Istoria uitată a Buștenariului

Publicat ├«n Dilema Veche nr. 899 din 1 ÔÇô 7 iulie 2021
Istoria uitată a Buștenariului jpeg

S├«nt fascinat de m─ârirea ╚Öi dec─âderea locurilor. Iar deforma╚Ťia profesional─â m─â ├«ndeamn─â s─â r─âscolesc cauzele. Unul dintre cele mai apropiate geografic de locul unde locuiesc ╚Öi la ├«ndem├«n─â este satul Bu╚Ötenari, parte component─â (acum) din comuna Telega, jude╚Ťul Prahova. Denumirea localit─â╚Ťii ar proveni, destul de previzibil, de la ╚Ť─âranii care doborau bu╚Ötenii din p─âdurile care dominau zona, ├«i adunau ╚Öi-i cur─â╚Ťau de scoar╚Ť─â. Descoperirea z─âc─âmintelor de aur negru avea s─â schimbe complet a╚Öezarea molcom─â ╚Öi uitat─â de timp, duc├«nd la un adev─ârat boom demografic ╚Öi industrial. ├Äntre 1865-1895, produc╚Ťia schelei a oscilat ├«ntre 210 tone ╚Öi 10.000 de tone anual. ├Än 1897, din Bu╚Ötenari se extr─âgeau 47.892 de tone de petrol, ceea ce ├«nsemna nu mai pu╚Ťin de 60% din ceea ce se extr─âgea ├«n ├«ntregul jude╚Ť Prahova. Av├«nd ├«n vedere acest adev─ârat boom, satul a primit de-a lungul timpului vizitele unor mari personalit─â╚Ťi politice ale timpului. Cred c─â era ╚Öi o mod─â de a veni ├«n vizit─â la C├«mpina ╚Öi a urca dealul spre Bu╚Ötenari, ceea ce nu era deloc o misiune u╚Öoar─â, av├«nd ├«n vedere starea drumului. La 31 mai 1904, premierul Dimitrie Sturdza, ├«nso╚Ťit de Vintil─â Br─âtianu (care avea s─â ajung─â ╚Öi el premier, dup─â moartea ilustrului s─âu frate, Ionel Br─âtianu), vizitau C├«mpina, iar la 1 iunie 1904, cu 25 de tr─âsuri, se duceau s─â vad─â care-i treaba ╚Öi prin Bu╚Ötenari. ├Än septembrie 1909, Regele Carol I ╚Öi Regina Elisabeta vizitau cu automobilul, venind dinspre Sinaia, ÔÇ×exploat─ârile de petrol din Bu╚Ötenari ╚Öi C├«mpinaÔÇŁ, ├«nso╚Ťi╚Ťi fiind de principele George V. Bibescu, Al. Djuvara, ministrul Industriei ╚Öi Comer╚Ťului, precum ╚Öi de C.D. Anghel, prefectul jude╚Ťului Prahova. ├Än aprilie 1910, regele Gustav al Suediei, aflat ├«n Rom├ónia, ├«nso╚Ťit de principii mo╚Ötenitori, ├«ntreprindeau o excursie cu automobilul ├«n regiunea petrolifer─â C├«mpina ÔÇô Bu╚Ötenari. La Bu╚Ötenari, aleasa delega╚Ťiune vizita schelele petroliere ale unor societ─â╚Ťi precum ╚Öi un pu╚Ť cu trac╚Ťiune animal─â.

În perioada interbelică

├Än 1926, familia Bogza s-a mutat de la Blejoi la Bu╚Ötenari. De aici ╚Öi-a ales Geo Bogza ╚Öi pseudonimul literar c─âci familia avea o sifon─ârie, iar pe sifoane erau trecute ini╚Ťiala prenumelui s─âu (Gheorghe) ╚Öi a fratelui s─âu Octavian (G-O Bogza). De aici nu a mai fost dec├«t un pas p├«n─â c├«nd localnicii ├«╚Öi ziceau c─â merg s─â-╚Öi umple sifoanele la Geo Bogza, ceea ce i-a pl─âcut t├«n─ârului care a adoptat pseudonimul, ad─âug├«ndu-l numelui de familie. Geo Bogza a scris c├«teva poezii despre aceast─â comun─â, ├«n stilul s─âu caracteristic, caustic ╚Öi ironic:  ÔÇ×Am s─â c├«nt Bu┼čtenarii, ├«ngrozitorul ┼či monstruosul sat Bu┼čtenari / ├«n care fiecare piatr─â vorbe┼čte de mine ┼či de crimele mele / ├«n care fiecare femeie v─â poate spune c├«t s├«nt de cinic ┼či de mincinos / ┼či am s─â c├«nt apoi sondele pe care le-am stors de bani ca pe ni┼čte amante b─âtr├«ne / Dar ╚Öi atunci c├«nd am s─â c├«nt Bu╚Ötenarii ╚Öi atunci c├«nd am s─â c├«nt sondele / am s─â m─â c├«nt tot pe mineÔÇŁ (Poem petrolifer). Familia Bogza ar fi exploatat dou─â sonde, a╚Öa c─â afirma╚Ťiile lui pot fi considerate adev─ârate ╚Öi la propriu. Pe 20 decembrie 1929 a publicat o poezie despre satul s─âu libertarian care se pare c─â a declan╚Öat o anchet─â a autorit─â╚Ťilor, despre o crim─â misterioas─â (Misterioasa crim─â din comuna Bu╚Ötenari). Tot aici avea s─â-l asculte la radio pe Arghezi care conferen╚Ťia, ÔÇ×iar eu renun╚Ťam la orice r─âs─ârit de lun─â, ╚Öi a╚Ö fi renun╚Ťat ╚Öi la fantasticul spectacol al sondelor incendiate, pentru a m─â ├«nchide ├«n cas─â ╚Öi a-l ascultaÔÇŁ. Bogza a fost o figur─â ╚Öi nu ai cum s─â nu-i ier╚Ťi filostalinismul abject din anii 1950. Bogza a revenit dup─â aproape cinci decenii ├«n zon─â ╚Öi a fost dezam─âgit. Nu avea cum s─â fie altfel. ÔÇ×Acolo unde, ├«n vremurile lui de glorie, se ├«n─âl╚Ťau orgolioase p─âduri de sonde, acolo unde era un vuiet necontenit de motoare ╚Öi un necontenit du-te-vino de oameni, sosi╚Ťi din toate col╚Ťurile ╚Ť─ârii ╚Öi din alte ╚Ť─âri, acolo unde, ├«n urma unei erup╚Ťii, nu pu╚Ťini au devenit peste noapte milionari, ├«n toamna anului 1977 nu se mai z─ârea ÔÇô e drept, ca ├«ntr-un peisaj care r─âm├«ne unul dintre cele mai singulare din c├«te am v─âzut, ╚Öi c─âruia spiritul meu mult ├«i datoreaz─â ÔÇô dec├«t un pumn de case, un fel de c─âtun, str├«ns ├«n el ├«nsu╚Öi, cu resemnare ╚Öi umilin╚Ť─â, nemaireamintind prin nimic str─âlucirea, ╚Öi nebunia, de pe vremuriÔÇŁ. Cea mai complet─â imagine a acelui Bu╚Ötenari ├«ntreprinz─âtor, industrializat, dar ╚Öi rural, un amestec care nici nu a avut timp s─â se decanteze,  a l─âsat-o prozatorul Radu Tudoran, fratele mai mare al lui Geo Bogza, cel pu╚Ťin la fel de talentat ca Geo ÔÇô care cuno╚Ötea bine localitatea ╚Öi ├«mprejurimile, petrec├«ndu-╚Öi vacan╚Ťele de var─â aici ÔÇô, ├«n romanul Fl─âc─ârile. ÔÇ×R├«pele, alt─âdat─â ascunse de p─âduri, acum ap─âreau impudice, ├«nmul╚Ťite, ad├«ncite ╚Öi chinuite, ca ni╚Öte ros─âturi de puroi ├«ntr-un ╚Ťesut cuprins de cangren─â. Pe fundul lor, pe versan╚Ťi, deasupra, erau ├«nfipte turle de sonde, sem─ân├«nd cu ni╚Öte copaci nemai├«nt├«lni╚Ťi, negri ╚Öi sterpi. ├Äntre r├«pe, pe jum─âtate ├«ngropate ├«n p─âm├«nt, se vedeau rezervoare de sc├«nduri, n─âcl─âite de ╚Ťi╚Ťei. D├«re negre se scurgeau pe coaste, prin ╚Ť─âr├«n─â, form├«nd sm├«rcuri, leg├«nd un rezervor de altul, ├«ntr-o ╚Ťes─âtur─â ├«nc├«lcit─â ╚Öi murdar─âÔÇŁ. ╚śi portretul celor care populau satul este sugestiv, c─âci nu (mai) erau nici ╚Ť─ârani, dar nici muncitori adev─âra╚Ťi: ÔÇ×Erau ├«mbr─âca╚Ťi felurit, care cu haine de ╚Ťar─â, care or─â╚Öene╚Öte, care amestecat, dar petele de p─âcur─â, ├«ntinse de sus p├«n─â jos pe ve╚Öminte, ├«i f─âceau s─â par─â ├«n uniform─â. Unii purtau ├«n picioare opinici, al╚Ťii cizme. Cei mai mul╚Ťi aveau bocanci scor╚Ťo╚Öi ╚Öi moletiere milit─âre╚ÖtiÔÇŁ.  

├Än 1925, Bu╚Ötenariul a devenit comun─â de sine st─ât─âtoare, pe fondul dezvolt─ârii economice f─âr─â precedent a industriei extractive. Via╚Ťa ├«n Bu╚Ötenariul interbelic nu era deloc lipsit─â de riscuri. Incidentele erau numeroase ╚Öi urme ale acestora au r─âmas ├«n arhive. Probabil cel mai s├«ngeros accident de munc─â a avut loc la 14 iulie 1906, c├«nd 14 muncitori au murit. Dar ei erau dispensabili c─âci proveneau din imensa mas─â a ╚Ť─âranilor, de care regatul Rom├óniei nu a dus lips─â niciodat─â. Se pare c─â societ─â╚Ťile mari nu ├«i ├«nregistrau ├«n registre pe muncitori pentru ca, ├«n caz de accidente de munc─â, s─â nu trebuiasc─â s─â desp─âgubeasc─â familiile. La 15 septembrie 1939, pe la ora 13, un anume Gheorghe Tudorache, de meserie pu╚Ťar, ├«n v├«rst─â de 55 de ani, lucr├«nd la pu╚Ťul nr. 7 al exploat─ârii unui anume Nicu Scor╚Ťeanu, la o ad├«ncime de 60 de metri, pentru scoaterea unor burlane, a murit asfixiat. Bog─â╚Ťia locurilor este dovedit─â ╚Öi de un incident bizar care a avut loc ├«n anul 1935. Pretorul plasei C├«mpina, de care ╚Ťinea ╚Öi satul Bu╚Ötenari, raporta c─â, ├«n seara zilei de 14 octombrie, pe la ora 7,30, bandi╚Ťi au atacat cursa Bu╚Ötenari-Ploie╚Öti, la punctul numit Doft─âne╚Ť, jefuind pasagerii. Un adev─ârat episod demn de Far West-ul american. Dar dac─â ne g├«ndim la fundalul sondelor, al erup╚Ťiilor, al dughenelor ╚Öi birturilor din lemn, la banii pe care muncitorii ├«i trimiteau acas─â, nu mai pare foarte diferit fa╚Ť─â de ceea ce se ├«nt├«mpla ├«n America, evenimente intrate ├«n legend─â prin nenum─âratele ecraniz─âri de la Holllywood. Cea care ne vine imediat ├«n minte este teribilul film There Will Be Blood. C├«╚Ťi Daniel Plainview or fi fost prin zon─â, nimeni nu poate ╚Öti cu adev─ârat. P─âcat c─â nici un regizor din t├«n─ârul ╚Öi vigurosul val al cinematografiei rom├óne╚Öti contemporane nu s-a g├«ndit s─â exploateze vreun subiect similar.

Am avut norocul s─â-l cunosc bine pe cel care a fost, p├«n─â acum trei ani, memoria vie a vechiului Bu╚Ötenari. Asemeni multor altor ╚Ť─ârani rom├óni vrednici, avea o pre╚Ťuire aparte fa╚Ť─â de carte. De meserie t├«mplar (f─âcea u╚Öi ╚Öi ferestre ╚Öi la 85 de ani), Constantin Ungureanu s-a n─âscut la 1 ianuarie 1922, ├«n noaptea de Revelion, dar a fost ├«nregistrat abia la 15 ianuarie. A f─âcut cinci clase la ╚Öcoala din comun─â, dar provenind dintr-o familie numeroas─â, a luat calea t├«mpl─âriei la 14 ani. Era nevoie de t├«mplari pricepu╚Ťi ├«n zon─â, chiar dac─â schelele de lemn ale sondelor ├«ncepeau s─â fie ├«nlocuite cu cele de fier. Patronul la care lucra l-a pus s─â me╚Ötereasc─â o cruce mare, care trebuia amplasat─â la hotarul dintre Bu╚Ötenari ╚Öi Cosminele. Dup─â r─âzboi a fost acuzat de simpatii legionare, tocmai din cauza acelei cruci. Patronul lui avea simpatii legionare, iar regimul comunist ╚Ötia s─â interpreteze ╚Öi reinterpreteze u╚Öor orice detaliu. A fost ├«nrolat ├«n regimentul 1 V├«n─âtori din Caracal, capitala jude╚Ťului Romana╚Ťi, care f─âcea parte din Divizia a 7-a a Armatei a IV-a. A apucat doar campania din vest, ├«mpotriva germanilor care ÔÇ×duceau un r─âzboi plin de capcane... P─âdurea gemea de greutatea tancurilor Tigru, am v─âzut hectare de copaci smul╚Öi de aceste fiare. Cu lupte grele s-a terminat acest r─âzboi. Noi eram foarte bine instrui╚Ťi la lupta la baionet─â. C├«nd ru╚Öii au strigat Voina kaput, rachete, trasoare, obuze au ├«nceput s─â ├«nro╚Öeasc─â v─âzduhul ╚Öi cu strig─âte de bucurie ne-am a╚Öezat fiecare unde eram, obosi╚Ťi ╚Öi murdari. C├«nd ni s-a ordonat s─â golim fiecare armamentul din dotare de gloan╚Ťe, eram at├«t de obosit ├«nc├«t am uitat s─â scot cartu╚Öul de pe ╚Ťeava pu╚Ötii. M-am culcat ╚Öi mi-am b─âgat ╚Ťeava pu╚Ötii ├«n casc─â ╚Öi, a╚Ťipind, am ap─âsat involuntar pe tr─âgaci. Glon╚Ťul a ╚Ť├«╚Önit, mi-a rupt bareta de la casca metalic─â ╚Öi aproape c─â am le╚Öinat. Muream ├«n ultima clip─â, c├«nd de fapt eu ├«mi doream at├«t de mult s─â tr─âiesc, dup─â tot chinul ├«nduratÔÇŁ, avea s─â-╚Öi aduc─â el aminte ├«n 2013. La mai bine de ╚Öase decenii de la moartea vechiului Bu╚Ötenari capitalist interbelic, ├«nc─â ├«╚Öi aducea aminte de cei pe care-i considera boierii comunei, de fapt personajele ├«nst─ârite ╚Öi care au avut at├«t de mult de suferit dup─â 1947. Unul dintre ei, ├«n╚Ťeleg├«nd ce avea s─â se petreac─â, s-a b─âgat ├«n cad─â ╚Öi ╚Öi-a ├«nfipt un cu╚Ťit ├«n inim─â. Un monument din piatr─â reprezent├«nd un vultur a fost amplasat ├«n fa╚Ťa vechiului local al prim─âriei, pe soclul s─âu fiind inscrip╚Ťionate numele fiilor comunei mor╚Ťi ├«n R─âzboiul de ├Äntregire (1916-1919). ├Än mod curios, autorit─â╚Ťile comuniste au uitat s─â modifice ultimul an.

Acum 

Bu╚Ötenari este una din localit─â╚Ťile care au cunoscut cele mai mari (de)c─âderi din perioada interbelic─â p├«n─â ast─âzi din Muntenia. ├Än afara ╚Ťevilor ruginite ale c├«torva sonde, cele c├«ntate de Geo Bogza, nimic nu mai pare a aduce aminte de peisajul din c─âr╚Ťile po╚Ötale interbelice. Mai exist─â o schel─â (cum ├«i zic localnicii), unde c├«teva jeep-uri ale principalei companii austro-rom├óne dovedesc faptul c─â ├«nc─â se mai extrage petrol sau mai degrab─â gaze din acest subsol. Lumea zice c─â este imposibil ca la mare ad├«ncime s─â nu mai existe niscaiva pungi de aur negru, av├«nd ├«n vedere ad├«ncimea la care ajungea forajul interbelic, dar c─â nu ar exista interes economic pentru a se relua exploatarea. Fostul local al prim─âriei, un ar─âtos ╚Öi demn imobil ridicat ├«n anii 1920, zace abandonat, ├«n curs de degradare. ├Än curtea din fa╚Ť─â a fost amenajat un mic parc pentru cei c├«╚Ťiva copii care mai tr─âiesc ├«n sat sau care mai vin ├«n timpul vacan╚Ťelor la bunici sau la casele celor pleca╚Ťi, dar care mai revin s─â le ├«ngrijeasc─â. La fel ca ├«n at├«tea alte r├«nduri, ├«nt├«i cedeaz─â acoperi╚Öul, iar apoi paragina se instaleaz─â ├«ncetul cu ├«ncetul. Nim─ânui cu ceva putere de decizie nu i-a trecut prin cap s─â organizeze o cas─â memorial─â Geo Bogza sau, de ce nu, un muzeu al exploata╚Ťiilor petroliere din zon─â. M─âcar de s-ar expune zecile de c─âr╚Ťi po╚Ötale care au supravie╚Ťuit ├«n diverse colec╚Ťii private sau publice ╚Öi tot s-ar acoperi doi pere╚Ťi. S├«nt sigur c─â zecile de bicicli╚Öti bucure╚Öteni care ├«╚Öi las─â ma╚Öinile prin C├«mpina ╚Öi o iau piepti╚Ö pe dealurile noastre subcarpatice ╚Öi-ar face timp s─â intre. S─â ia o pauz─â ╚Öi s─â descopere ceea ce a fost micul sat molcom, prin care trec ╚Öi unde se opresc invariabil la magazinul central, pentru un suc ╚Öi o ap─â plat─â. Uit├«ndu-se la o schel─â-monument din curtea ├«nvecinat─â, care are ├«n v├«rf un elicopter. Unde stau ╚Öi ├«mi tund iarba. Din c├«nd ├«n c├«nd, ├«mi p─âr─âsesc lenea proverbial─â ╚Öi le explic ce a fost Bu╚Ötenariul, cine l-a locuit ╚Öi de ce. Iar bicicli╚Ötii m─â ascult─â cu interes. ├Än sinea mea r├«d ╚Öi-mi spun: ÔÇ×Iat─â c─â fiul adoptiv manifest─â mai mult zel dec├«t cei care s-au n─âscut ╚Öi au crescut aici. Zelul neofituluiÔÇŁ.

Codru╚Ť Constantinescu este istoric ╚Öi consilier pentru afaceri europene la Prefectura Prahova. Cea mai recent─â carte publicat─â este Liber ├«n Europa (Editura Vremea, 2021).

Foto: Buștenari (wikimapia.org)

Anticiclonul rusesc nu cedeaz─â jpeg
Anticiclonul rusesc nu cedeaz─â
Rusia de azi este închisă pentru noi: nu știm despre filmele lor, cultura lor nu o difuzăm și nu o vrem, limba rusă nu ne place, iar politica Rusiei se rezumă la persoana lui Putin și nici asta nu prea ne interesează.
ÔÇ×Ucraina e pierdut─â pentru RusiaÔÇŁ ÔÇô interviu cu Anatol ╚Ü─éRANU, fost ambasador al Republicii Moldova ├«n Rusia jpeg
ÔÇ×Ucraina e pierdut─â pentru RusiaÔÇŁ ÔÇô interviu cu Anatol ╚Ü─éRANU, fost ambasador al Republicii Moldova ├«n Rusia
ÔÇ×Gafele comunit─â╚Ťii occidentale ├«n raport cu regimul lui Putin au contribuit la ceea ce se ├«nt├«mpl─â ast─âzi.ÔÇŁ
Ce ├«l mobilizeaz─â pe Putin? ÔÇô interviu cu Adam MICHNIK jpeg
Ce ├«l mobilizeaz─â pe Putin? ÔÇô interviu cu Adam MICHNIK
ÔÇ×Putin a avut un anumit obiectiv atunci c├«nd a ├«nceput s─â mobilizeze trupele, dar s-a lovit de ceva neprev─âzut.ÔÇŁ
Jocurile privirii jpeg
Jocurile privirii
Prin╚Öi ├«n v├«rtejul aceleia╚Öi lumi, Eminescu ╚Öi Caragiale nu s├«nt, de fapt, ├«n disjunc╚Ťie, ci ├«ntr-o continuitate aproape magic─â.
Catedrala M├«ntuirii Neamului ÔÇô sau pragul civiliza╚Ťional dincolo de care trebuie s─â p─â╚Öim jpeg
Catedrala M├«ntuirii Neamului ÔÇô sau pragul civiliza╚Ťional dincolo de care trebuie s─â p─â╚Öim
├Än pozi╚Ťia pe care o avem cei mai mul╚Ťi dintre noi ├«n fa╚Ťa dezbaterii privind construc╚Ťia Catedralei M├«ntuirii Neamului, exist─â mult─â tr─âire tipic rom├óneasc─â.
Istoria uitată a Buștenariului jpeg
Istoria uitată a Buștenariului
Descoperirea zăcămintelor de aur negru avea să schimbe complet așezarea molcomă și uitată de timp, ducînd la un adevărat boom demografic și industrial.
Iran: de la trei genuri la unul jpeg
Iran: de la trei genuri la unul
Vechii per╚Öi recuno╚Öteau trei genuri, sau cel pu╚Ťin o veche civilizatie de acum 3.000 de ani descoperit─â la Hasanlu ├«n nord-vestul Iranului.
Hong Kong ÔÇô momentul adev─ârului jpeg
Hong Kong ÔÇô momentul adev─ârului
Aceast─â cvasi-promisiune de azil politic ├«nc├«nt─â auzul unor grupuri de profesioni╚Öti din Hong Kong, care promoveaz─â ideea unei emigra╚Ťii colective spre noi ÔÇ×ora╚Öe┬ácharterÔÇŁ┬ásituate ├«n ╚Ť─âri mai libere.
China, ├«n c─âutarea legitimit─â╚Ťii jpeg
China, ├«n c─âutarea legitimit─â╚Ťii
Democra╚Ťia liberal─â se confrunt─â cu o criz─â de legitimitate ÔÇô sau, cel pu╚Ťin, a╚Öa ni se spune. Oamenii nu mai au ├«ncredere ├«n guvernarea elitelor liberale ╚Öi tot mai mult─â lume crede c─â oferta actual─â de democra╚Ťie este o p─âc─âleal─â.
P├«n─â la Praga ┼či ├«napoi jpeg
P├«n─â la Praga ┼či ├«napoi
Am tr─âit mult─â vreme temerea c─â voi ajunge ├«ntr-o situa┼úie f─âr─â ie┼čire atunci c├«nd, nevoit s─â fac pe ghidul turistic prin Bucure┼čti, nu prea voi avea ce s─â le ar─ât oaspe┼úilor. Str─âzile congestionate? Cl─âdirile-monument ne├«ngrijite? Casa Poporului?! M─ân─âstirile asaltate de cer┼četori?
America se întoarce în Irak jpeg
America se întoarce în Irak
Decizia pre┼čedintele Barack Obama de a spori num─ârul trupelor terestre americane din Irak ┼či de a le plasa ├«n provincia Anbar, preponderent sunnit─â, a st├«rnit numeroase discu┼úii aprinse. ├Än Statele Unite, dezbaterea public─â a pus pe tapet experien┼úa Vietnamului, unde desf─â┼čurarea tot mai masiv─â de ac┼úiuni militare a dus la o ├«mpotmolire grav─â.
Urm─ârile declinului Rusiei png
Urm─ârile declinului Rusiei
Pe m─âsur─â ce Europa dezbate dac─â s─â ├«┼či men┼úin─â sau nu sanc┼úiunile contra Rusiei, politica de agresiune ├«mpotriva Ucrainei pe care o duce Kremlinul continu─â, f─âr─â nici un fel de dezbatere. De┼či Rusia este ├«ntr-un declin evident, ea reprezint─â ├«nc─â un real pericol pentru stabilitatea interna┼úional─â din Europa ┼či nu numai.
Jocul de a frica jpeg
Jocul de-a frica
Nimic nu documenteaz─â mai persuasiv ┼či agasant c├«t de al─âturea cu drumul e, ├«n fa┼úa provoc─ârilor globale, mare parte din st├«nga occidental─â dec├«t reac┼úiile dispropor┼úionate iscate de victoria electoral─â a premierului israelian Beniamin Netanyahu.
Melancolia lui Fawad ÔÇô poveste afgan─â jpeg
Melancolia lui Fawad ÔÇô poveste afgan─â
V─âzut din Occident, Afganistanul e un fund de r├«p─â ├«n care c├«┼úiva sminti┼úi dau de lucru NATO. Presa occidental─â e responsabil─â de imaginea foarte precar─â a Afganistanului ÔÇô c├«nd se vorbe┼čte, e mereu despre atacuri, explozii, militari mor┼úi cu onoare la datorie (├«ntotdeauna ai no┼čtri, nu ai lor) ┼či e┼čecuri colosale.
Pînă unde putem lupta cu statul islamic jpeg
Pînă unde putem lupta cu statul islamic
Exist─â o ├«ndelungat─â ┼či controversat─â istorie a extinselor interven┼úii militare str─âine ├«n Orientul Mijlociu ┼či este de sperat ca decizia pre┼čedintelui SUA, Barack Obama, de a purta r─âzboi contra statului islamic nu va demonstra altceva. Nici un alt grup terorist nu merit─â mai mult s─â fie distrus dec├«t ace┼čti jihadi┼čti uciga┼či ┼či pr─âd─âtori.
Taksim ┼či iluzia modelelor jpeg
Taksim ┼či iluzia modelelor
Da, poli┼úia a evacuat pia┼úa Taksim din Istanbul, la ora la care scriu. Da, ┼či ├«n Ankara, protestatarii au fost ├«ndep─ârta┼úi, la fel ├«n Izmir. Da, de fiecare dat─â c├«nd protestatarii se adun─â pe str─âzi, poli┼úia intervine rapid. ├Äns─â premierul Erdogan ┼či AKP s├«nt cei care au pierdut.
Sl─âbiciunile Chinei   argument monetar jpeg
Sl─âbiciunile Chinei - argument monetar
C├«nd discut despre China, de regul─â, impun un exerci┼úiu socratic. Simulez c─â s├«nt de acord cu m─âre┼úia statului chinez, dup─â care ├«mi ├«ntreb interlocutorul dac─â ┼čtie care este moneda sa. Cu to┼úii s├«nt de acord ┼či explic─â pe larg cum chinezii ├«i vor dep─â┼či pe americani, dar pu┼úini s├«nt capabili s─â spun─â numele monedei chineze┼čti.
Alegerile lui Mohamed Morsi jpeg
Alegerile lui Mohamed Morsi
Noul pre┼čedinte al Egiptului, Mohamed Morsi, provine din r├«ndul organiza┼úiei Fra┼úilor Musulmani ÔÇô acest simplu enun┼ú a speriat o mare parte a opiniei publice ├«n str─âin─âtate ┼či pe egiptenii cu orient─âri seculariste.
Securitate, diploma┼úia comer┼úului ┼či iar securitate jpeg
Securitate, diploma┼úia comer┼úului ┼či iar securitate
Un nou juc─âtor de anvergur─â s-a a┼čezat la mas─â ├«n Orientul Mijlociu. Turcia politicii externe concentrate aproape exclusiv pe securitate, pe linia ÔÇ×zero probleme cu veciniiÔÇť ┼či pe rolul NATO, ├«n str├«ns─â leg─âtur─â cu alian┼úa uneori tensionat─â cu Statele Unite, ┼či-a modificat aproape radical strategia.
Retrofuturism: un exemplu standard jpeg
Retrofuturism: un exemplu standard
V─â propun o poveste cu spa┼úii sacre, din India. Arhitectul Sameep Padera are, pentru weekendurile c├«nd iese din Mumbai, o ferm─â modest─â la Wadeshwar, un sat de hindu┼či la 70 km de metropola uria┼č─â. Probabil e o cas─â la ┼úar─â cu oleac─â de curte. De cum s-a a┼čezat ├«n sat, preo┼úii locului au venit s─â cear─â dona┼úii pentru un templu dedicat lui Shiva.
ÔÇ×Trezirea arab─âÔÇť ├«n confuzia postrevolu╚Ťionar─â jpeg
ÔÇ×Trezirea arab─âÔÇť ├«n confuzia postrevolu╚Ťionar─â
Prim─âvara arab─â ÔÇô sau ÔÇ×trezirea arab─âÔÇť, cum a mai fost numit` ÔÇô a declan╚Öat un entuziasm cu accente de delir uneori, exact a╚Öa cum s-a ├«nt├«mplat cu revoltele de strad─â din 2009 ├«n Iran. Acum i-a luat locul o dezam─âgire pe m─âsur─â, ├«nso╚Ťit─â de discursuri despre democra╚Ťie, golite de fond.
Dilema veche la Timpul prezent   Ce vrei să te faci cînd vei fi mare? png
Centrul ┼či estul Europei - o regiune complicat─â -
A ┼časea edi┼úie a forumului jurnali┼čtilor din Europa Central─â ┼či de Est, desf─â┼čurat─â la Var┼čovia sub auspiciile organiza┼úiei Ini┼úiativa Central-European─â, a scos la iveal─â problemele comune ┼či difer...
Dilema veche la Timpul prezent   Ce vrei să te faci cînd vei fi mare? png
Timpul retoricii a trecut. E vremea acţiunii
"Din discuţiile mele cu Gorbaciov am reţinut că principala sa preocupare era să menţină integritatea teritorială a Uniunii Sovietice......
Dilema veche la Timpul prezent   Ce vrei să te faci cînd vei fi mare? png
Muzică vie, erudiţie, tropăieli - BBC Proms 2009: portret de festival -
Una dintre cele mai improbabile uniuni ├«n lumea de azi, orchestra format─â din tineri arabi ┼či israelieni West-Eastern Divan, ├«mpline┼čte zece ani....

Adevarul.ro

image
Avertiz─âri de canicul─â ┼či vijelii pentru toat─â ┼úara. Unde se vor ├«nregistra fenomene extreme: harta regiunilor afectate
Avertiz─âri de Cod Portocaliu ┼či Cod Galben de ploi toren┼úiale, vijelii ┼či grindin─â au fost emise mar┼úi, 5 iulie, pentru mai multe jude┼úe din ┼úar─â.
image
Atacul rechinilor. Ce spun biologii marini despre cazul turistei rom├ónce ucise ├«n Marea Ro┼čie a Egiptului
Periodic, rechinii atac─â turi┼čtii ├«n Marea Ro┼čie. Ultima victim─â este o rom├ónc─â de 40 de ani din Suceava. Aceasta nu a avut nicio ┼čans─â ├«n fa┼úa Marelui Alb care la doar 600 de metri distan┼ú─â mai ucisese o turist─â din Austria.
image
Cum se vor impozita imobilele ┼či care este baza de calcul pentru contribu┼úiile la pensii ┼či s─ân─âtate
Modific─ârile Codului Fiscal prev─âd, printre altele, ┼či modific─âri ale modului de calcul pentru plata imobilelor, dar ┼či a bazei de calcul pentru contribu┼úiile la s─ân─âtate ┼či pensii.

HIstoria.ro

image
Diferendul româno-bulgar: Prima problemă spinoasă cu care s-a confruntat România după obţinerea independenţei
Pentru Rom├ónia, prima problem─â spinoas─â cu care s-a confruntat dup─â ob╚Ťinerea independen╚Ťei a fost stabilirea grani╚Ťei cu Bulgaria.
image
Controversele romaniz─ârii: Teritoriile care nu au fost romanizate, de╚Öi au apar╚Ťinut Imperiului Roman
Oponen╚Ťii romaniz─ârii aduc mereu ├«n discu╚Ťie, pentru a combate romanizarea Daciei, acele teritorii care au apar╚Ťinut Imperiului Roman ╚Öi care nu au fost romanizate. Aceste teritorii trebuie ├«mp─âr╚Ťite ├«n dou─â categorii: acelea unde romanizarea ├«ntr-adev─âr nu a p─âtruns ╚Öi nu ÔÇ×a prinsÔÇŁ ╚Öi acelea care au fost romanizate, dar evenimente ulterioare le-au modificat acest caracter. Le descriem pe r├ónd.
image
SUA și Republica Dominicană - Cum a eșuat o anexare dorită de (mai) toată lumea
Pe 2 decembrie 1823, ├«ntr-o vreme c├ónd majoritatea coloniilor spaniole din Americi ├«╚Öi declaraser─â independen╚Ťa sau erau pe cale s-o c├ó╚Ötige, pre╚Öedintele SUA, James Monroe, a proclamat doctrina care-i poart─â numele ╚Öi care a devenit unul dintre documentele emblematice ale istoriei politice a SUA ╚Öi a lumii.