Ce ├«l mobilizeaz─â pe Putin? ÔÇô interviu cu Adam MICHNIK

Adam MICHNIK
Publicat ├«n Dilema Veche nr. 932 din 17 ÔÇô 23 februarie 2022
Ce ├«l mobilizeaz─â pe Putin? ÔÇô interviu cu Adam MICHNIK jpeg

Mi se pare neobi╚Önuit faptul c─â pre╚Öedintele SUA Joe Biden a sus╚Ťinut o conferin╚Ť─â de pres─â despre uciderea unui lider ISIS care n-a avut nici pe departe importan╚Ťa predecesorului s─âu, ╚Öi cu at├«t mai pu╚Ťin pe cea a lui Osama bin Laden. S─â fie oare o replic─â indirect─â la percep╚Ťia pre╚Öedintelui rus Vladimir Putin potrivit c─âreia SUA, umilite peste hotare ╚Öi divizate acas─â, s├«nt o putere sl─âbit─â?

Putin e ├«n mod cert convins c─â, ├«n prezent, Vestul e mai sl─âbit ca niciodat─â. Dar comportamentul s─âu se explic─â ╚Öi printr-o paranoia antiamerican─â. Putin crede c─â tot ceea ce fac americanii e ├«mpotriva Rusiei. Nu ╚Ötiu dac─â exist─â vreo leg─âtur─â ├«ntre ceea ce se petrece ├«n Siria ╚Öi ceea ce se ├«nt├«mpl─â ├«n Done╚Ťk, dar Putin este convins c─â o astfel de conexiune exist─â. Ceea ce e tipic pentru un anumit tip de lider politic. Avem ╚Öi ├«n Polonia un astfel de personaj. De fiecare dat─â c├«nd cineva i se opune lui Jaroslaw Kaczynski [pre╚Öedintele partidului ÔÇ×Lege ╚Öi Justi╚ŤieÔÇŁ (PiS) aflat la guvernare], acesta acuz─â o conspira╚Ťie a for╚Ťelor ostile. Iar ÔÇ×for╚Ť─â ostil─âÔÇŁ e oricine nu ├«l aplaud─â zgomotos.

Cred c─â Biden e un politician care nu-╚Öi face iluzii cu privire la Rusia lui Putin. El vrea s─â fie realist ╚Öi nu ├«╚Öi dore╚Öte un r─âzboi, dar respinge politicile de conciliere ╚Öi repliere. Acesta e modul ├«n care ├«n╚Ťeleg eu declara╚Ťiile ÔÇô rezonabile, de altfel ÔÇô f─âcute de americani de c├«nd Rusia a ├«nceput s─â maseze trupe la grani╚Ťa ucrainean─â. Desigur, asta e valabil ├«n condi╚Ťiile ├«n care for╚Ťele din interiorul ╚Ť─ârii care s├«nt ostile democra╚Ťilor, lui Biden ╚Öi fundamentelor ├«nse╚Öi ale democra╚Ťiei americane nu vor prevala ├«n SUA. ├Än caz contrar, aceast─â abordare s-ar putea dovedi ineficient─â.

Ce p─ârere ave╚Ťi despre pozi╚Ťia Ucrainei? Cu c├«teva zile ├«n urm─â, am auzit o conversa╚Ťie cu Timothy Snyder, care ├«l critica pe pre╚Öedintele ucrainean Volodimir Zelenski, dar nu ╚Öi atitudinea Guvernului ucrainean.

Zelenski a intrat ├«n politic─â venind din afara domeniului. A fost sponsorizat de Igor Kolomoiski, un oligarh ucrainean care ╚Öi-a ajutat substan╚Ťial ╚Ťara ╚Öi cu ocazia primului conflict cu Rusia, ├«n 2014. Kolomoiski a finan╚Ťat ╚Öi a ├«narmat unit─â╚Ťi militare de voluntari care s-au dovedit vitale ├«n contracararea ofensivei conduse de separati╚Ötii din Donbas ╚Öi de solda╚Ťii ru╚Öi. Zelenski, pe care nu l-am ├«nt├«lnit niciodat─â, e, pentru mine, o enigm─â. Nu reu╚Öesc s─â-i ├«n╚Ťeleg comportamentul ╚Öi nici s─â-mi formez o opinie clar─â asupra politicilor sale. ├Än fa╚Ťa unei amenin╚Ť─âri care trebuie ├«nt├«mpinat─â cu o reac╚Ťie unitar─â, Zelenski urm─âre╚Öte ├«n prea mare m─âsur─â interesele proprii sau ale mediului s─âu politic. ╚śi mi se pare neprofesionist atunci c├«nd declar─â c─â nu exist─â nici un pericol militar, dar cere totodat─â armament din Vest. Mi se pare greu de ├«n╚Ťeles.

Nu crede╚Ťi c─â el semnaleaz─â prin aceasta c─â vrea s─â negocieze sau c─â se afl─â deja ├«n negocieri cu Rusia?

Presupunerea mea e c─â el ar vrea s─â discute cu Putin fa╚Ť─â c─âtre fa╚Ť─â. Dar s─â nu uit─âm esen╚Ťialul: persoana responsabil─â pentru situa╚Ťia de ast─âzi din Ucraina este Putin. ╚śi nici o critic─â adus─â lui Zelenski nu va schimba faptul c─â Putin e agresorul, iar Ucraina, obiectul acestei agresiuni; asta e esen╚Ťial. ├Äntrebarea care conteaz─â acum este ce are de g├«nd Putin.

Care sînt, mai exact, obiectivele sale?

Putin a avut un anumit obiectiv atunci c├«nd a ├«nceput s─â mobilizeze trupele, dar s-a lovit de ceva neprev─âzut. A estimat, probabil, c─â Occidentul ╚Öi Biden se afl─â ├«n dificultate ╚Öi c─â e momentul optim s─â atace. Reac╚Ťia ferm─â a Vestului ÔÇô sau cel pu╚Ťin aparen╚Ťa ei ÔÇô l-a luat prin surprindere. Nici nu conteaz─â dac─â el crede ├«n sanc╚Ťiunile extrem de severe pe care Vestul a amenin╚Ťat c─â le va impune, ├«n cazul invad─ârii Ucrainei; important e c─â le-a auzit formulate r─âspicat. Putin nu vrea o confruntare militar─â total─â, dar oamenii ├«n╚Ťelep╚Ťi, nu numai ├«n Ucraina, ne reamintesc c─â nici Primul R─âzboi Mondial nu a fost dorit de cineva.

Crede╚Ťi c─â exist─â pericolul iminent al unui astfel de eveniment?

Nu cred c─â Putin va ataca deschis. Cred c─â va aplica str─âvechi tactici ruse╚Öti-sovietice. Ceea ce ├«nseamn─â c─â nu va ataca, c├«t─â vreme opinia public─â occidental─â se men╚Ťine alert─â, ╚Öi c─â va a╚Ötepta p├«n─â c├«nd ├«ntreaga lume va r─âsufla u╚Öurat─â, crez├«nd c─â r─âzboiul a fost evitat. Reaminti╚Ťi-v─â, exact a╚Öa a fost ├«n Cehoslovacia, ├«n 1968. Invazia sovietic─â din august a avut loc la trei s─âpt─âm├«ni dup─â ├«nt├«lnirea liderilor la Cierna nad Tisou, unde [liderul cehoslovac Alexander] Dubcek ╚Öi [secretarul general sovietic Leonid] Brejnev s-au ├«mbr─â╚Ťi╚Öat cu afec╚Ťiune. Criza p─ârea s─â fi fost dep─â╚Öit─â.

Criza actuală sugerează o schimbare radicală a statu quo-ului geopolitic, mai ales în Europa. Ce s-a întîmplat? S-a schimbat atît de mult Europa?

Europa nu s-a schimbat at├«t de mult. Structura ei de rezisten╚Ť─â a fost lovit─â de Putin, iar daunele provocate de aceste lovituri se v─âd clar. Evident, for╚Ťele antidemocratice se consolideaz─â, iar Uniunea European─â ╚Öi-a pierdut o parte din atractivitate. ├Än Italia, Liga lui [Matteo] Salvini ╚Öi Fratelli dÔÇÖItalia conduc asaltul populist. ├Än Spania e partidul Vox. Am fost ╚Öocat s─â aflu c─â Hermann Tertsch, binecunoscutul jurnalist spaniol ╚Öi prietenul meu bun, s-a al─âturat acestui partid.

╚śi ├«l avem pe [prim-ministrul maghiar Viktor] Orb├ín, un model de rol autoritarist pentru Kaczynski. Orb├ín are o idee diferit─â despre Europa, aceea╚Öi pe care o are Marine Le Pen ├«n Fran╚Ťa. Dup─â o conferin╚Ť─â recent─â a euroscepticilor ├«n Spania, Orb├ín a zburat direct la Moscova, ca s─â bea o cup─â de ╚Öampanie cu Putin. Chiar ╚Öi asta este o schimbare surprinz─âtoare: nu mi-a╚Ö fi imaginat niciodat─â c─â acel Orb├ín pe care l-am cunoscut cu trei decenii ├«n urm─â va deveni un politician de dreapta, sus╚Ťin─âtor al lui Putin. ╚śtim ├«ns─â c─â astfel de tr─âd─âri nu s├«nt o raritate ├«n istoria european─â. Jacques Doriot, num─ârul doi al Partidului Comunist Francez, bun─âoar─â, s-a aliat ulterior cu Pierre Laval, prim-ministrul guvernului de la Vichy, executat pentru colaborarea cu nazi╚Ötii. Din punctul acesta de vedere, Europa nu s-a schimbat prea mult.

Ce p─ârere ave╚Ťi despre abordarea european─â actual─â fa╚Ť─â de Rusia?

Europa se comport─â rezonabil, chiar dac─â nu prea eroic, dar Uniunea nu e alc─âtuit─â din Winkelriezi [referire la Arnold Winkelried, eroul elve╚Ťian din secolul al XIV-lea ÔÇô n. trad.]. Nem╚Ťii s├«nt, desigur, cei mai pruden╚Ťi, dar pruden╚Ťa lor trebuie ├«n╚Ťeleas─â. Un stat care poart─â un balast istoric precum epoca lui Hitler trebuie s─â fie precaut. A╚Ö fi foarte re╚Ťinut ├«n a critica Germania. ├Ämi amintesc de o conversa╚Ťie pe care am purtat-o cu un lider politic german despre Afganistan sau despre Irak. ÔÇ×Adam, spune-mi adev─ârulÔÇŁ, m-a rugat el, ÔÇ×ce te-ar ├«ngrijora mai mult: o Germanie excesiv de pacifist─â sau o Germanie excesiv de militarist─â?ÔÇŁ N-am mai spus nimic.

SUA trimit 1.700 de solda╚Ťi ├«n Polonia. V─â ├«ngrijoreaz─â acest lucru, date fiind tensiunile actuale?

Cu c├«t rela╚Ťiile SUA-Polonia s├«nt mai bune, cu at├«t mai avantajat─â e Polonia. Asta include ╚Öi rela╚Ťiile militare. Ghinionul Poloniei e ├«ns─â guvernul ei. Acest guvern pare s─â fie pe muchia pr─âpastiei, dar electoratul r─âm├«ne foarte sensibil la sloganuri autoritariste, populiste, antigermane, xenofobe, antisemite, na╚Ťionaliste ╚Öi izola╚Ťioniste. Presiunea interna╚Ťional─â nu va schimba comportamentul acestui guvern. E o problem─â pe care trebuie s─â o gestion─âm noi, polonezii. Occidentul face deja ceea ce poate ca s─â ajute, ╚Öi asta ├«nseamn─â foarte mult.

Este acest guvern și antirusesc?

E un aspect foarte interesant. ├Än plan retoric, da. Dar propaganda PiS este ├«n principal anti-UE ╚Öi antigerman─â. Exist─â o nara╚Ťiune a martiriului polonez ÔÇô Katyn etc. ÔÇô care ├«ns─â nu se transpune ├«n nimic concret. Iar faptul c─â Jaroslaw Kaczynski sus╚Ťine tot felul de teorii conspira╚Ťioniste cu privire la accidentul aviatic din Smolensk din 2010 ÔÇô ├«n care au murit fratele s─âu geam─ân, pre╚Öedintele de pe atunci Lech Kaczynski, ╚Öi al╚Ťi 95 de pasageri ÔÇô nu a f─âcut dec├«t s─â sporeasc─â confuzia. Donald Tusk [fostul prim-ministru polonez ╚Öi pre╚Öedinte al Consiliului Europei] e ├«nvinuit c─â nu i-a obligat pe ru╚Öi s─â returneze polonezilor epava aeronavei. Dar guvernul actual nu a reu╚Öit ├«n to╚Ťi cei ╚Öase ani de guvernare s─â recupereze epava ÔÇô ╚Öi nimeni nu o va putea face dac─â nu este dispus s─â declare c─â Putin este persoana cea mai onest─â din lume, f─âr─â nici o crim─â pe con╚Ötiin╚Ť─â. Mul╚Ťi polonezi se ├«ntreab─â dac─â Kaczynski e con╚Ötient c─â ├«ndreapt─â ╚Ťara spre un ÔÇ×PolexitÔÇŁ din UE ╚Öi c─â politica sa e pro-rus─â. Eu nu cred c─â e con╚Ötient, dar m─â ├«ntreb dac─â nu cumva anturajul s─âu a fost infiltrat de serviciile secrete ruse╚Öti. ├Än tot cazul, o s─â repet ceea ce am mai spus de multe ori: dac─â a╚Ö fi acum la Moscova ╚Öi a╚Ö fi ╚Öef la Lubianka [sediul KGB ÔÇô n. trad.], a╚Ö face o slujb─â catolic─â pentru Kaczynski ├«n fiecare zi, rug├«ndu-m─â s─â nu-l prind─â vreo r─âceal─â. Un aliat mai bun nu s-ar fi putut g─âsi.

╚śi nu e vorba doar de Kaczynski ╚Öi de PiS. Atitudinea de baz─â a extremei drepte europene pare s─â fie pro-Putin.

Poate c─â e o alian╚Ť─â ├«nt├«mpl─âtoare, dar nu e nici un dubiu c─â at├«t Vox, c├«t ╚Öi Adunarea Na╚Ťional─â a lui Le Pen beneficiaz─â de niscaiva ├«mprumuturi ├«mb├«rligate din partea Kremlinului. Desigur, nu acesta e factorul decisiv ÔÇô ei ar fi antieuropeni ╚Öi f─âr─â banii ruse╚Öti. Proiectul european este, cu toate p─âcatele, corup╚Ťia ╚Öi sl─âbiciunile sale, un proiect liberal, devotat democra╚Ťiei ╚Öi libert─â╚Ťii individuale. Iar ei nu-╚Öi doresc un astfel de proiect. ├Än Europa ╚Öi ├«n SUA exist─â oameni c─ârora nu le place democra╚Ťia. Ceea ce au ar─âtat ╚Öi sloganurile care au acompaniat r─âzmeri╚Ťa sus╚Ťin─âtorilor lui Donald Trump de la Capitoliul SUA din 6 ianuarie 2021. Iar toate minciunile ╚Öi neadev─ârurile emise de republicani de atunci ├«ncoace nu au f─âcut dec├«t s─â sporeasc─â pericolul. O societate care a tr─âit vreme ├«ndelungat─â sub un regim democratic devine susceptibil─â de o uzur─â a democra╚Ťiei ÔÇô sub forma convingerii c─â democra╚Ťia e o form─â de hedonism ╚Öi c─â nu exprim─â valori mai ├«nalte. Un astfel de sentiment ac╚Ťioneaz─â precum monoxidul de carbon, ca un gaz nociv. Oamenii ├«╚Öi pierd ra╚Ťiunea. Unii devin convin╚Öi c─â ╚Ťelul vie╚Ťii lor este s─â moar─â pentru patrie, pentru credin╚Ťa lor ╚Öi a╚Öa mai departe.

A╚Ö dori s─â revin la scenariul urm─âtoarelor luni. Spunea╚Ťi c─â Putin va am├«na invazia.

├Än Rusia, totul depinde, de facto, de un singur om. C├«nd spun ÔÇ×totulÔÇŁ m─â refer la decizii. Poate c─â Putin nu e capabil s─â pun─â ├«n oper─â fiecare scenariu, dar a reu╚Öit s─â concentreze puterea politic─â ├«n mai mare m─âsur─â chiar dec├«t Stalin. Stalin era, formal cel pu╚Ťin, limitat de ÔÇ×PolitburoÔÇŁ-ul s─âu ÔÇô un organ politic care putea, ├«n principiu, s─â-i spun─â ÔÇ×nuÔÇŁ, chiar dac─â, evident, nu o f─âcea. Putin nu are un Politburo ÔÇô e atotputernic, un monarh absolut, un Cezar. Dar s├«nt convins c─â, dup─â 22 de ani la putere, Putin nu mai are nici o contribu╚Ťie benefic─â la politica ruseasc─â. ├Äntregul poten╚Ťial al capacit─â╚Ťii sale de guvernare a Rusiei s-a epuizat. ╚śi, ├«ntruc├«t Kremlinul nu dispune de un mecanism de schimbare pa╚Önic─â a puterii, tot ceea ce r─âm├«ne e iner╚Ťia sumbr─â a unei dezintegr─âri continue. E ca o biciclet─â care, pentru a nu c─âdea, trebuie s─â se men╚Ťin─â ├«n mi╚Öcare. ├Äntrebarea care se pune e c├«nd se va opri bicicleta ╚Öi ├«n ce fel va c─âdea. Ceva trebuie s─â se ├«nt├«mple, deoarece Putin nu vrea s─â cad─â. Va alege a╚Öadar ceea ce ru╚Öii numesc ÔÇ×micile r─âzboaie victorioaseÔÇŁ. Ar putea fi Harkov, Odessa, Moldova, Kazahstan, la fel cum a fost ╚Öi cazul Crimeii. E ca mecanismul de func╚Ťionare al unui drog: euforie, urmat─â de dorin╚Ťa arz─âtoare pentru o alt─â doz─â.

Crede╚Ťi, a╚Öadar, c─â exist─â o propulsie intern─â spre agresiune a Rusiei?

├Ämi amintesc de reac╚Ťia de stupefac╚Ťie a Kremlinului la alegerea lui Zelenski. Ru╚Öii credeau c─â e imposibil s─â fie ales. [Fostul pre╚Öedinte Petro] Poro╚Öenko de╚Ťinea toate atuurile: armata, banii, puterea. Trebuia s─â c├«╚Ötige, deoarece ├«n Rusia, cel pu╚Ťin, ar fi c├«╚Ötigat. ├Än schimb, Poro╚Öenko a pierdut definitiv ╚Öi ╚Öi-a acceptat ├«nfr├«ngerea. Perplex, Kremlinul a amu╚Ťit. Cur├«nd ├«ns─â ╚Öi-a f─âcut loc ├«ngrijorarea. Dac─â un astfel de personaj ÔÇô un t├«n─âr actor dintr-un popular spectacol comic de televiziune ÔÇô a putut s─â c├«╚Ötige alegerile preziden╚Ťiale la Kiev, ceva asem─ân─âtor s-ar putea petrece, fereasc─â sf├«ntul, ╚Öi la Moscova. ├Än acest punct se afl─â acum Rusia. Regimul este ├«ngrijorat, nesigur ╚Öi nu ╚Ötie ce anume ar trebui s─â se ├«nt├«mple. Aceast─â faz─â ÔÇô de stabilitate a dezintegr─ârii ÔÇô poate dura ceva vreme. Aduce╚Ťi-v─â aminte cum a fost cu Brejnev. ╚śi atunci, to╚Ťi ╚Ötiau c─â omul de la conducere e o mumie umbl─âtoare ╚Öi totu╚Öi l-au p─âstrat p├«n─â la final, deoarece sistemul sovietic nu avea un mecanism trainic de producere a schimb─ârii. De aceea, e imposibil de prezis ce anume se va ├«nt├«mpla cu Putin ╚Öi cu Rusia. Dar ceva se va petrece negre╚Öit. ├Än fond, nici m─âcar Stalin nu a putut concepe un decret al Politburo pentru abolirea mor╚Ťii.

interviu realizat de Irena GRUDZINSKA GROSS

Adam Michnik, unul din liderii Solidarit─â╚Ťii ├«n 1989 ╚Öi participant la tratativele care au pus cap─ât conducerii comuniste ├«n Polonia, este redactor-╚Öef la Gazeta Wyborcza.

Irena Grudzinska Gross este profesor la Institutul de Studii Slave al Academiei de ╚śtiin╚Ť─â Poloneze. 

Copyright: Project Syndicate, 2022

traducere de Matei PLE┼×U

Foto: adevarul.ro / yivo.org

p 20 Catedrala Sfinta Sofia din Kiev WC jpg
Elemente religioase în conflictul ruso-ucrainean
Statul finan╚Ťeaz─â activit─â╚Ťile Bisericii, iar Biserica confer─â legitimitate statului.
Anticiclonul rusesc nu cedeaz─â jpeg
Anticiclonul rusesc nu cedeaz─â
Rusia de azi este închisă pentru noi: nu știm despre filmele lor, cultura lor nu o difuzăm și nu o vrem, limba rusă nu ne place, iar politica Rusiei se rezumă la persoana lui Putin și nici asta nu prea ne interesează.
ÔÇ×Ucraina e pierdut─â pentru RusiaÔÇŁ ÔÇô interviu cu Anatol ╚Ü─éRANU, fost ambasador al Republicii Moldova ├«n Rusia jpeg
ÔÇ×Ucraina e pierdut─â pentru RusiaÔÇŁ ÔÇô interviu cu Anatol ╚Ü─éRANU, fost ambasador al Republicii Moldova ├«n Rusia
ÔÇ×Gafele comunit─â╚Ťii occidentale ├«n raport cu regimul lui Putin au contribuit la ceea ce se ├«nt├«mpl─â ast─âzi.ÔÇŁ
Ce ├«l mobilizeaz─â pe Putin? ÔÇô interviu cu Adam MICHNIK jpeg
Ce ├«l mobilizeaz─â pe Putin? ÔÇô interviu cu Adam MICHNIK
ÔÇ×Putin a avut un anumit obiectiv atunci c├«nd a ├«nceput s─â mobilizeze trupele, dar s-a lovit de ceva neprev─âzut.ÔÇŁ
Jocurile privirii jpeg
Jocurile privirii
Prin╚Öi ├«n v├«rtejul aceleia╚Öi lumi, Eminescu ╚Öi Caragiale nu s├«nt, de fapt, ├«n disjunc╚Ťie, ci ├«ntr-o continuitate aproape magic─â.
Catedrala M├«ntuirii Neamului ÔÇô sau pragul civiliza╚Ťional dincolo de care trebuie s─â p─â╚Öim jpeg
Catedrala M├«ntuirii Neamului ÔÇô sau pragul civiliza╚Ťional dincolo de care trebuie s─â p─â╚Öim
├Än pozi╚Ťia pe care o avem cei mai mul╚Ťi dintre noi ├«n fa╚Ťa dezbaterii privind construc╚Ťia Catedralei M├«ntuirii Neamului, exist─â mult─â tr─âire tipic rom├óneasc─â.
Istoria uitată a Buștenariului jpeg
Istoria uitată a Buștenariului
Descoperirea zăcămintelor de aur negru avea să schimbe complet așezarea molcomă și uitată de timp, ducînd la un adevărat boom demografic și industrial.
Iran: de la trei genuri la unul jpeg
Iran: de la trei genuri la unul
Vechii per╚Öi recuno╚Öteau trei genuri, sau cel pu╚Ťin o veche civilizatie de acum 3.000 de ani descoperit─â la Hasanlu ├«n nord-vestul Iranului.
Hong Kong ÔÇô momentul adev─ârului jpeg
Hong Kong ÔÇô momentul adev─ârului
Aceast─â cvasi-promisiune de azil politic ├«nc├«nt─â auzul unor grupuri de profesioni╚Öti din Hong Kong, care promoveaz─â ideea unei emigra╚Ťii colective spre noi ÔÇ×ora╚Öe┬ácharterÔÇŁ┬ásituate ├«n ╚Ť─âri mai libere.
China, ├«n c─âutarea legitimit─â╚Ťii jpeg
China, ├«n c─âutarea legitimit─â╚Ťii
Democra╚Ťia liberal─â se confrunt─â cu o criz─â de legitimitate ÔÇô sau, cel pu╚Ťin, a╚Öa ni se spune. Oamenii nu mai au ├«ncredere ├«n guvernarea elitelor liberale ╚Öi tot mai mult─â lume crede c─â oferta actual─â de democra╚Ťie este o p─âc─âleal─â.
P├«n─â la Praga ┼či ├«napoi jpeg
P├«n─â la Praga ┼či ├«napoi
Am tr─âit mult─â vreme temerea c─â voi ajunge ├«ntr-o situa┼úie f─âr─â ie┼čire atunci c├«nd, nevoit s─â fac pe ghidul turistic prin Bucure┼čti, nu prea voi avea ce s─â le ar─ât oaspe┼úilor. Str─âzile congestionate? Cl─âdirile-monument ne├«ngrijite? Casa Poporului?! M─ân─âstirile asaltate de cer┼četori?
America se întoarce în Irak jpeg
America se întoarce în Irak
Decizia pre┼čedintele Barack Obama de a spori num─ârul trupelor terestre americane din Irak ┼či de a le plasa ├«n provincia Anbar, preponderent sunnit─â, a st├«rnit numeroase discu┼úii aprinse. ├Än Statele Unite, dezbaterea public─â a pus pe tapet experien┼úa Vietnamului, unde desf─â┼čurarea tot mai masiv─â de ac┼úiuni militare a dus la o ├«mpotmolire grav─â.
Urm─ârile declinului Rusiei png
Urm─ârile declinului Rusiei
Pe m─âsur─â ce Europa dezbate dac─â s─â ├«┼či men┼úin─â sau nu sanc┼úiunile contra Rusiei, politica de agresiune ├«mpotriva Ucrainei pe care o duce Kremlinul continu─â, f─âr─â nici un fel de dezbatere. De┼či Rusia este ├«ntr-un declin evident, ea reprezint─â ├«nc─â un real pericol pentru stabilitatea interna┼úional─â din Europa ┼či nu numai.
Jocul de a frica jpeg
Jocul de-a frica
Nimic nu documenteaz─â mai persuasiv ┼či agasant c├«t de al─âturea cu drumul e, ├«n fa┼úa provoc─ârilor globale, mare parte din st├«nga occidental─â dec├«t reac┼úiile dispropor┼úionate iscate de victoria electoral─â a premierului israelian Beniamin Netanyahu.
Melancolia lui Fawad ÔÇô poveste afgan─â jpeg
Melancolia lui Fawad ÔÇô poveste afgan─â
V─âzut din Occident, Afganistanul e un fund de r├«p─â ├«n care c├«┼úiva sminti┼úi dau de lucru NATO. Presa occidental─â e responsabil─â de imaginea foarte precar─â a Afganistanului ÔÇô c├«nd se vorbe┼čte, e mereu despre atacuri, explozii, militari mor┼úi cu onoare la datorie (├«ntotdeauna ai no┼čtri, nu ai lor) ┼či e┼čecuri colosale.
Pînă unde putem lupta cu statul islamic jpeg
Pînă unde putem lupta cu statul islamic
Exist─â o ├«ndelungat─â ┼či controversat─â istorie a extinselor interven┼úii militare str─âine ├«n Orientul Mijlociu ┼či este de sperat ca decizia pre┼čedintelui SUA, Barack Obama, de a purta r─âzboi contra statului islamic nu va demonstra altceva. Nici un alt grup terorist nu merit─â mai mult s─â fie distrus dec├«t ace┼čti jihadi┼čti uciga┼či ┼či pr─âd─âtori.
Taksim ┼či iluzia modelelor jpeg
Taksim ┼či iluzia modelelor
Da, poli┼úia a evacuat pia┼úa Taksim din Istanbul, la ora la care scriu. Da, ┼či ├«n Ankara, protestatarii au fost ├«ndep─ârta┼úi, la fel ├«n Izmir. Da, de fiecare dat─â c├«nd protestatarii se adun─â pe str─âzi, poli┼úia intervine rapid. ├Äns─â premierul Erdogan ┼či AKP s├«nt cei care au pierdut.
Sl─âbiciunile Chinei   argument monetar jpeg
Sl─âbiciunile Chinei - argument monetar
C├«nd discut despre China, de regul─â, impun un exerci┼úiu socratic. Simulez c─â s├«nt de acord cu m─âre┼úia statului chinez, dup─â care ├«mi ├«ntreb interlocutorul dac─â ┼čtie care este moneda sa. Cu to┼úii s├«nt de acord ┼či explic─â pe larg cum chinezii ├«i vor dep─â┼či pe americani, dar pu┼úini s├«nt capabili s─â spun─â numele monedei chineze┼čti.
Alegerile lui Mohamed Morsi jpeg
Alegerile lui Mohamed Morsi
Noul pre┼čedinte al Egiptului, Mohamed Morsi, provine din r├«ndul organiza┼úiei Fra┼úilor Musulmani ÔÇô acest simplu enun┼ú a speriat o mare parte a opiniei publice ├«n str─âin─âtate ┼či pe egiptenii cu orient─âri seculariste.
Securitate, diploma┼úia comer┼úului ┼či iar securitate jpeg
Securitate, diploma┼úia comer┼úului ┼či iar securitate
Un nou juc─âtor de anvergur─â s-a a┼čezat la mas─â ├«n Orientul Mijlociu. Turcia politicii externe concentrate aproape exclusiv pe securitate, pe linia ÔÇ×zero probleme cu veciniiÔÇť ┼či pe rolul NATO, ├«n str├«ns─â leg─âtur─â cu alian┼úa uneori tensionat─â cu Statele Unite, ┼či-a modificat aproape radical strategia.
Retrofuturism: un exemplu standard jpeg
Retrofuturism: un exemplu standard
V─â propun o poveste cu spa┼úii sacre, din India. Arhitectul Sameep Padera are, pentru weekendurile c├«nd iese din Mumbai, o ferm─â modest─â la Wadeshwar, un sat de hindu┼či la 70 km de metropola uria┼č─â. Probabil e o cas─â la ┼úar─â cu oleac─â de curte. De cum s-a a┼čezat ├«n sat, preo┼úii locului au venit s─â cear─â dona┼úii pentru un templu dedicat lui Shiva.
ÔÇ×Trezirea arab─âÔÇť ├«n confuzia postrevolu╚Ťionar─â jpeg
ÔÇ×Trezirea arab─âÔÇť ├«n confuzia postrevolu╚Ťionar─â
Prim─âvara arab─â ÔÇô sau ÔÇ×trezirea arab─âÔÇť, cum a mai fost numit` ÔÇô a declan╚Öat un entuziasm cu accente de delir uneori, exact a╚Öa cum s-a ├«nt├«mplat cu revoltele de strad─â din 2009 ├«n Iran. Acum i-a luat locul o dezam─âgire pe m─âsur─â, ├«nso╚Ťit─â de discursuri despre democra╚Ťie, golite de fond.
Dilema veche la Timpul prezent   Ce vrei să te faci cînd vei fi mare? png
Centrul ┼či estul Europei - o regiune complicat─â -
A ┼časea edi┼úie a forumului jurnali┼čtilor din Europa Central─â ┼či de Est, desf─â┼čurat─â la Var┼čovia sub auspiciile organiza┼úiei Ini┼úiativa Central-European─â, a scos la iveal─â problemele comune ┼či difer...
Dilema veche la Timpul prezent   Ce vrei să te faci cînd vei fi mare? png
Timpul retoricii a trecut. E vremea acţiunii
"Din discuţiile mele cu Gorbaciov am reţinut că principala sa preocupare era să menţină integritatea teritorială a Uniunii Sovietice......

Adevarul.ro

image
Doliu în sportul românesc: Baschetbalista Alessia Maria Raiciu s-a stins în ziua în care a împlinit 18 ani
O veste cutremurătoare a apărut, astăzi, pe pagina de Facebook a Federaţiei Române de Baschet, în legătură cu o jucătoare extrem de promiţătoare.
image
Cherofobia: teama de a fi fericit sau ÔÇ×dup─â bine vine r─âuÔÇť. Cum se manifest─â, care sunt semnele
Unele persoane simt aversiune fa┼ú─â fericire, f─âr─â a avea un motiv ra┼úional pentru acest lucru. ├Än termeni de specialitate, aceast─â form─â de anxietate se nume┼čte ÔÇ×cherofobieÔÇť, iar cei afecta┼úi fac tot posibilul s─â evite sentimentul de fericire.
image
Afacerile b─ânoase cu o p─âstr─âv─ârie ┼či o firm─â de taximetrie, f─âcute de un poli┼úist ├«n timpul serviciului
Fost adjunct al Poli┼úiei Mioveni, comisarul Marius Aioanei a f─âcut, timp de patru ani, numeroase afaceri b─ânoase ├«n timpul serviciului, de┼či acest lucru este interzis de lege. Poli┼úistul promova constant pe Facebook dou─â firme de┼úinute de c─âtre familia sa, o p─âstr─âv─ârie ┼či o firm─â de taximetrie

HIstoria.ro

image
Predica de la Clermont: Chemarea la Prima Cruciad─â
├Än ziua de 27 noiembrie 1095, pe c├ómpul din fa╚Ťa ora╚Öului Clermont, c├óteva sute de oameni a╚Öteptau s─â aud─â predica papei Urban al II-lea.
image
Frontul din Caucaz al R─âzboiului ruso-turc din 1877-1878
R─âzboiul din 1877-1878 este cunoscut mai ales pentru frontul din Balcani, la care au luat parte mari unit─â╚Ťi otomane, ruse╚Öti ╚Öi rom├óne╚Öti ├«n principal, dar ╚Öi trupe s├órbe╚Öti ╚Öi muntenegrene.
image
Necunoscuta poveste a raclei în care s-au odihnit osemintele voievodului Mihai Viteazul
Cu ocazia comemor─ârii recente a mor╚Ťii voievodului Mihai Viteazul, Muzeului Militar Na╚Ťional ÔÇ×Regele Ferdinand IÔÇŁ a publicat pe pagina de socializare a institu╚Ťiei povestea inedit─â a raclei ├«n care, pentru un timp, s-au odihnit osemintele.