Melancolia lui Fawad ÔÇô poveste afgan─â

Anca ┼×ERB─éNU┼ó─é
Publicat în Dilema Veche nr. 578 din 12-18 martie 2015
Melancolia lui Fawad ÔÇô poveste afgan─â jpeg

A venit de la Kabul la Bruxelles ├«n 2012, plin de entuziasm ┼či poft─â de schimbare, ├«ndr─âzne┼ú ┼či curios, dar sigur pe valorile lui: modernizare f─âr─â depravare, educa┼úie ┼či business. Islamul nici nu se discut─â. Ce leg─âtur─â concret─â are islamul cu exportul de fructe uscate, managementul apelor, dezvoltarea rural─â ┼či

prin ministere? Toat─â treaba asta trebuie f─âcut─â, ┼či

, avem tineri energici care s-au s─âturat de via┼úa auster─â impus─â de talibani, vrem concursuri de c├«ntat ├«n studiouri de televiziune imense, s─âli de fitness ┼či magazine

. Fawad a lipit pe u┼ča biroului o caricatur─â ├«n care anul 2014 (dublu marcat de alegeri preziden┼úiale ┼či de startul retragerii trupelor coali┼úiei interna┼úionale din Afganistan, iar pentru afgani ├«nceputul simbolic al unei noi perioade), scris pe doi bolovani uria┼či, strive┼čte un Talib b─ârbos ├«narmat cu sabie ┼či explozibil. C─âlare pe bolovani, ras, ├«n tricou ┼či jean┼či, flutur├«nd steagul Afganistanului liber de trecutul lui brutal, un tinerel z├«mbe┼čte victorios. ─ésta era Fawad, portretul unui optimism luminos, care nu se mai ├«nt├«lne┼čte dec├«t ├«n ┼ú─ârile greu ├«ncercate de r─âzboi ┼či s─âr─âcie, unde adie ca un zefir proasp─ât senza┼úia c─â ÔÇ×om fi noi la coad─â, dar ┼čtim clar ├«nspre ce ne ├«ndrept─âm ┼či ce vrem de la societateÔÇť. 

Acum c├«teva zile am stat iar de vorb─â cu Fawad. U┼čor neras, cu o brum─â grizonant─â, ochelari ┼či un stil neutru (adic─â f─âr─â cravat─â, semn c─â nu mai era pe teren ideologic foarte cert), mi s-a p─ârut obosit ┼či ursuz. Dintr-una ├«ntr-alta, am aflat c─â nu e ├«n form─â, c─â doarme prost, e cam deprimat ┼či mai ales pesimist ┼či ne├«ncrez─âtor ├«n poporul lui afgan, unde vede numai

care se cred cei mai grozavi b─ârba┼úi de pe fa┼úa plat─â a P─âm├«ntului, ┼či din cauza asta refuz─â s─â ├«nve┼úe s─â tr─âiasc─â ├«ntr-un sistem, s─â respecte reguli, s─â predea statului monopolul violen┼úei, adic─â s─â respecte poli┼úia ┼či armata ┼či s─â nu mai ├«mpu┼čte ├«n lun─â, feciori de lele nebun─âÔÇŽ El ├«i dispre┼úuie┼čte fiindc─â i se par n─ât─âr─âi ca ni┼čte mistre┼úi ┼či nu ├«n┼úeleg c─â tr─âiesc ├«n condi┼úii primitive, f─âr─â infrastructur─â, educa┼úie etc., iar ei ├«l dispre┼úuiesc fiindc─â s-a urbanizat (adic─â s-a ramolit), poart─â ochelari, g├«nde┼čte ├«n termeni de sistem ┼či reglement─âri ┼či din cauza asta, speculeaz─â ei, ├«mb─âtr├«ne┼čte, e trist ┼či deprimat. Ei r├«d, s├«nt nep─âs─âtori, vorbesc tare ┼či se bat cu pumnul ├«n piept, dar c├«nd fac apendicit─â mor fiindc─â n-au spitale ┼či so┼úiile lor ├«┼či dau duhul n─âsc├«nd. Fawad presuspune c─â va tr─âi mai mult dec├«t ei, ┼či mai plictisit. Ei trec prin emo┼úiile ┼či durerile puternice ale omului premodern, s├«nt ├«n continuare veritabil credincio┼či, islamul lor tot nu se discut─â, familia, onoarea ┼či femeia nici at├«t. 

Care ei, ├«ntreb, c─âci pierdusem din vedere obiectul din cauza surprizei de a-l vedea pe Fawad a┼ča de schimbat. To┼úi! Cum, ┼či tinerii care vor s─â pun─â pe roate economia de pia┼ú─â ┼či institu┼úiile nefunc┼úionale ale ┼ú─ârii? Nu exist─â a┼ča ceva, declar─â el sumbru. Tinerii nu vor dec├«t s─â se ├«mbog─â┼úeasc─â repede, vis├«nd s─â ├«mproa┼čte cu bani prin Dubai, ┼či s├«nt a┼ča de siguri de calit─â┼úile ┼či valorile lor, c─â orice repro┼č e o pierdere de vremeÔÇŽ 

De natura trufa┼č─â a pa┼čtunilor nu se ├«ndoie┼čte nimeni, ┼či istoricul William Dalrymple demonstreaz─â epic c─â e vorba de o constant─â istoric─â (├«n frumoasa lui carte

2012). De altfel, tocmai spiritul independent p├«n─â la absurd ar putea explica de ce acest popor nu permite celor mai puternice imperii s─â ├«l st─âp├«neasc─â, dar nici nu reu┼če┼čte s─â se autoguverneze. Dup─â cum spune Fawad, afganul ur─â┼čte cel mai mult s─â aib─â ┼čefi. 

Retopind aceast─â energie n─âr─âva┼č─â, Fawad alc─âtuise profilul t├«n─ârului descurc─âre┼ú ┼či ├«ntreprinz─âtor, suficient de cuminte ca s─â admire ├«n Occident spiritul structurii, de la re┼úelele de autostr─âzi la organigramele complexe ale institu┼úiilor, dar nu ┼či moravurile cu totul nestructurate din sfera privat─â. ┼×i acum, tocmai aceast─â tr─âs─âtur─â ├«l umple de am─âr─âciune ┼či dezn─âdejde. ÔÇ×N-o s─â ne schimb─âm niciodat─â.ÔÇť Datele au r─âmas acelea┼či, dar Fawad s-a schimbat. De ce? 

R─âspunsul st─â probabil ├«n distan┼úa care ├«l separ─â de ┼úar─â ┼či de clocotul ei. Fawad sufer─â de o form─â clasic─â de melancolie, cea a c─âl─âtorului plecat din cuibul lui, iar de la distan┼ú─â cuibul ├«┼či dezv─âluie adev─âratele dimensiuni modeste. V─âzut din Occident, Afganistanul e un fund de r├«p─â ├«n care c├«┼úiva sminti┼úi dau de lucru celei mai puternice structuri de pe planet─â, armata american─â plus NATO. Presa occidental─â e responsabil─â de imaginea foarte precar─â a Afganistanului ÔÇô c├«nd se vorbe┼čte, e mereu despre atacuri, explozii, militari mor┼úi cu onoare la datorie (├«ntotdeauna ai no┼čtri, nu ai lor) ┼či e┼čecuri colosale ├«n

Nu se vorbe┼čte niciodat─â despre poten┼úialul agricol al ┼ú─ârii care se epuizeaz─â ├«n produc┼úia de mac de opiu, pe care cele ┼čapte miliarde de dolari ai programelor de eradicare a culturii de mac n-au f─âcut dec├«t s-o ajute s─â creasc─â cu ├«ncredere ├«n fiecare an ├«ncep├«nd din 2001. Ba chiar niciodat─â nu se vorbe┼čte despre originile culturii de opiu ├«n zon─â: ├«ncep├«nd din secolul al XVII-lea, produsul principal al schimburilor comerciale ├«ntre East India Company, colonizatoarea britanic─â a subcontinentului indian, ┼či China era opiul cultivat ├«n nordul Indiei. ├Än secolul al XIX-lea, englezii ├«ncurajeaz─â agresiv cultivarea opiului ├«n detrimentul altor recolte, provoc├«nd astfel o foamete datorit─â c─âreia au murit ├«n jur de 800.000 de oameni (cunoscut─â ca foametea din Agra, 1837-1838). C├«mpurile de mac din Afganistan mo┼čtenesc ├«n linie dreapt─â politica colonial─â britanic─â din timpul R─âzboaielor Opiului. 

Nu se vorbe┼čte nici despre be┼úele puse ├«n roatele dezvolt─ârii economiei afgane prin impunerea, sub presiunea statelor puternice, a unor tarife prea mari pentru materiile prime ┼či cam mici pentru produsele finite, ceea ce descurajeaz─â dezvoltarea industriilor manufacturiere, sau prin impunerea unor standarde c├«teodat─â absurde pentru produsele de export afgane, ca feluritele nuci, fructe uscate ┼či condimente de calitate superioar─â. ┼×ofranul afgan produs la Herat a primit ├«n 2013 premiul Superior Taste al Institutului Interna┼úional al Gustului ┼či Calit─â┼úii, dar degeaba ÔÇô dac─â ambalajul nu e suficient de str─âlucitor, pia┼úa european─â nici nu vrea s─â aud─â. Cu toate astea, al┼úi Fawazi sedu┼či de geometria structurilor interna┼úionale lucreaz─â prin birourile ministerelor ┼či ale Camerei de Comer┼ú afgane la preg─âtirea accederii ┼ú─ârii la Organiza┼úia Mondial─â a Comer┼úului, unde ├«i a┼čteapt─â alte reglement─âri ├«mpotriva interesului lor economic. 

De trei ani, Fawad e expus discursului media cu atentate sinuciga┼če ┼či femei oprimate, dar mai ales privirilor condescendente ale diferi┼úilor birocra┼úi europeni ┼či interna┼úionali, pentru care s─â tratezi cu diploma┼úii lumii a treia face parte din plictiselile meseriei ┼či ar merita un spor la salariu. Tr─âind ├«ntr-una din capitalele structurii ┼či organiz─ârii, Fawad a dezvoltat un complex de inferioritate pe care nu-l avea ├«n Afganistan. De asta ├«l sup─âr─â at├«t de mult machismul alor lui, pe care ├«nainte ├«l afi┼ča chiar el, dar s-ar fi numit altfel, poate ├«ndr─âzneal─â sau vitalitate. ├Än

lui Krzysztof Kieslowski se poveste┼čte despre un individ care f─âcea un slalom reu┼čit printre ma┼čini cu bicicleta at├«ta timp c├«t se baza numai pe ochii lui miopi. Cu ochelarii pu┼či, nu mai reu┼čea s─â se descurce ├«n trafic. Ochelarii pe care ┼či i-a pus Fawad s├«nt percep┼úia de la distan┼ú─â a ÔÇ×statului e┼čuatÔÇť Afganistan, de aici, din Europa structurii, inova┼úiei ┼či democra┼úiei.

┼×i care e percep┼úia europeanului, cu ce asociaz─â el Afganistanul? Cu ├«napoierea, produc┼úia de heroin─â ┼či o societate

-patriarhal─â care ascunde femeile sub cear┼čaf. Nu e lipsit de interes s─â arunc─âm o privire mai ├«n profunzime asupra fiec─âruia din aceste elemente. 

Dezvoltare ┼či comer┼ú pe Drumurile M─ât─âsii 

Consensul ├«n ziua de azi e c─â nu exist─â dezvoltare f─âr─â comer┼ú, sau mai exact f─âr─â comer┼ú liber, care se traduce prin eliminarea barierelor comerciale ÔÇô tarifele, cotele ┼či reglement─ârile de diferite feluri ÔÇô ├«n func┼úie de anumite interese. ┼ó─ârile ├«n curs de dezvoltare caut─â deci s─â semneze c├«t mai multe acorduri comerciale cu c├«t mai multe entit─â┼úi, sper├«nd s─â pun─â ├«n mi┼čcare energiile schimbului ┼či s─â ├«ncurajeze astfel dezvoltarea economic─â. 

Sau a┼ča zice teoria. La ├«nceputul secolului al XIX-lea, economistul englez David Ricardo punea bazele doxei, demonstr├«nd matematic beneficiile comer┼úului liber ┼či introduc├«nd no┼úiunea de avantaj comparativ, adic─â avantajul adus de specializarea unei ┼ú─âri ├«n industria ├«n care are cea mai mare productivitate; ├«ntr-o lume de ┼ú─âri specializate ├«n diferite domenii, comer┼úul interna┼úional lipsit de bariere contribuie la ├«mbog─â┼úirea tuturor. Dar argumentul lui Ricardo func┼úioneaz─â doar dac─â fiecare ┼úar─â dezvolt─â m─âcar o industrie ├«n care s─â poat─â avea un avantaj comparativ, ceea ce nu ├«nseamn─â doar posibilitatea de produc┼úie bun─â ┼či ieftin─â sau m─âcar ieftin─â, ci ┼či structuri de distribu┼úie, politici economice care s─â ├«ncurajeze sectorul ┼či, ├«n general, con┼čtiin┼úa unei valori ├«n produsul respectiv. ├Än lumea real─â o ┼úar─â ca Afganistan, care ar putea dezvolta un avantaj comparativ ├«n produc┼úia de covoare sau condimente, de exemplu, nu reu┼če┼čte s─â ├«┼či plaseze singur─â produsul pe pia┼úa interna┼úional─â ├«n mod convenabil, astfel c─â multe din frumoasele covoare afgane s├«nt comercializate ca produse pakistaneze, iar condimentele s├«nt trimise la pre┼úuri ridicole ├«n India, de unde se export─â

┼ó─ârile s─ârace se ├«nv├«rt ├«ntr-un cerc vicios: ca s─â te po┼úi dezvolta autonom ┼či s─â nu mai depinzi de ajutorul din exterior ai nevoie de beneficiile comer┼úului interna┼úional (cu un deficit comercial decent, nu ca acela afgan, c─âzut ├«n r├«na importurilor), dar nu po┼úi fi competitiv ├«n comer┼úul interna┼úional f─âr─â un anumit nivel de dezvoltare. Mai r─âu, f─âr─â o anumit─â capacitate de lobby, care lipse┼čte ├«n mod str─âlucit ┼ú─ârilor s─ârace. 

Deci, ├«n practic─â, lucrurile s├«nt mai pu┼úin cinstite. Indicatorii comerciali afgani arat─â, cum spuneam, o balan┼ú─â ├«nclinat─â ame┼úitor ├«nspre importuri, cu un deficit comercial din ce ├«n ce mai gras ├«ncep├«nd din anul 2001, ceea ce sugereaz─â o societate care se ├«ndreapt─â vertiginos spre culmile consumismului, f─âr─â a face ├«ns─â eforturi prea mari ca s─â ├«┼či dezvolte produc─âtorii. Dup─â 14 ani de

┼či miliarde de dolari v─ârsate ├«n proiecte de dezvoltare, sectoarele economice care ar fi trebuit s─â produc─â

o duc din ce ├«n ce mai greu. ├Äntreprinderi mici ┼či mijlocii s-au ivit aproape ├«n ciuda proiectelor interna┼úionale g├«ndite ├«n continuare ├«n logica ÔÇ×sta┼úi c─â v─â d─âmÔÇť (v─â arunc─âm pungi cu ┼čampon ┼či past─â de din┼úi din elicoptere, v─â d─âm biciclete pentru femei ÔÇô o oroare pentru musulmani, v─â d─âm baloane colorate ┼či v─â facem locuri de parcare pentru handicapa┼úi). ├Äns─â din cauza tarifelor mult prea mici sau inexistente pentru produsele de import, micii produc─âtori afgani ├«┼či ├«nchid f─âbricu┼úele ┼či atelierele unul dup─â altul. Ministerul Finan┼úelor d─â din umeri: o ┼úar─â dependent─â de ajutorul interna┼úional n-are voie s─â impun─â tarife. Dar tarife exist─â totu┼či: pentru materiile prime din care se pot face alte lucruri. Astfel, ├«ntr-o ┼úar─â care are nevoie de locuri de munc─â ┼či de bani produ┼či ┼či nu primi┼úi, e mai scump s─â fabrici un pachet de biscui┼úi dec├«t s─â-l cumperi gata f─âcut (de vecini). 

Teoria lui Ricardo cap─ât─â, ├«n lumea inegal─â de azi, corolare sinistre. Se poate crede, de exemplu, c─â ┼ú─ârile ├«naintate prefer─â s─â aib─â leg─âturi comerciale cu ┼ú─âri ├«n situa┼úie de inferioritate, c─ârora s─â le poat─â vinde c├«t mai mult din surplusul lor (un recent acord ├«ntre UE ┼či Africa impune dechiderea liber─â a pie┼úelor africane pentru produsele de export europene, mai pe ┼čleau germane; dac─â vreo ┼úar─â se revolt─â ┼či nu vrea s─â-┼či distrug─â bruma de produc┼úie local─â, e boicotat─â comercial p├«n─â c├«nd cedeaz─â presiunii ┼či semneaz─â acordul, cum s-a ├«nt├«mplat cu Kenya). Un articol o spune pe scurt: comer┼úul a devenit un vehicul pentru redistribuirea banilor de la s─âraci la boga┼úi. 

FMI-ul ajut─â c├«t poate. ├Än Afganistan, ├«ndeamn─â guvernul s─â structureze importurile c─âtre dezvoltarea industriei extractive, mai ales c─â ├«n ultimii ani s-au descoperit z─âc─âminte bogate de litiu ┼či aur. Politicile economice s├«nt ├«n continuare formulate de organismele interna┼úionale ┼či de exper┼úii str─âini consulta┼úi pe bani mul┼úi de guvernul afgan, ┼či din discursul economic intern reiese c─â poten┼úialul exporturilor tradi┼úionale de fructe ┼či fructe uscate, bumbac, cereale ┼či covoare e redus. Acesta e destinul unei LDC (Least Developed Country): s─â-┼či v├«nd─â ieftin materiile prime ┼či s─â cumpere restul de-a gata. ┼×i pentru a face loc produselor de import, a ├«nflorit, ├«n aceast─â cea mai pu┼úin dezvoltat─â ┼úar─â, o cultur─â ┼úip─âtoare a consumului, a c─ârei dictatur─â se observ─â de la materialele de construc┼úie la ceasuri ┼či pantofi. Moda local─â cere, de pild─â, s─â nu se descoas─â etichetele de pe m├«necile costumelor, astfel ├«nc├«t, la mesele rotunde, o gr─âmad─â de Boss ┼či Armani dezbat aprig realitatea dezastruoas─â ├«n securitate ┼či economie. Desigur, Boss ┼či Armani contraf─âcute. 

Teritoriul numit azi Afganistan a fost mereu un spa┼úiu de trecere, de comer┼ú, ├«ncep├«nd de la primele drumuri ale m─ât─âsii p├«n─â la Marele Joc dintre Rusia ┼či Anglia ├«n secolul al XIX-lea, c├«nd ambele imperii ├«n┼úelegeau pozi┼úia strategic─â a Afganistanului ca pe un coridor ├«nspre noi surse de profit comercial. Mai mult, schimbul e voca┼úia afganilor. Probabil ┼či r─âzboiul, dar nu despre asta e vorba aici. O mare parte din activitatea de schimb ├«n Afganistan se petrece la frontiera poroas─â cu Pakistanul, sub forma contrabandei cu produsele de import pe care pia┼ú─â afgan─â nu le poate absorbi. Voca┼úia deci nu se pierde, oamenii fac ce ┼čtiu s─â fac─â. Dar ├«n loc s─â transporte prin v─âg─âunile din Hindu Kush gum─â de mestecat f─âcut─â ├«n Iran pentru copiii din Pakistan, ar putea face contraband─â cu gum─â de mestecat produs─â la ei ├«n ┼úar─â de oameni care s─â ia un salariu pe munca lor. 

Fawad se ├«ncrunt─â ├«n spatele ochelarilor ┼či d─â vin─â tocmai pe voca┼úie. ÔÇ×Noi nu s├«ntem agricultori, nu s├«ntem me┼čte┼čugari, nu ┼čtim dec├«t s─â ne batem sau s─â st─âm la tarab─â ┼či s─â vindem. ┼×i acum nici m─âcar nu avem ce vinde.ÔÇť ├Ämi sun─â familiar tonul asta? Sigur, Fawad iube┼čte Afganistanul cu o ur─â grea. Dar de┼či societatea ┼či guvernul au absurdul ┼či iner┼úiile lor, nu trebuie s─â uit─âm c─â e vorba despre o ┼úar─â care nu ├«┼či produce nici m─âcar propriul discurs despre ea ├«ns─â┼či. Toate politicile s├«nt impuse sau sugerate din exterior. Iar ┼ú─âranul se poate desprinde din turma de LDC. Cum se ├«mparte responsabilitatea? 

Macul opiaceu cre┼čte ├«n ape tulburi 

Cu pu┼úin─â organizare a debitelor de ap─â, de care nu duce lips─â, Afganistan ar fi una dintre cele mai prospere ┼ú─âri agricole din Asia. ┼×i ├«ntr-adev─âr are o sulfuroas─â reputa┼úie agricol─â: se ┼čtie c─â produce cea mai mare parte a opiului consumat global. Cifrele raportate de Biroul ONU pentru Droguri ┼či Criminalitate s├«nt clare: suprafa┼úa cultivat─â cu mac opiaceu a crescut fa┼ú─â de 2013 ┼či s-a dublat fa┼ú─â de anul 2009; recolta a crescut ┼či ea fa┼ú─â de 2013, ├«n schimb eradicarea culturilor a sc─âzut. Indicatorii spun c─â produc┼úia a crescut mereu ├«ncep├«nd din 2001 (cu excep┼úia anilor 2008-2010), ┼či c─â ├«n ace┼čti 14 ani s-a cultivat mai mult mac dec├«t ├«n orice moment ├«n perioada talibanilor. 

Dar cum se face c─â tocmai acolo a ├«nflorit cultura de opiu pentru consumul mondial? Istoria fenomenului e interesant─â ┼či cu r─âd─âcini mai vechi dec├«t s-ar p─ârea. ├Än secolele al XVII-lea ┼či al XVIII-lea, Compania East India, care opera colonizarea britanic─â a subcontinentului indian, dezvolt─â comer┼úul foarte profitabil cu opiu ├«n China. ├Än aceste prime faze ale globaliz─ârii economice ├«n regia puterilor occidentale, opiul consumat pe scar─â larg─â de chinezi era produs ├«n nordul Indiei, proasp─ât cucerit de Compania East India, ceea ce a dus la pauperizarea unuia din cele mai prospere ┼úinuturi orientale (Calcutta). Englezii au for┼úat ┼ú─âranii locali s─â cultive mac mai degrab─â dec├«t cereale, astfel c─â popula┼úia s-a trezit cu totul nepreg─âtit─â pentru vremea de secet─â ┼či o foamete cumplit─â a lovit regiunea ├«n 1838, chinuind opt milioane de oameni, omor├«nd 800.000 ┼či mult mai multe animale. 

Comer┼úul de opiu ├«ntre India ┼či China continu─â p├«n─â ├«n 1910, c├«nd, dup─â 150 de ani ┼či dou─â r─âzboaie care au ├«nmuiat rezisten┼úa autorit─â┼úilor chineze, britanicii s├«nt convin┼či s─â renun┼úe la profitul gras de pe urma drogurilor. Dar precedentul se crease deja, ┼či cei doi poli ai opiului r─âm├«n ├«n aceste dou─â regiuni ale lumii: China ┼či nordul Indiei, inclusiv Afganistan. ├Än 1948, autorit─â┼úile revolu┼úionare chineze distrug complet produc┼úia de opiu care care ├«i servea pe morfinomanii ┼či heroinomanii din SUA ┼či Europa, c─âci roata istoriei se ├«ntorsese, ┼či business-ul se mut─â dincolo de frontiera de sud a ┼ú─ârii ├«n a┼ča-numitul Triunghi de Aur (p─âr┼úi din Myanmar, Laos ┼či Thailanda). 

În cartea

(1972), istoricul Alfred McCoy expune participarea CIA la organizarea re┼úelei mondiale a heroinei produse ├«n Triunghiul de Aur, una din numeroasele manevre din subsolurile R─âzboiului Rece care a contribuit la victoria final─â a ÔÇ×lumii libereÔÇť. Mobiliz├«nd membri ai partidului chinez Kuomintang, exila┼úi dup─â 1948 din China revolu┼úionar─â (p├«n─â azi for┼úa politic─â major─â ├«n Taiwan), anticomuni┼čti ┼či cu conexiuni utile ├«n elitele ┼ú─ârilor din zon─â, CIA ajut─â substan┼úial la punerea pe roate a sistemului de trafic ┼či distribu┼úie de heroin─â care includea deja romantica filier─â francez─â, operat─â de corsicanii din Marsilia, ┼či mafia sicilian─â. Dup─â McCoy, scopul schemei era subminarea partidelor comuniste francez ┼či italian, cele mai puternice partide comuniste din Europa ├«n anii ÔÇÖ40 ┼či ÔÇÖ50 ┼či cu baze populare importante ├«n sudul celor dou─â ┼ú─âri. 

McCoy e istoric al Asiei de Sud-Est ┼či cartea a fost scris─â ├«n anii ÔÇÖ70, cu c├«┼úiva ani buni ├«naintea deplas─ârii epicentrului produc┼úiei de heroin─â din Triunghiul de Aur ├«n Afganistan, astfel c─â nu putem specula gradul de implicare a serviciilor secrete occidentale ├«n holdele de mac afgane. Se ┼čtie ├«ns─â c─â ├«nceputurile fenomenului coincid cu livr─ârile masive de arme, ├«n principal de la Statele Unite, c─âtre mujahedinii care rezistau invaziei Uniunii Sovietice. P├«n─â la un anumit nivel e o evolu┼úie local─â; comandan┼úii ┼či

-ii de arme au reinvestit profitul economiei de r─âzboi ├«n agricultura dubioas─â ┼či profitabil─â, dar trebuie subliniat c─â nu mai mult de 2,5% din cifra total─â a profitului r─âm├«ne ├«n Afganistan (┼či cam 1% la cultivatori). Nici un

afgan nu ac┼úioneaz─â mai departe de Golful Persic, de┼či pia┼úa de desfacere e cam toat─â ├«n Europa ┼či SUA. Grosul c├«┼čtigului e al trafican┼úilor misterio┼či de dincolo de grani┼úele Afganistanului ┼či Pakistanului, deci e pu┼úin probabil ca voievozii jihadului antisovietic s─â fi ac┼úionat doar de capul lor. De altfel, nu e un secret c─â redutabilul ISI, serviciul militar de informa┼úii pakistanez responsabil ├«n mare parte de instabilitatea din zona Afganistan/Pakistan, a dat ├«nc─â din anii ÔÇÖ80 o m├«n─â de ajutor crucial─â produc┼úiei de opiu din ambele ┼ú─âri. 

┼×i traficul de droguri e tot globalizare, tot comer┼ú interna┼úional. P├«n─â la urm─â, David Ricardo avea dreptate, dar ├«ntr-un fel trist. Afganistan ┼či-a creat avantajul comparativ printr-un produs care ucide ├«ncet ┼či pe bani grei. Una din pagubele colaterale s├«nt cohortele de narcomani locali, fiindc─â unei ┼ú─âri s─ârace ┼či violente exact asta ├«i lipse┼čte; narcomanii au crescut nivelul criminalit─â┼úii ┼či atmosfera de

├«n unele cartiere din ora┼čele mari. Din c├«nd ├«n c├«nd, droga┼úii s├«nt zbur─ât─âci┼úi de SUV-uri imense care trec ├«n tromb─â ┼či f─âr─â plac─â de ├«nmatriculare, conduse de str─âini cu f─âlci p─âtrate ┼či ochelari de soare. Degeaba le lipse┼čte pl─âcu┼úa, toat─â lumea ┼čtie c─â s├«nt ma┼činile CIA.

Politica femeii

┼×i, desigur, chestiunea cea mai arz─âtoare ├«n Afganistan ┼či Pakistan, care aici se dau la pachet: situa┼úia femeilor. Augusta comunitate interna┼úional─â se ├«ngrijoreaz─â sistematic de soarta femeilor din regiune, se pronun┼ú─â ritos despre drepturile femeii, o rezolu┼úie ONU face referire la situa┼úia femeilor ├«n conflict ┼či se d─â premiul Nobel pentru pace unei tinere pa┼čtune pakistaneze care a ├«nfruntat furia antimodern─â a talibanilor ┼či s-a dus la ┼čcoal─â aproape cu pre┼úul vie┼úii. Ochelarii de soare ai Angelinei Jolie au str─âlucit ┼či sub soarele din Islamabad, p├«n─â ┼či micile organiza┼úii caritabile ale mamelor flamande pun la cale conferin┼úe despre mizeria existen┼úial─â a prizonierelor burk─âi. 

Istoria arat─â c─â intui┼úia comunit─â┼úii interna┼úionale e corect─â. Femeile, sau o parte dintre ele, s├«nt ├«ntr-adev─âr un important agent al transform─ârii sociale. For┼úele reac┼úionare ┼čtiu asta la fel de bine ┼či ├«ncearc─â din toate puterile s─â p─âstreze pe c├«t posibil femeia ├«n cadrul str├«mt al familiei, supus─â cutumelor str─âvechi care domin─â ├«nc─â sfera privat─â, la pa┼čtuni ├«n principal. Dar timpul trece altfel ├«n culturile exotice, ┼či istoria le vorbe┼čte afganilor direct. ├Än 1839, englezii cuceresc Afganistanul independent, de┼či nu prea solid constituit ca stat, ├«n primul r─âzboi anglo-afgan ÔÇô manifestare militar─â a Marelui Joc ÔÇô, un r─âzboi inutil ┼či prost pl─ânuit care a r─âmas cunoscut de englezi ca ÔÇ×nebunia lui AucklandÔÇť (guvernatorul Companiei East India). A fost prima dat─â c├«nd afganii au str├«ns din din┼úi sub ocupa┼úie str─âin─â ┼či au zis: hai s─â vedem ce vor

─â┼čtia de la noi. Dar ocupa┼úia nu a durat mai mult de un an, afganii s-au revoltat cur├«nd ┼či au m─âcel─ârit ├«n jur de 16.500 de suflete de

┼či de indieni, l─âs├«nd un singur supravie┼úuitor pentru a spune grozava poveste. Afganii aveau multe motive s─â fie nemul┼úumi┼úi de aranjamentele englezilor. Dar cronicarii de limba persan─â cita┼úi de Dalrymple, martori ai evenimentelor, dau de ├«n┼úeles c─â revolta s-a declan┼čat ├«n urma dezm─â┼úului care a cuprins Kabul, unde sta┼úionau trupele englezilor. C├«nd str─âinii au ├«nceput s─â ademeneasc─â fetele afgane ├«n caz─ârmile lor, onoarea nereperat─â a pa┼čtunilor a cerut degrab─â r─âzbunare. Memoria oral─â, perfect func┼úional─â la afgani, a p─âstrat din vremurile de atunci, odat─â cu animozitatea fa┼ú─â de englezi (┼či ast─âzi b─âtr├«nii afgani ├«┼či ceart─â nepo┼úii care fac rele cu ÔÇ×e┼čti un

ÔÇť, adic─â lord), ┼či un fel de team─â paranoic─â de a-┼či pierde femeile, atrase de sclipiciul str─âinilor ┼či de promisiunile lor ÔÇ×vicleneÔÇť.

O alt─â b─ât─âlie ├«ntre moderni ┼či tradi┼úionali s-a dat ├«n 1939, tot pe corpul femeii, mai exact pe al reginei Soraya, so┼úia ┼čahului Amanullah Khan. Acest ┼čah, educat ├«n Anglia ┼či iubitor de progres, ├«ncerca s─â ├«ntreprind─â ├«n anii aceia modernizarea Afganistanului dup─â modelul

al lui Atat├╝rk. Nu a avut ├«ns─â timp s─â implementeze reforme, fiindc─â reac┼úiunea pa┼čtunilor tribali ┼či a tadjicilor purt─âtori de turbane l-a obligat s─â p─âr─âseasc─â ┼úara. Unele surse sus┼úin c─â englezii au incitat r─âzmeri┼úa care l-a ├«ndep─ârtat pe Amanullah Khan de pe tron, ├«mpr─â┼čtiind din avioane, peste st├«ncile locuite de triburi, fotografii ale reginei Soraya purt├«nd o rochie care ├«i l─âsa umerii la vedere. 

Dar memoria istoric─â nu explic─â suficient violen┼úa politic─â ├«ndreptat─â azi ├«mpotriva fetelor ┼či femeilor care merg la ┼čcoal─â, s├«nt active ├«n politic─â sau administra┼úie ┼či apar la televizor. Asasinatele, atacurile cu acid, amenin┼ú─ârile ┼či h─âr┼úuiala s├«nt acte barbare dup─â orice standarde ┼či ne ├«ngrozesc pe bun─â dreptate. Dar barbaria ├«n sine nu r─âspunde la ├«ntrebarea de ce. Talibanii ┼či alte for┼úe care au rezistat interven┼úiei interna┼úionale, pe care ei o consider─â curat─â ocupa┼úie, cu nimic diferit─â de aceea a englezilor ├«n 1839 ┼či a sovieticilor ├«n 1979 (armatele str─âine au venit ├«ntotdeauna ÔÇ×cu cele mai bune inten┼úiiÔÇť ├«n Afganistan), consider─â c─â s├«nt ├«n plin r─âzboi. V─âzut din partea lor, acest r─âzboi e asimetric ┼či purtat pe fronturi multiple, a┼ča cum de altfel ar─âta ┼či Hillary Clinton ├«n 2011: ├«n r─âzboiul ÔÇ×necesarÔÇť al lui Obama ├«n Afganistan, trebuia ├«n primul r├«nd s─â fie c├«┼čtigate ÔÇ×inimile ┼či min┼úileÔÇť. ├Än consecin┼ú─â, bugetul american ┼či european pentru chestiunea femeii s-a umflat semnificativ. Orice proiect care includea cuvintele magice

putea fi sigur c─â va ob┼úine finan┼úare generoas─â de la USAID ┼či de la alte organe de ajutor pentru s─âracii lumii. A┼ča au ap─ârut bicicletele pentru femei ├«n Kandahar ┼či alte minuni, cum ar fi prima rapperi┼ú─â afgan─â sau faptul c─â fete cu v─âl particip─â la concursuri de skateboard la Kabul. Bine├«n┼úeles, aceste programe au prea pu┼úin─â leg─âtur─â cu nevoile foarte concrete ale femeilor, legate de sistemul de s─ân─âtate public─â, educa┼úia primar─â ┼či valorizarea corect─â a produselor lor de artizanat. Timp de 14 ani, afganilor am─âr├«┼úi de s─âr─âcie ┼či ├«n─âspri┼úi de nenum─âratele r─âzboaie li s-a predicat emanciparea femeilor, dreptul lor la reprezentare politic─â ┼či vizibilitate. Au ap─ârut la televizor c├«nt─âre┼úe cu capul gol ┼či machiate dramatic. ├Än ochii multor b─ârba┼úi, dar ┼či al unor femei din Afganistan, toate astea ├«nseamn─â deschiderea c─âii c─âtre moravurile sfruntate ale Occidentului. 

┼×i unde s├«nt bani, se g─âse┼čte imediat cine s─â-i cear─â. ├Än ultimii ani s-au ├«nmul┼úit cu repeziciune organiza┼úiile pentru ap─ârarea drepturilor femeii ├«n Afganistan, atr─âg├«nd multe fete de pe b─âncile ┼čcolilor ┼či universit─â┼úii care cred cu adev─ârat ├«n cauza femeii ┼či s├«nt gata s─â ├«┼či ri┼čte via┼úa, ceea ce chiar fac. Aici se vede cel mai limpede absurdul situa┼úiei. Talibanii le consider─â pe aceste tinere pioni ├«n r─âzboiul ideologic-hegemonic pe care America ├«l duce ├«mpotriva lor, adev─ârat─â carne de tun, ┼či le omoar─â demonstrativ de fiecare dat─â c├«nd au ocazia. ├Än ultimii ani a crescut num─ârul activistelor ucise ├«n provinciile cele mai nesigure ale ┼ú─ârii, unde acestea ├«ncercau cu mult curaj s─â promoveze drepturile femeii a┼ča cum le-au definit ni┼čte domni ┼či doamne care nu se vor aventura niciodat─â mai departe de u┼ča SUV-ului lor blindat, dac─â ajung vreodat─â ├«n Afganistan. Cu c├«t e mai strident─â chestiunea femeii ├«n zon─â ┼či mai isteric tonul mass-media, cu at├«t mai mult cre┼čte riscul pentru femeile afgane care s├«nt convinse de juste┼úea cauzei lor mai mult dec├«t de politizarea ei. Pentru familiile femeilor care au fost ┼úinta asasinatelor ├«n ace┼čti ultimi ani, premiul Nobel acordat lui Malala Yousafzai are ceva obscen. ├Äntre timp, cu tot bugetul de 400 de milioane de dolari pentru chestiunea femeii pe anul 2015, dreptul femeilor la igien─â, s─ân─âtate ┼či respect pentru munc─â mai are de a┼čteptat.

Femeile sufer─â cu siguran┼ú─â, ├«n special pentru c─â ├«ntreaga ┼úar─â sufer─â din cauza s─âr─âciei ┼či violen┼úei. Din p─âcate, societatea afgan─â nu e ├«nc─â pacificat─â, iar segmentele ei cele mai vulnerabile au ├«ntr-adev─âr nevoie de sprijin. Multe din micile proiecte de dezvoltare, care nu beneficiaz─â de tam-tam ├«n media, au reu┼čit s─â ├«mbun─ât─â┼úeasc─â c├«t de c├«t via┼úa familiilor afgane. Trebuie spus de asemenea c─â ├«n cadrul tradi┼úional, de┼či aproape absent─â din spa┼úiul public, femeia afgan─â nu e lipsit─â de putere ┼či influen┼ú─â; ├«n istoria afgan─â se cunosc ├«mp─âr─âtese protectoare ale culturii, sult─âni┼úe care au dirijat ┼úara c├«te un deceniu de dup─â perdea, f─âr─â ca vreun vizir s─â le vad─â vreodat─â fa┼úa, ┼či caractere comparabile cu al mamei lui ┼×tefan cel Mare. Ast─âzi femeile au cote de reprezentare ├«n Parlament ┼či administra┼úie mai mari dec├«t ├«n unele ┼ú─âri europene, ├«ns─â, dup─â cum spun chiar ele, influen┼úa lor real─â pare s─â scad─â. 

Toate cele de mai sus ├«i s├«nt bine cunoscute lui Fawad. Pe vremea c├«nd era ├«n Afganistan, spera ┼či lucra ├«n ciuda lor, cu sentimentul c─â apar┼úine unei genera┼úii care are foarte mult─â treab─â: s─â cure┼úe, s─â construiasc─â, s─â educe. ├Än mod aproape paradoxal, ├«n Afganistan, patriotismul are ├«nc─â sens pentru tineri. Departe de a ignora necazurile ┼ú─ârii ┼či con┼čtient de responsabilitatea grea a elitei afgane lacome ┼či corupte, Fawad ┼či al┼úii ca el hr─âneau un optimism care p─ârea celor mai b─âtr├«ni ┼či mai h├«r┼či┼úi un fel de chioar─â naivitate. Ast─âzi, cu ochelarii pu┼či, Fawad se g├«nde┼čte s─â emigreze ├«n Canada sau altundeva, ┼či s─â se plictiseasc─â acolo ├«n lunga via┼ú─â care ├«l a┼čteapt─â. 

Anca ┼×erb─ânu┼ú─â a studiat antropologie la Universitatea Bucure┼čti ┼či la Universitatea Liber─â din Bruxelles, ┼či rela┼úii interna┼úionale ┼či studii de conflict, la Universitatea din Kent; lucreaz─â la ambasada ┼či misiunea Afganistanului la Bruxelles.  

Anticiclonul rusesc nu cedeaz─â jpeg
Anticiclonul rusesc nu cedeaz─â
Rusia de azi este închisă pentru noi: nu știm despre filmele lor, cultura lor nu o difuzăm și nu o vrem, limba rusă nu ne place, iar politica Rusiei se rezumă la persoana lui Putin și nici asta nu prea ne interesează.
ÔÇ×Ucraina e pierdut─â pentru RusiaÔÇŁ ÔÇô interviu cu Anatol ╚Ü─éRANU, fost ambasador al Republicii Moldova ├«n Rusia jpeg
ÔÇ×Ucraina e pierdut─â pentru RusiaÔÇŁ ÔÇô interviu cu Anatol ╚Ü─éRANU, fost ambasador al Republicii Moldova ├«n Rusia
ÔÇ×Gafele comunit─â╚Ťii occidentale ├«n raport cu regimul lui Putin au contribuit la ceea ce se ├«nt├«mpl─â ast─âzi.ÔÇŁ
Ce ├«l mobilizeaz─â pe Putin? ÔÇô interviu cu Adam MICHNIK jpeg
Ce ├«l mobilizeaz─â pe Putin? ÔÇô interviu cu Adam MICHNIK
ÔÇ×Putin a avut un anumit obiectiv atunci c├«nd a ├«nceput s─â mobilizeze trupele, dar s-a lovit de ceva neprev─âzut.ÔÇŁ
Jocurile privirii jpeg
Jocurile privirii
Prin╚Öi ├«n v├«rtejul aceleia╚Öi lumi, Eminescu ╚Öi Caragiale nu s├«nt, de fapt, ├«n disjunc╚Ťie, ci ├«ntr-o continuitate aproape magic─â.
Catedrala M├«ntuirii Neamului ÔÇô sau pragul civiliza╚Ťional dincolo de care trebuie s─â p─â╚Öim jpeg
Catedrala M├«ntuirii Neamului ÔÇô sau pragul civiliza╚Ťional dincolo de care trebuie s─â p─â╚Öim
├Än pozi╚Ťia pe care o avem cei mai mul╚Ťi dintre noi ├«n fa╚Ťa dezbaterii privind construc╚Ťia Catedralei M├«ntuirii Neamului, exist─â mult─â tr─âire tipic rom├óneasc─â.
Istoria uitată a Buștenariului jpeg
Istoria uitată a Buștenariului
Descoperirea zăcămintelor de aur negru avea să schimbe complet așezarea molcomă și uitată de timp, ducînd la un adevărat boom demografic și industrial.
Iran: de la trei genuri la unul jpeg
Iran: de la trei genuri la unul
Vechii per╚Öi recuno╚Öteau trei genuri, sau cel pu╚Ťin o veche civilizatie de acum 3.000 de ani descoperit─â la Hasanlu ├«n nord-vestul Iranului.
Hong Kong ÔÇô momentul adev─ârului jpeg
Hong Kong ÔÇô momentul adev─ârului
Aceast─â cvasi-promisiune de azil politic ├«nc├«nt─â auzul unor grupuri de profesioni╚Öti din Hong Kong, care promoveaz─â ideea unei emigra╚Ťii colective spre noi ÔÇ×ora╚Öe┬ácharterÔÇŁ┬ásituate ├«n ╚Ť─âri mai libere.
China, ├«n c─âutarea legitimit─â╚Ťii jpeg
China, ├«n c─âutarea legitimit─â╚Ťii
Democra╚Ťia liberal─â se confrunt─â cu o criz─â de legitimitate ÔÇô sau, cel pu╚Ťin, a╚Öa ni se spune. Oamenii nu mai au ├«ncredere ├«n guvernarea elitelor liberale ╚Öi tot mai mult─â lume crede c─â oferta actual─â de democra╚Ťie este o p─âc─âleal─â.
P├«n─â la Praga ┼či ├«napoi jpeg
P├«n─â la Praga ┼či ├«napoi
Am tr─âit mult─â vreme temerea c─â voi ajunge ├«ntr-o situa┼úie f─âr─â ie┼čire atunci c├«nd, nevoit s─â fac pe ghidul turistic prin Bucure┼čti, nu prea voi avea ce s─â le ar─ât oaspe┼úilor. Str─âzile congestionate? Cl─âdirile-monument ne├«ngrijite? Casa Poporului?! M─ân─âstirile asaltate de cer┼četori?
America se întoarce în Irak jpeg
America se întoarce în Irak
Decizia pre┼čedintele Barack Obama de a spori num─ârul trupelor terestre americane din Irak ┼či de a le plasa ├«n provincia Anbar, preponderent sunnit─â, a st├«rnit numeroase discu┼úii aprinse. ├Än Statele Unite, dezbaterea public─â a pus pe tapet experien┼úa Vietnamului, unde desf─â┼čurarea tot mai masiv─â de ac┼úiuni militare a dus la o ├«mpotmolire grav─â.
Urm─ârile declinului Rusiei png
Urm─ârile declinului Rusiei
Pe m─âsur─â ce Europa dezbate dac─â s─â ├«┼či men┼úin─â sau nu sanc┼úiunile contra Rusiei, politica de agresiune ├«mpotriva Ucrainei pe care o duce Kremlinul continu─â, f─âr─â nici un fel de dezbatere. De┼či Rusia este ├«ntr-un declin evident, ea reprezint─â ├«nc─â un real pericol pentru stabilitatea interna┼úional─â din Europa ┼či nu numai.
Jocul de a frica jpeg
Jocul de-a frica
Nimic nu documenteaz─â mai persuasiv ┼či agasant c├«t de al─âturea cu drumul e, ├«n fa┼úa provoc─ârilor globale, mare parte din st├«nga occidental─â dec├«t reac┼úiile dispropor┼úionate iscate de victoria electoral─â a premierului israelian Beniamin Netanyahu.
Pînă unde putem lupta cu statul islamic jpeg
Pînă unde putem lupta cu statul islamic
Exist─â o ├«ndelungat─â ┼či controversat─â istorie a extinselor interven┼úii militare str─âine ├«n Orientul Mijlociu ┼či este de sperat ca decizia pre┼čedintelui SUA, Barack Obama, de a purta r─âzboi contra statului islamic nu va demonstra altceva. Nici un alt grup terorist nu merit─â mai mult s─â fie distrus dec├«t ace┼čti jihadi┼čti uciga┼či ┼či pr─âd─âtori.
Taksim ┼či iluzia modelelor jpeg
Taksim ┼či iluzia modelelor
Da, poli┼úia a evacuat pia┼úa Taksim din Istanbul, la ora la care scriu. Da, ┼či ├«n Ankara, protestatarii au fost ├«ndep─ârta┼úi, la fel ├«n Izmir. Da, de fiecare dat─â c├«nd protestatarii se adun─â pe str─âzi, poli┼úia intervine rapid. ├Äns─â premierul Erdogan ┼či AKP s├«nt cei care au pierdut.
Sl─âbiciunile Chinei   argument monetar jpeg
Sl─âbiciunile Chinei - argument monetar
C├«nd discut despre China, de regul─â, impun un exerci┼úiu socratic. Simulez c─â s├«nt de acord cu m─âre┼úia statului chinez, dup─â care ├«mi ├«ntreb interlocutorul dac─â ┼čtie care este moneda sa. Cu to┼úii s├«nt de acord ┼či explic─â pe larg cum chinezii ├«i vor dep─â┼či pe americani, dar pu┼úini s├«nt capabili s─â spun─â numele monedei chineze┼čti.
Alegerile lui Mohamed Morsi jpeg
Alegerile lui Mohamed Morsi
Noul pre┼čedinte al Egiptului, Mohamed Morsi, provine din r├«ndul organiza┼úiei Fra┼úilor Musulmani ÔÇô acest simplu enun┼ú a speriat o mare parte a opiniei publice ├«n str─âin─âtate ┼či pe egiptenii cu orient─âri seculariste.
Securitate, diploma┼úia comer┼úului ┼či iar securitate jpeg
Securitate, diploma┼úia comer┼úului ┼či iar securitate
Un nou juc─âtor de anvergur─â s-a a┼čezat la mas─â ├«n Orientul Mijlociu. Turcia politicii externe concentrate aproape exclusiv pe securitate, pe linia ÔÇ×zero probleme cu veciniiÔÇť ┼či pe rolul NATO, ├«n str├«ns─â leg─âtur─â cu alian┼úa uneori tensionat─â cu Statele Unite, ┼či-a modificat aproape radical strategia.
Retrofuturism: un exemplu standard jpeg
Retrofuturism: un exemplu standard
V─â propun o poveste cu spa┼úii sacre, din India. Arhitectul Sameep Padera are, pentru weekendurile c├«nd iese din Mumbai, o ferm─â modest─â la Wadeshwar, un sat de hindu┼či la 70 km de metropola uria┼č─â. Probabil e o cas─â la ┼úar─â cu oleac─â de curte. De cum s-a a┼čezat ├«n sat, preo┼úii locului au venit s─â cear─â dona┼úii pentru un templu dedicat lui Shiva.
ÔÇ×Trezirea arab─âÔÇť ├«n confuzia postrevolu╚Ťionar─â jpeg
ÔÇ×Trezirea arab─âÔÇť ├«n confuzia postrevolu╚Ťionar─â
Prim─âvara arab─â ÔÇô sau ÔÇ×trezirea arab─âÔÇť, cum a mai fost numit` ÔÇô a declan╚Öat un entuziasm cu accente de delir uneori, exact a╚Öa cum s-a ├«nt├«mplat cu revoltele de strad─â din 2009 ├«n Iran. Acum i-a luat locul o dezam─âgire pe m─âsur─â, ├«nso╚Ťit─â de discursuri despre democra╚Ťie, golite de fond.
Dilema veche la Timpul prezent   Ce vrei să te faci cînd vei fi mare? png
Centrul ┼či estul Europei - o regiune complicat─â -
A ┼časea edi┼úie a forumului jurnali┼čtilor din Europa Central─â ┼či de Est, desf─â┼čurat─â la Var┼čovia sub auspiciile organiza┼úiei Ini┼úiativa Central-European─â, a scos la iveal─â problemele comune ┼či difer...
Dilema veche la Timpul prezent   Ce vrei să te faci cînd vei fi mare? png
Timpul retoricii a trecut. E vremea acţiunii
"Din discuţiile mele cu Gorbaciov am reţinut că principala sa preocupare era să menţină integritatea teritorială a Uniunii Sovietice......
Dilema veche la Timpul prezent   Ce vrei să te faci cînd vei fi mare? png
Muzică vie, erudiţie, tropăieli - BBC Proms 2009: portret de festival -
Una dintre cele mai improbabile uniuni ├«n lumea de azi, orchestra format─â din tineri arabi ┼či israelieni West-Eastern Divan, ├«mpline┼čte zece ani....

Adevarul.ro

image
Colosul cenu┼čiu. Ce ascunde muntele de zgur─â, una dintre cele mai mari halde din Rom├ónia VIDEO
În vecinătatea combinatului siderurgic din Hunedoara, se află una dintre cele mai mari halde de zgură din România.
image
Un ┼čofer a r─âmas f─âr─â permis ┼či a fost amendat dup─â ce a sunat la 112 ca s─â anun┼úe c─â este ┼čicanat ├«n trafic
Un apel la 112 a luat o turnur─â nea┼čteptat─â pentru un b─ârbat de 37 de ani. Acesta apelase serviciul de urgen┼ú─â ca s─â anun┼úe c─â un ┼čofer ├«l ┼čicaneaz─â ├«n trafic, pe raza comunei br─âilene Viziru.
image
Afacere de milioane de euro l├óng─â un radar ce comunic─â direct cu baza Deveselu. ÔÇ×Nu s-a cerut avizul MApNÔÇŁ
MApN a dat in judecată Consiliul Judeţean Dolj după ce a autorizat construirea unui depozit in zona radarului din localitatea Cârcea. Instalaţia militară este importantă pentru apărarea aeriană a României. În spatele afacerii stă chiar primarul din Cârcea.