Jocurile privirii

Pavel ┼×U┼×AR─é
Publicat ├«n Dilema Veche nr. 931 din 10 ÔÇô 16 februarie 2022
Jocurile privirii jpeg

ÔÇ×Abia un bra╚Ť pe g├«t i-a pus

╚śi ea l-a prins ├«n bra╚Ťe...ÔÇŁ

(M. Eminescu,

ÔÇ×Femeie nebun─â, ce ai f─âcut?ÔÇŁ

(I.L. Caragiale,

Dintr-o slab─â rezisten╚Ť─â fa╚Ť─â de tenta╚Ťia simplific─ârilor confortabile, sau dintr-o nevoie ad├«nc─â de repere, seduc╚Ťia schematiz─ârii pare a fi o capcan─â ├«n care cad p├«n─â ╚Öi min╚Ťile cele mai subtile ╚Öi mai precaute. Este de neconceput o analiz─â, fie ea ├«n spa╚Ťiul culturii, al istoriei sau al politicii, care s─â nu-╚Öi fixeze, m─âcar ca simpl─â ipotez─â de lucru, anumite repere ├«n func╚Ťie de care fenomenele mari sau simplele fapte particulare s─â fie sec╚Ťionate chirurgical ╚Öi, mai apoi, investigate ├«n structurile lor constitutive sau, dup─â caz, ├«n toate detaliile semnificative. ├Än acest sens, spiritul culturii rom├óne, dar ╚Öi via╚Ťa noastr─â public─â, ├«n general, s├«nt constant evaluate pornindu-se de la binomul Mihai Eminescu ÔÇô I.L. Caragiale, impus, ├«n ultimul veac, cu o autoritate absolut─â ╚Öi incontestabil─â. Evada╚Ťi, pe nesim╚Ťite, din cadrele stricte ale propriei lor opere, cei doi mari scriitori au devenit capetele de serie ale unor tipologii identitare, chiar dac─â, aparent, contradictorii ╚Öi paradoxale. De╚Öi apar╚Ťin aceluia╚Öi spa╚Ťiu ╚Öi reac╚Ťioneaz─â ├«n fa╚Ťa acelora╚Öi stimuli, ei s├«nt percepu╚Ťi mai degrab─â ├«ntr-o rela╚Ťie de adversitate ontic─â sau, ├«n cel mai bun caz, de complementaritate sever─â, ├«ns─â ├«n nici un caz ├«ntr-una de unitate sau de continuitate. Tradi╚Ťional ╚Öi canonic, Eminescu a devenit un fel de sinonim al naturii vizionare, al miturilor fondatoare, al goanei dup─â idealitate ╚Öi dup─â absolut, ├«n vreme ce Caragiale s-a calificat ferm ca un chirurg al lumii empirice, ca arheolog al devia╚Ťiilor de caracter, ca oglind─â necru╚Ť─âtoare a caren╚Ťelor etice ╚Öi suflete╚Öti sau ca un revelator al naturii noastre mimetice, precare ╚Öi frivole, pentru ca, finalmente, s─â devin─â magicianul o╚Ťios, angajat ├«ntr-un vast ceremonial de exorcizare.

Privi╚Ťi, ├«ns─â, prin fereastra cu o enorm─â vizibilitate asupra lumii pe care o deschid cele dou─â capodopere ale literaturii rom├óne, Luceaf─ârul ╚Öi O scrisoare pierdut─â, ambele intrate ╚Öi sedimentate ├«n con╚Ötiin╚Ťa colectiv─â cu vigoarea organic─â a unui produs folcloric, de substrat, Eminescu ╚Öi Caragiale tr─âiesc mult mai conving─âtor ╚Öi mai profund sub semnul genului proxim dec├«t sub acela al diferen╚Ťei specifice. P├«n─â ╚Öi succesiunea banal─â a celor dou─â opere, Luceaf─ârul ÔÇô 1883, O scrisoare pierdut─â ÔÇô 1884, pare a sugera mai cur├«nd o necesitate urgent─â dec├«t un simplu accident cronologic, din specia istoriografiei de prim─â instan╚Ť─â. ├Äntr-un astfel de scenariu, Luceaf─ârul eminescian ├«╚Öi dep─â╚Öe╚Öte simpla condi╚Ťie ╚Öi elementara func╚Ťie literar─â, asum├«ndu-╚Öi rolul paradoxal de a justifica metafizic ╚Öi de a acredita juste╚Ťea, autenticitatea ╚Öi necesitatea ├«nalt─â a lumii lui Caragiale. Citit f─âr─â prejudec─â╚Ťi ╚Öi, mai ales, f─âr─â complezen╚Ťe ╚Öi f─âr─â supunere necondi╚Ťionate fa╚Ť─â de autoritatea unor exegeze anterioare, sensul ad├«nc al Luceaf─ârului nu poate fi nici enun╚Ťat sumar ╚Öi nici citit in extenso prin reduc╚Ťia lui la ideea incompatibilit─â╚Ťii dintre dou─â lumi: una atemporal─â, rece ╚Öi incoruptibil─â, cealalt─â perisabil─â, temporal─â ╚Öi supus─â unui hedonism ludic ╚Öi frivol. Drama poemului nu trebuie c─âutat─â at├«t ├«n imposibilitatea comunic─ârii, ├«ntr-un dezacord al limbajului profund al fiin╚Ťei, c├«t ├«ntr-un fundamental viciu de op╚Ťiune. ├Än aceast─â perspectiv─â, Eminescu realizeaz─â, prin C─ât─âlina, unul dintre cele mai fascinante, mai complexe ╚Öi mai contradictorii personaje-simbol din ├«ntreaga literatur─â rom├ón─â. Ea ├«ncorporeaz─â, ├«n egal─â m─âsur─â, dilemele patetice ale unei eroine antice, dar ╚Öi abuliile ╚Öi frisoanele de budoar ale unei starlete din seria roz. Iar adev─ârata dram─â ╚Öi toate tr─âirile amestecate ╚Öi liric-compulsive ale C─ât─âlinei nu stau ├«n presupusa ei neputin╚Ť─â de a-╚Öi dep─â╚Öi condi╚Ťia, prob─â la care, ├«ntre noi fie vorba, nici nu se supune, ci ├«n incapacitatea ei de autoevaluare, altfel spus de a-╚Öi explora ╚Öi de a-╚Öi valorifica propriul poten╚Ťial, ea fiind ├«nzestrat─â fundamental cu o natur─â dubl─â. Cu una care o dezv─âluie ca fiin╚Ť─â hibrid─â ╚Öi exponen╚Ťial─â, ├«n care se ├«ntrez─âre╚Öte, vag, dar nu ╚Öi confuz, o surprinz─âtoare substan╚Ť─â christic─â. Rolul ei, ├«n structura ideatic─â ╚Öi ├«n arhitectura mistic─â a poemului, nu este acela de a marca ruptura ╚Öi de a confirma imposibilitatea comunic─ârii, ci, dimpotriv─â, tocmai acela de a face posibil─â comunicarea ╚Öi de a pune ├«n contact nemijlocit lumea imediat─â, diurn─â, cu cea revelat─â ╚Öi transcendent─â. Condi╚Ťia ei omeneasc─â ╚Öi p─âm├«ntean─â, poten╚Ťial restrictiv─â ╚Öi provizorie, este dublat─â explicit de o predestinare sacr─â. Iar Eminescu marcheaz─â f─âr─â echivoc acest fapt, chiar de la ├«nceputul poemului; el ├«i precizeaz─â at├«t unicitatea (,,╚Öi era una la p─ârin╚ŤiÔÇŁ), c├«t ╚Öi ob├«r╚Öia aleas─â (,,din neamuri mari, ├«mp─âr─âte╚ÖtiÔÇŁ), dar ╚Öi condi╚Ťia de aluzie celest─â (,,cum e fecioara ├«ntre sfin╚ŤiÔÇŁ), ceea ce ├«i acrediteaz─â ╚Öi ├«i consolideaz─â ├«nvestitura suprauman─â ╚Öi voca╚Ťia transcendent─â. ╚śi tocmai ├«n consecin╚Ťa acestei predestin─âri, C─ât─âlina are acces liber la sacru ╚Öi la sferele ├«nalte ale atemporalit─â╚Ťii, iar tot ceea ce urmeaz─â nu mai intr─â sub regimul disponibilit─â╚Ťii, al capacit─â╚Ťii de acces, ci exclusiv sub acela al liberei decizii sau, altfel spus, al liberului-arbitru. Ea poate, jertfindu-╚Öi christic natura uman─â, s─â intre triumfal ├«ntr-un regim superior ╚Öi s─â fac─â experien╚Ťa direct─â a unui adev─ârat scenariu al m├«ntuirii. Refuz├«nd eternitatea, prefer├«nd hierofaniei, adic─â unei c─âs─âtorii mistice, o banal─â, dar irezistibil─â cochet─ârie diurn─â, C─ât─âlina rateaz─â lucid absolutul ╚Öi, prin faptul de a r─âm├«ne confortabil ╚Öi jubilatoriu ├«n lume, instituie, cumva, p─âcatul originar al spiritului rom├ónesc, acela de a nu-╚Öi duce p├«n─â la cap─ât mandatul, de a rata intensitatea unei experien╚Ťe superioare ╚Öi de a nu-╚Öi coagula poten╚Ťialul ├«ntr-un adev─ârat act ├«ntemeietor de credin╚Ť─â ╚Öi ├«ntr-un amplu parcurs al m├«ntuirii. Prin aceast─â decizie ╚Öi prin op╚Ťiunea comod─â, ea transform─â eternitatea ╚Öi promisiunea transcenden╚Ťei, dintr-o realitate cu acces direct, dintr-un culoar de comunicare nemijlocit─â ╚Öi dintr-o manifestare izomorf─â, ├«ntr-o simpl─â umbrel─â ├«ndep─ârtat─â, pe a c─ârei protec╚Ťie o invoc─â mai apoi, vulnerabil─â, supus─â ╚Öi, mai ales, din afar─â. Abia acum, prin renun╚Ťarea C─ât─âlinei la propria-i sacralitate, izomorfismul se fr├«nge, lumile se despart ╚Öi comunicarea se spulber─â, iar cele dou─â st─âri devin autonome ╚Öi ireconciliabile pentru c─â jertfa ei, spre deosebire de cea christic─â, nu prive╚Öte efemera natur─â uman─â, ci ├«nsu╚Öi privilegiul ├«mp─âr─â╚Ťiei, adic─â tocmai dimensiunea ╚Öi ├«nvestitura ei sacr─â. Deterior├«ndu-╚Öi regimul ontic ╚Öi voca╚Ťia transcenden╚Ťei, C─ât─âlina fisureaz─â ├«ntregul blindaj mistico-metafizic care o proteja, iar prin aceste fisuri, prin bre╚Öele nesecurizate, irumpe ╚Öi invadeaz─â enorma viitur─â a lumii lui Caragiale. Principiile ├«nalte devin fiin╚Ťe m─ârunte, ├«ntreaga lume astral─â ├«╚Öi preschimb─â mecanica transcendent─â ├«n viermuial─â istoric─â, iar uluitoarele trasee ale luminii incoruptibile se transform─â ├«ntr-un biet metabolism social, inconsistent ╚Öi derizoriu.

Ie╚Öit─â de sub determin─ârile ╚Öi din condi╚Ťia ei metafizic─â, preafrumoasa C─ât─âlina se nume╚Öte acum Zoe Trahanache, iar visul ei galactic se ipostaziaz─â ├«ntr-un infim document al fericirii prohibite, care se plimb─â haotic, la firul ierbii ╚Öi pe un traseu la fel de imprevizibil ca o indeterminare cuantic─â: buzunarul Cet─â╚Ťeanului turmentat, singurul purt─âtor de extaz ╚Öi ├«nc─â apt pentru transe mistice ÔÇô c─âptu╚Öeala p─âl─âriei lui Ca╚Ťavencu ╚Öi retur. Oportunist ╚Öi eficient, vicleanul copil de cas─â, C─ât─âlin, se instaleaz─â confortabil ├«n scaunul de prefect din capitala unui jude╚Ť de munte ╚Öi se plimb─â hyperionic printre constela╚Ťii birocratice ╚Öi pe calea undelor de telegraf p├«n─â la cel─âlalt cap─ât, acolo unde demiurgul politic ├«i recep╚Ťioneaz─â lament─ârile ╚Öi de unde ├«i ╚Öi transmite inefabile mesaje m├«ntuitoare. Eternitatea se m─âsoar─â aici ├«n legislaturi, iar aspira╚Ťia spre absolut are chipul mistic al listei cu candidaturi.         

Dar natura profund─â a personajelor caragialiene nu este lipsit─â ea ├«ns─â╚Öi de o anumit─â memorie, ├«n care se mai ├«ntrez─âresc vag diversele reziduuri metafizice. Gesticula╚Ťia lor se ritualizeaz─â ╚Öi cap─ât─â, deseori, expresii ceremoniale ╚Öi liturgice, delirul verbal devine incantatoriu, iar inflam─ârile cotidiene se ├«nal╚Ť─â p├«n─â la cotele ├«nalte ale extazului. Atavic, ele ├«nc─â tr─âiesc cu nostalgia unor incerte primordialit─â╚Ťi fondatoare.

Prin╚Öi ├«n v├«rtejul aceleia╚Öi lumi, Eminescu ╚Öi Caragiale nu s├«nt, de fapt, ├«n disjunc╚Ťie, ci ├«ntr-o continuitate aproape magic─â. Ei nu s├«nt separa╚Ťi ├«n fond, ci doar ├«n unghiul de percep╚Ťie ╚Öi ├«n strategiile privirii; Eminescu prive╚Öte Universul printr-un ochean ├«ntors, iar distan╚Ťa anuleaz─â detaliile ╚Öi preschimb─â vederea ├«n contempla╚Ťie, ├«n timp ce Caragiale prive╚Öte prin el ├«n pozi╚Ťie normal─â, ╚Öi atunci excesiva apropiere ofer─â o imagine hipertrofiat─â, un gros-plan devastator, ├«n care detaliile devin agresive p├«n─â la monstruozitate (,,sim╚Ť enorm ╚Öi v─âz monstruosÔÇŁ). Astfel, privirea se transform─â, implacabil, ├«n bisturiu, iar intervalul 1883-1884 nu este, privit la scara mare a istoriei ╚Öi a fiin╚Ťei, dec├«t clipa necesar─â pentru r─âsucirea ocheanului.

Pavel ╚śu╚Öar─â este istoric ╚Öi critic de art─â.

p 20 Catedrala Sfinta Sofia din Kiev WC jpg
Elemente religioase în conflictul ruso-ucrainean
Statul finan╚Ťeaz─â activit─â╚Ťile Bisericii, iar Biserica confer─â legitimitate statului.
Anticiclonul rusesc nu cedeaz─â jpeg
Anticiclonul rusesc nu cedeaz─â
Rusia de azi este închisă pentru noi: nu știm despre filmele lor, cultura lor nu o difuzăm și nu o vrem, limba rusă nu ne place, iar politica Rusiei se rezumă la persoana lui Putin și nici asta nu prea ne interesează.
ÔÇ×Ucraina e pierdut─â pentru RusiaÔÇŁ ÔÇô interviu cu Anatol ╚Ü─éRANU, fost ambasador al Republicii Moldova ├«n Rusia jpeg
ÔÇ×Ucraina e pierdut─â pentru RusiaÔÇŁ ÔÇô interviu cu Anatol ╚Ü─éRANU, fost ambasador al Republicii Moldova ├«n Rusia
ÔÇ×Gafele comunit─â╚Ťii occidentale ├«n raport cu regimul lui Putin au contribuit la ceea ce se ├«nt├«mpl─â ast─âzi.ÔÇŁ
Ce ├«l mobilizeaz─â pe Putin? ÔÇô interviu cu Adam MICHNIK jpeg
Ce ├«l mobilizeaz─â pe Putin? ÔÇô interviu cu Adam MICHNIK
ÔÇ×Putin a avut un anumit obiectiv atunci c├«nd a ├«nceput s─â mobilizeze trupele, dar s-a lovit de ceva neprev─âzut.ÔÇŁ
Jocurile privirii jpeg
Jocurile privirii
Prin╚Öi ├«n v├«rtejul aceleia╚Öi lumi, Eminescu ╚Öi Caragiale nu s├«nt, de fapt, ├«n disjunc╚Ťie, ci ├«ntr-o continuitate aproape magic─â.
Catedrala M├«ntuirii Neamului ÔÇô sau pragul civiliza╚Ťional dincolo de care trebuie s─â p─â╚Öim jpeg
Catedrala M├«ntuirii Neamului ÔÇô sau pragul civiliza╚Ťional dincolo de care trebuie s─â p─â╚Öim
├Än pozi╚Ťia pe care o avem cei mai mul╚Ťi dintre noi ├«n fa╚Ťa dezbaterii privind construc╚Ťia Catedralei M├«ntuirii Neamului, exist─â mult─â tr─âire tipic rom├óneasc─â.
Istoria uitată a Buștenariului jpeg
Istoria uitată a Buștenariului
Descoperirea zăcămintelor de aur negru avea să schimbe complet așezarea molcomă și uitată de timp, ducînd la un adevărat boom demografic și industrial.
Iran: de la trei genuri la unul jpeg
Iran: de la trei genuri la unul
Vechii per╚Öi recuno╚Öteau trei genuri, sau cel pu╚Ťin o veche civilizatie de acum 3.000 de ani descoperit─â la Hasanlu ├«n nord-vestul Iranului.
Hong Kong ÔÇô momentul adev─ârului jpeg
Hong Kong ÔÇô momentul adev─ârului
Aceast─â cvasi-promisiune de azil politic ├«nc├«nt─â auzul unor grupuri de profesioni╚Öti din Hong Kong, care promoveaz─â ideea unei emigra╚Ťii colective spre noi ÔÇ×ora╚Öe┬ácharterÔÇŁ┬ásituate ├«n ╚Ť─âri mai libere.
China, ├«n c─âutarea legitimit─â╚Ťii jpeg
China, ├«n c─âutarea legitimit─â╚Ťii
Democra╚Ťia liberal─â se confrunt─â cu o criz─â de legitimitate ÔÇô sau, cel pu╚Ťin, a╚Öa ni se spune. Oamenii nu mai au ├«ncredere ├«n guvernarea elitelor liberale ╚Öi tot mai mult─â lume crede c─â oferta actual─â de democra╚Ťie este o p─âc─âleal─â.
P├«n─â la Praga ┼či ├«napoi jpeg
P├«n─â la Praga ┼či ├«napoi
Am tr─âit mult─â vreme temerea c─â voi ajunge ├«ntr-o situa┼úie f─âr─â ie┼čire atunci c├«nd, nevoit s─â fac pe ghidul turistic prin Bucure┼čti, nu prea voi avea ce s─â le ar─ât oaspe┼úilor. Str─âzile congestionate? Cl─âdirile-monument ne├«ngrijite? Casa Poporului?! M─ân─âstirile asaltate de cer┼četori?
America se întoarce în Irak jpeg
America se întoarce în Irak
Decizia pre┼čedintele Barack Obama de a spori num─ârul trupelor terestre americane din Irak ┼či de a le plasa ├«n provincia Anbar, preponderent sunnit─â, a st├«rnit numeroase discu┼úii aprinse. ├Än Statele Unite, dezbaterea public─â a pus pe tapet experien┼úa Vietnamului, unde desf─â┼čurarea tot mai masiv─â de ac┼úiuni militare a dus la o ├«mpotmolire grav─â.
Urm─ârile declinului Rusiei png
Urm─ârile declinului Rusiei
Pe m─âsur─â ce Europa dezbate dac─â s─â ├«┼či men┼úin─â sau nu sanc┼úiunile contra Rusiei, politica de agresiune ├«mpotriva Ucrainei pe care o duce Kremlinul continu─â, f─âr─â nici un fel de dezbatere. De┼či Rusia este ├«ntr-un declin evident, ea reprezint─â ├«nc─â un real pericol pentru stabilitatea interna┼úional─â din Europa ┼či nu numai.
Jocul de a frica jpeg
Jocul de-a frica
Nimic nu documenteaz─â mai persuasiv ┼či agasant c├«t de al─âturea cu drumul e, ├«n fa┼úa provoc─ârilor globale, mare parte din st├«nga occidental─â dec├«t reac┼úiile dispropor┼úionate iscate de victoria electoral─â a premierului israelian Beniamin Netanyahu.
Melancolia lui Fawad ÔÇô poveste afgan─â jpeg
Melancolia lui Fawad ÔÇô poveste afgan─â
V─âzut din Occident, Afganistanul e un fund de r├«p─â ├«n care c├«┼úiva sminti┼úi dau de lucru NATO. Presa occidental─â e responsabil─â de imaginea foarte precar─â a Afganistanului ÔÇô c├«nd se vorbe┼čte, e mereu despre atacuri, explozii, militari mor┼úi cu onoare la datorie (├«ntotdeauna ai no┼čtri, nu ai lor) ┼či e┼čecuri colosale.
Pînă unde putem lupta cu statul islamic jpeg
Pînă unde putem lupta cu statul islamic
Exist─â o ├«ndelungat─â ┼či controversat─â istorie a extinselor interven┼úii militare str─âine ├«n Orientul Mijlociu ┼či este de sperat ca decizia pre┼čedintelui SUA, Barack Obama, de a purta r─âzboi contra statului islamic nu va demonstra altceva. Nici un alt grup terorist nu merit─â mai mult s─â fie distrus dec├«t ace┼čti jihadi┼čti uciga┼či ┼či pr─âd─âtori.
Taksim ┼či iluzia modelelor jpeg
Taksim ┼či iluzia modelelor
Da, poli┼úia a evacuat pia┼úa Taksim din Istanbul, la ora la care scriu. Da, ┼či ├«n Ankara, protestatarii au fost ├«ndep─ârta┼úi, la fel ├«n Izmir. Da, de fiecare dat─â c├«nd protestatarii se adun─â pe str─âzi, poli┼úia intervine rapid. ├Äns─â premierul Erdogan ┼či AKP s├«nt cei care au pierdut.
Sl─âbiciunile Chinei   argument monetar jpeg
Sl─âbiciunile Chinei - argument monetar
C├«nd discut despre China, de regul─â, impun un exerci┼úiu socratic. Simulez c─â s├«nt de acord cu m─âre┼úia statului chinez, dup─â care ├«mi ├«ntreb interlocutorul dac─â ┼čtie care este moneda sa. Cu to┼úii s├«nt de acord ┼či explic─â pe larg cum chinezii ├«i vor dep─â┼či pe americani, dar pu┼úini s├«nt capabili s─â spun─â numele monedei chineze┼čti.
Alegerile lui Mohamed Morsi jpeg
Alegerile lui Mohamed Morsi
Noul pre┼čedinte al Egiptului, Mohamed Morsi, provine din r├«ndul organiza┼úiei Fra┼úilor Musulmani ÔÇô acest simplu enun┼ú a speriat o mare parte a opiniei publice ├«n str─âin─âtate ┼či pe egiptenii cu orient─âri seculariste.
Securitate, diploma┼úia comer┼úului ┼či iar securitate jpeg
Securitate, diploma┼úia comer┼úului ┼či iar securitate
Un nou juc─âtor de anvergur─â s-a a┼čezat la mas─â ├«n Orientul Mijlociu. Turcia politicii externe concentrate aproape exclusiv pe securitate, pe linia ÔÇ×zero probleme cu veciniiÔÇť ┼či pe rolul NATO, ├«n str├«ns─â leg─âtur─â cu alian┼úa uneori tensionat─â cu Statele Unite, ┼či-a modificat aproape radical strategia.
Retrofuturism: un exemplu standard jpeg
Retrofuturism: un exemplu standard
V─â propun o poveste cu spa┼úii sacre, din India. Arhitectul Sameep Padera are, pentru weekendurile c├«nd iese din Mumbai, o ferm─â modest─â la Wadeshwar, un sat de hindu┼či la 70 km de metropola uria┼č─â. Probabil e o cas─â la ┼úar─â cu oleac─â de curte. De cum s-a a┼čezat ├«n sat, preo┼úii locului au venit s─â cear─â dona┼úii pentru un templu dedicat lui Shiva.
ÔÇ×Trezirea arab─âÔÇť ├«n confuzia postrevolu╚Ťionar─â jpeg
ÔÇ×Trezirea arab─âÔÇť ├«n confuzia postrevolu╚Ťionar─â
Prim─âvara arab─â ÔÇô sau ÔÇ×trezirea arab─âÔÇť, cum a mai fost numit` ÔÇô a declan╚Öat un entuziasm cu accente de delir uneori, exact a╚Öa cum s-a ├«nt├«mplat cu revoltele de strad─â din 2009 ├«n Iran. Acum i-a luat locul o dezam─âgire pe m─âsur─â, ├«nso╚Ťit─â de discursuri despre democra╚Ťie, golite de fond.
Dilema veche la Timpul prezent   Ce vrei să te faci cînd vei fi mare? png
Centrul ┼či estul Europei - o regiune complicat─â -
A ┼časea edi┼úie a forumului jurnali┼čtilor din Europa Central─â ┼či de Est, desf─â┼čurat─â la Var┼čovia sub auspiciile organiza┼úiei Ini┼úiativa Central-European─â, a scos la iveal─â problemele comune ┼či difer...
Dilema veche la Timpul prezent   Ce vrei să te faci cînd vei fi mare? png
Timpul retoricii a trecut. E vremea acţiunii
"Din discuţiile mele cu Gorbaciov am reţinut că principala sa preocupare era să menţină integritatea teritorială a Uniunii Sovietice......

Adevarul.ro

image
Doliu în sportul românesc: Baschetbalista Alessia Maria Raiciu s-a stins în ziua în care a împlinit 18 ani
O veste cutremurătoare a apărut, astăzi, pe pagina de Facebook a Federaţiei Române de Baschet, în legătură cu o jucătoare extrem de promiţătoare.
image
Cherofobia: teama de a fi fericit sau ÔÇ×dup─â bine vine r─âuÔÇť. Cum se manifest─â, care sunt semnele
Unele persoane simt aversiune fa┼ú─â fericire, f─âr─â a avea un motiv ra┼úional pentru acest lucru. ├Än termeni de specialitate, aceast─â form─â de anxietate se nume┼čte ÔÇ×cherofobieÔÇť, iar cei afecta┼úi fac tot posibilul s─â evite sentimentul de fericire.
image
Afacerile b─ânoase cu o p─âstr─âv─ârie ┼či o firm─â de taximetrie, f─âcute de un poli┼úist ├«n timpul serviciului
Fost adjunct al Poli┼úiei Mioveni, comisarul Marius Aioanei a f─âcut, timp de patru ani, numeroase afaceri b─ânoase ├«n timpul serviciului, de┼či acest lucru este interzis de lege. Poli┼úistul promova constant pe Facebook dou─â firme de┼úinute de c─âtre familia sa, o p─âstr─âv─ârie ┼či o firm─â de taximetrie

HIstoria.ro

image
Predica de la Clermont: Chemarea la Prima Cruciad─â
├Än ziua de 27 noiembrie 1095, pe c├ómpul din fa╚Ťa ora╚Öului Clermont, c├óteva sute de oameni a╚Öteptau s─â aud─â predica papei Urban al II-lea.
image
Frontul din Caucaz al R─âzboiului ruso-turc din 1877-1878
R─âzboiul din 1877-1878 este cunoscut mai ales pentru frontul din Balcani, la care au luat parte mari unit─â╚Ťi otomane, ruse╚Öti ╚Öi rom├óne╚Öti ├«n principal, dar ╚Öi trupe s├órbe╚Öti ╚Öi muntenegrene.
image
Necunoscuta poveste a raclei în care s-au odihnit osemintele voievodului Mihai Viteazul
Cu ocazia comemor─ârii recente a mor╚Ťii voievodului Mihai Viteazul, Muzeului Militar Na╚Ťional ÔÇ×Regele Ferdinand IÔÇŁ a publicat pe pagina de socializare a institu╚Ťiei povestea inedit─â a raclei ├«n care, pentru un timp, s-au odihnit osemintele.