi
Am tr─âit mult─â vreme temerea c─â voi ajunge ├«ntr-o situa┼úie f─âr─â ie┼čire atunci c├«nd, nevoit s─â fac pe ghidul turistic prin Bucure┼čti, nu prea voi avea ce s─â le ar─ât oaspe┼úilor. Str─âzile congestionate? Cl─âdirile-monument ne├«ngrijite? Casa Poporului?! M─ân─âstirile asaltate de cer┼četori?
America se întoarce în Irak jpeg
America se întoarce în Irak
Decizia pre┼čedintele Barack Obama de a spori num─ârul trupelor terestre americane din Irak ┼či de a le plasa ├«n provincia Anbar, preponderent sunnit─â, a st├«rnit numeroase discu┼úii aprinse. ├Än Statele Unite, dezbaterea public─â a pus pe tapet experien┼úa Vietnamului, unde desf─â┼čurarea tot mai masiv─â de ac┼úiuni militare a dus la o ├«mpotmolire grav─â.
Urm─ârile declinului Rusiei png
Urm─ârile declinului Rusiei
Pe m─âsur─â ce Europa dezbate dac─â s─â ├«┼či men┼úin─â sau nu sanc┼úiunile contra Rusiei, politica de agresiune ├«mpotriva Ucrainei pe care o duce Kremlinul continu─â, f─âr─â nici un fel de dezbatere. De┼či Rusia este ├«ntr-un declin evident, ea reprezint─â ├«nc─â un real pericol pentru stabilitatea interna┼úional─â din Europa ┼či nu numai.
Jocul de a frica jpeg
Jocul de-a frica
Nimic nu documenteaz─â mai persuasiv ┼či agasant c├«t de al─âturea cu drumul e, ├«n fa┼úa provoc─ârilor globale, mare parte din st├«nga occidental─â dec├«t reac┼úiile dispropor┼úionate iscate de victoria electoral─â a premierului israelian Beniamin Netanyahu.
Melancolia lui Fawad ÔÇô poveste afgan─â jpeg
Melancolia lui Fawad ÔÇô poveste afgan─â
V─âzut din Occident, Afganistanul e un fund de r├«p─â ├«n care c├«┼úiva sminti┼úi dau de lucru NATO. Presa occidental─â e responsabil─â de imaginea foarte precar─â a Afganistanului ÔÇô c├«nd se vorbe┼čte, e mereu despre atacuri, explozii, militari mor┼úi cu onoare la datorie (├«ntotdeauna ai no┼čtri, nu ai lor) ┼či e┼čecuri colosale.
Pînă unde putem lupta cu statul islamic jpeg
Pînă unde putem lupta cu statul islamic
Exist─â o ├«ndelungat─â ┼či controversat─â istorie a extinselor interven┼úii militare str─âine ├«n Orientul Mijlociu ┼či este de sperat ca decizia pre┼čedintelui SUA, Barack Obama, de a purta r─âzboi contra statului islamic nu va demonstra altceva. Nici un alt grup terorist nu merit─â mai mult s─â fie distrus dec├«t ace┼čti jihadi┼čti uciga┼či ┼či pr─âd─âtori.
Taksim ┼či iluzia modelelor jpeg
Taksim ┼či iluzia modelelor
Da, poli┼úia a evacuat pia┼úa Taksim din Istanbul, la ora la care scriu. Da, ┼či ├«n Ankara, protestatarii au fost ├«ndep─ârta┼úi, la fel ├«n Izmir. Da, de fiecare dat─â c├«nd protestatarii se adun─â pe str─âzi, poli┼úia intervine rapid. ├Äns─â premierul Erdogan ┼či AKP s├«nt cei care au pierdut.
Sl─âbiciunile Chinei   argument monetar jpeg
Sl─âbiciunile Chinei - argument monetar
C├«nd discut despre China, de regul─â, impun un exerci┼úiu socratic. Simulez c─â s├«nt de acord cu m─âre┼úia statului chinez, dup─â care ├«mi ├«ntreb interlocutorul dac─â ┼čtie care este moneda sa. Cu to┼úii s├«nt de acord ┼či explic─â pe larg cum chinezii ├«i vor dep─â┼či pe americani, dar pu┼úini s├«nt capabili s─â spun─â numele monedei chineze┼čti.
Alegerile lui Mohamed Morsi jpeg
Alegerile lui Mohamed Morsi
Noul pre┼čedinte al Egiptului, Mohamed Morsi, provine din r├«ndul organiza┼úiei Fra┼úilor Musulmani ÔÇô acest simplu enun┼ú a speriat o mare parte a opiniei publice ├«n str─âin─âtate ┼či pe egiptenii cu orient─âri seculariste.
Securitate, diploma┼úia comer┼úului ┼či iar securitate jpeg
Securitate, diploma┼úia comer┼úului ┼či iar securitate
Un nou juc─âtor de anvergur─â s-a a┼čezat la mas─â ├«n Orientul Mijlociu. Turcia politicii externe concentrate aproape exclusiv pe securitate, pe linia ÔÇ×zero probleme cu veciniiÔÇť ┼či pe rolul NATO, ├«n str├«ns─â leg─âtur─â cu alian┼úa uneori tensionat─â cu Statele Unite, ┼či-a modificat aproape radical strategia.
Retrofuturism: un exemplu standard jpeg
Retrofuturism: un exemplu standard
V─â propun o poveste cu spa┼úii sacre, din India. Arhitectul Sameep Padera are, pentru weekendurile c├«nd iese din Mumbai, o ferm─â modest─â la Wadeshwar, un sat de hindu┼či la 70 km de metropola uria┼č─â. Probabil e o cas─â la ┼úar─â cu oleac─â de curte. De cum s-a a┼čezat ├«n sat, preo┼úii locului au venit s─â cear─â dona┼úii pentru un templu dedicat lui Shiva.
ÔÇ×Trezirea arab─âÔÇť ├«n confuzia postrevolu╚Ťionar─â jpeg
ÔÇ×Trezirea arab─âÔÇť ├«n confuzia postrevolu╚Ťionar─â
Prim─âvara arab─â ÔÇô sau ÔÇ×trezirea arab─âÔÇť, cum a mai fost numit` ÔÇô a declan╚Öat un entuziasm cu accente de delir uneori, exact a╚Öa cum s-a ├«nt├«mplat cu revoltele de strad─â din 2009 ├«n Iran. Acum i-a luat locul o dezam─âgire pe m─âsur─â, ├«nso╚Ťit─â de discursuri despre democra╚Ťie, golite de fond.
Dilema veche la Timpul prezent   Ce vrei să te faci cînd vei fi mare? png
Centrul ┼či estul Europei - o regiune complicat─â -
A ┼časea edi┼úie a forumului jurnali┼čtilor din Europa Central─â ┼či de Est, desf─â┼čurat─â la Var┼čovia sub auspiciile organiza┼úiei Ini┼úiativa Central-European─â, a scos la iveal─â problemele comune ┼či difer...
Dilema veche la Timpul prezent   Ce vrei să te faci cînd vei fi mare? png
Timpul retoricii a trecut. E vremea acţiunii
"Din discuţiile mele cu Gorbaciov am reţinut că principala sa preocupare era să menţină integritatea teritorială a Uniunii Sovietice......

Adevarul.ro

image
Ciobanul din Valahia ajuns domnitor al ┼ó─ârii Rom├óne┼čti. A dus o prigoan─â aprig─â ├«mpotriva marilor dreg─âtori
Mircea Ciobanul - domnitorul ┼ó─ârii Rom├óne┼čti care a primit acest nume pentru c─â ├«nainte de a urca pe tron cump─âra oi pentru Constantinopol. Chiar dac─â avea o preocupare pa┼čnic─â, asta nu l-a ├«mpiedicat s─â devin─â unul dintre cei mai cruzi domnitori rom├óni.
image
Concubine plimbate în turism sexual. Cele mai mari preţuri erau la Suceava
Un ora┼č din nordul Bucovinei a ajuns paradis pentru proxene┼úi ┼či prostituate datorit─â tarifelor mari care sunt practicate ├«n aceast─â zon─â.
image
ÔÇ×Pietrele FoameiÔÇŁ au ie┼čit la suprafa┼ú─â ├«n albiile secate ale R├óului Elba: ÔÇ×Dac─â m─â vezi, s─â jele┼čtiÔÇŁ
Europa se confrunt─â cu o secet─â sever─â ├«n urma unor valuri de canicul─â f─âr─â precedent, ceea ce a determinat sc─âderea dramatic─â a debitului unor r├óuri europene importante. ├Än Germania, ├«n albiile secate ale r├óurilor au ie┼čit la iveal─â pietre masive folosite ├«n urm─â cu sute de ani pentru a prevesti vremuri vitrege pentru omenire, relateaz─â Miami Herald.

HIstoria.ro

image
Predica de la Clermont: Chemarea la Prima Cruciad─â
├Än ziua de 27 noiembrie 1095, pe c├ómpul din fa╚Ťa ora╚Öului Clermont, c├óteva sute de oameni a╚Öteptau s─â aud─â predica papei Urban al II-lea.
image
Frontul din Caucaz al R─âzboiului ruso-turc din 1877-1878
R─âzboiul din 1877-1878 este cunoscut mai ales pentru frontul din Balcani, la care au luat parte mari unit─â╚Ťi otomane, ruse╚Öti ╚Öi rom├óne╚Öti ├«n principal, dar ╚Öi trupe s├órbe╚Öti ╚Öi muntenegrene.
image
Necunoscuta poveste a raclei în care s-au odihnit osemintele voievodului Mihai Viteazul
Cu ocazia comemor─ârii recente a mor╚Ťii voievodului Mihai Viteazul, Muzeului Militar Na╚Ťional ÔÇ×Regele Ferdinand IÔÇŁ a publicat pe pagina de socializare a institu╚Ťiei povestea inedit─â a raclei ├«n care, pentru un timp, s-au odihnit osemintele.