ÔÇ×Ucraina e pierdut─â pentru RusiaÔÇŁ ÔÇô interviu cu Anatol ╚Ü─éRANU, fost ambasador al Republicii Moldova ├«n Rusia

Publicat ├«n Dilema Veche nr. 936 din 17 ÔÇô 23 martie 2022
ÔÇ×Ucraina e pierdut─â pentru RusiaÔÇŁ ÔÇô interviu cu Anatol ╚Ü─éRANU, fost ambasador al Republicii Moldova ├«n Rusia jpeg

R─âzboiul ruso-ucrainean din ultimele s─âpt─âm├«ni readuce ├«n actualitate situa╚Ťia ╚Ť─ârilor foste membre ale Uniunii Sovietice. Majoritatea au oscilat, ├«nc─â de la dezmembrarea URSS, ├«ntre nostalgiile legate de Rusia ╚Öi speran╚Ťele date de perspectiva ader─ârii la Uniunea European─â. Unele au f─âcut cerere oficial─â de aderare chiar ├«n aceste zile, sub amenin╚Ťarea Federa╚Ťiei Ruse, chiar dac─â nu e tocmai gestul a╚Öteptat de Vladimir Putin. Este cazul Ucrainei, al Republicii Moldova ╚Öi al Georgiei. 

Popula╚Ťiile acestor ╚Ť─âri s├«nt, ├«ns─â, ├«mp─âr╚Ťite ├«n continuare. Mul╚Ťi ucraineni, moldoveni ╚Öi georgieni lucreaz─â ├«nc─â ├«n Federa╚Ťia Rus─â. A╚Öa cum un num─âr deloc de neglijat lucreaz─â ├«n Uniunea European─â. Cifrele privind migra╚Ťia for╚Ťei de munc─â, cifre care vin din partea Rusiei, nu s├«nt recunoscute de guvernele de la Kiev, Chi╚Öin─âu sau Tbilisi, care sus╚Ťin c─â acestea ar fi mai mici, ├«n realitate. Nimeni nu ╚Ötie, ├«ns─â, oficial, num─ârul exact, av├«nd ├«n vedere migra╚Ťia continu─â.

Anatol ╚Ü─âranu este analist politic la Chi╚Öin─âu, doctor ├«n istorie ╚Öi fost ambasador al Republicii Moldova ├«n Rusia, la ├«nceputul anilor ╩╝90. A╚Öa c─â ╚Ötie bine situa╚Ťia din regiune. El e convins c─â r─âzboiul Federa╚Ťiei Ruse ├«n Ucraina a accelerat coagularea societ─â╚Ťii ucrainene ├«n favoarea orient─ârii acesteia spre spa╚Ťiul european. 

Vă întreb mai întîi: de ce vrea Putin Ucraina?

Ucraina e un punct nevralgic ├«n planurile Rusiei de a restabili domina╚Ťia ├«n fostul spa╚Ťiu sovietic. F─âr─â Ucraina, Rusia nu e imperiu, cum spunea Zbigniew Brzezinski (n. red. ÔÇô unul dintre marii diploma╚Ťi ╚Öi politologi ai secolului XX). De aceea, Ucraina e totul pentru Moscova. Dac─â Ucraina v─â fi subordonat─â, ├«ntr-un fel sau altul, Rusia are toate ╚Öansele s─â se rea╚Öeze ├«n hotarele fostei Uniuni Sovietice, poate cu mici excep╚Ťii. Dac─â nu, atunci planurile revan╚Öarde ale Moscovei trebuie puse pe poli╚Ť─â. A╚Öadar, Ucraina este un punct vital pentru refacerea imperiului rus.

C├«t de ├«mp─âr╚Ťit─â e popula╚Ťia Ucrainei ├«ntre Rusia ╚Öi Occident?

Din punct de vedere al anumitor tendin╚Ťe etno-culturale, Ucraina e, desigur, o ╚Ťar─â divizat─â. Cei din estul ╚Ť─ârii au ├«nc─â nostalgii pentru ceea ce au fost Uniunea Sovietic─â, Imperiul ╚Üarist. Vestul ╚Ť─ârii, ├«n schimb, e deschis c─âtre Uniunea European─â ╚Öi NATO. Dar ceea ce se ├«nt├«mpl─â acum ├«n Ucraina ÔÇô un r─âzboi f─â╚Ťi╚Ö al Federa╚Ťiei Ruse ÔÇô a consolidat comunitatea ucrainean─â ╚Öi a ╚Öters, poate nu totalmente, dar a atenuat serios aceste diferen╚Ťe, ├«n favoarea unit─â╚Ťii ucrainene ╚Öi a orient─ârii europene a Ucrainei. Acesta e efectul advers a ceea ce spera s─â fac─â Pu╚Ťin.

De altfel, în istoria comună a Rusiei și a Ucrainei există destule elemente care să-i facă pe ucraineni să nu-i iubească pe ruși. Dacă ar fi să pomenim doar foametea indusă din anii ʼ30, de exemplu. Putem aminti momentele acestea?

Ucraina a fost ├«ntotdeauna un corp aparte ├«n Imperiul ╚Üarist. De fapt, venirea Ucrainei ├«n corpul Imperiului ╚Üarist a fost o chestiune mai t├«rzie. Ne aducem aminte c─â, atunci c├«nd Petru I, ╚Ťarul Rusiei, afirma c─â Rusia e o ╚Ťar─â european─â ├«n lupta ├«mpotriva regelui Suediei, de partea suedezilor au luptat ╚Öi ucrainenii. Mai t├«rziu, c├«nd Ucraina a devenit parte a Uniunii Sovietice, politicile staliniste au creat un calvar ├«n Ucraina. Foametea din 1932-1933, o foamete artificial─â provocat─â de regimul sovietic, a ucis peste 600.000 de oameni, de ucraineni. Asemenea experien╚Ťe nu se uit─â. ╚śi asemenea cicatrice profunde ├«n memoria colectiv─â a Ucrainei ├«i fac pe oameni reticen╚Ťi fa╚Ť─â de refacerea imperiului rus. La toate astea se adaug─â teroarea stalinist─â ├«mpotriva intelectualilor ucraineni, politicile sovietice de rusificare care au lovit grav ├«n cultura ucrainenilor. Toate aceste lucruri au r─âmas ca o cicatrice profund─â, cum spuneam, care ÔÇô p├«n─â la urm─â ÔÇô a creat statul Ucraina dup─â destr─âmarea URSS ╚Öi r─âm├«n ca un element de baz─â pentru ceea ce se nume╚Öte suveranitatea ╚Öi independen╚Ťa statului ucrainean.

Cum era Ucraina ├«n 1991? Era preg─âtit─â pentru independen╚Ť─â?

Nici o republic─â unional─â nu era preg─âtit─â pentru independen╚Ť─â. Sistemul economic sovietic era supercentralizat, iar economia ineficient─â, bazat─â pe dezvoltarea intensiv─â. Ucraina era un centru industrial puternic. Acolo erau multe ├«ntreprinderi, iar agricultura era una dintre cele mai importante ramuri ale Uniunii Sovietice. Cum a disp─ârut centralizarea, toate economiile fostei URSS au picat. Nu erau preg─âtite pentru economia de pia╚Ť─â. Foarte pu╚Ťini oameni ├«n╚Ťelegeau cum trebuie organizat─â economia de pia╚Ť─â pe baza propriet─â╚Ťii private. A╚Öa c─â, dup─â independen╚Ť─â, a urmat un declin profund al economiei fostelor republici, iar Ucraina nu a fost o excep╚Ťie. Dar, p├«n─â la urm─â, Ucraina a ├«nceput s─â se refac─â. Se putea vorbi ÔÇô p├«n─â la ├«nceputul r─âzboiului ÔÇô de o oarecare independen╚Ť─â economic─â a Ucrainei. Dar Rusia a venit s─â ├«ntrerup─â aceste procese. Ce se ├«nt├«mpl─â acum ├«n Ucraina va avea urm─âri foarte mari ╚Öi asupra economiei Ucrainei.

Nu trebuie s─â uit─âm c─â ÔÇô ╚Öi pe vremea URSS-ului, dar ╚Öi dup─â ÔÇô corup╚Ťia a marcat societatea ucrainean─â.

Corup╚Ťia e un fenomen comun ├«n toate fostele state socialiste, care au trecut la proprietatea privat─â. Nu au avut ╚Öi nu au nici acum un stat de drept bine pus la punct. Iar ├«n lipsa unor legi care s─â reglementeze rela╚Ťiile de pia╚Ť─â, proprietatea privat─â, corup╚Ťia ╚Öi oligarhatul s├«nt predominante. Toate fostele ╚Ť─âri socialiste, dar cu prec─âdere fostele republici sovietice, au ie╚Öit din socialism, ├«n plan economic, prin crearea unor sisteme oligarhice sofisticate, care au dus la un adev─ârat dezastru social. Ucraina e o parte comun─â a acelor procese care au loc ├«n continuare pe tot cuprinsul fostei URSS. Dar, ├«n condi╚Ťiile unui r─âzboi, corup╚Ťia din societatea ucrainean─â nu preocup─â. Acum e vorba de via╚Ťa ╚Öi de moartea acestui stat. Problema corup╚Ťiei v─â reap─ârea, desigur, a doua zi dup─â ├«ncheierea p─âcii, dar, deocamdat─â, ├«n Ucraina este r─âzboi.

De altfel, corup╚Ťia a ╚Ťinut, printre altele, Ucraina departe de NATO ╚Öi de Uniunea European─â. Iar din 1991 este o permanent─â perioad─â de tranzi╚Ťie ├«n Ucraina ╚Öi ├«n celelalte state foste sovietice. Referindu-ne, ├«ns─â, la Ucraina, un moment important a fost ├«n anii 2013-2014.

Dac─â vorbim de anii 2013-2014, c├«nd Crimeea a fost anexat─â Federa╚Ťiei Ruse, ave╚Ťi dreptate.

Dar 2013 e și anul în care președintele de atunci al Ucrainei, Viktor Ianukovici, a refuzat să semneze acordul de aderare la UE.

E adev─ârat c─â lupta Ucrainei de a se debarasa de influen╚Ťa ruseasc─â a fost sinusoidal─â. Iar perioada Ianukovici a fost, indiscutabil, perioada ├«n care Rusia a avut influen╚Ťa cea mai mare asupra politicii ucrainene. Ceea ce a provocat o repulsie generalizat─â a ucrainenilor, repulsie care s-a manifestat prin Euromaidan ÔÇô o veritabil─â revolu╚Ťie democratic─â. Unii spun c─â a fost o lovitur─â de stat, dar nu e deloc adev─ârat. Chiar daca acea revolt─â popular─â avea elementele sale distinctive, chiar extremiste. Dar toate revolu╚Ťiile au asemenea manifest─âri. ├Äns─â Rusia nu a acceptat aceast─â revolu╚Ťie a ucrainenilor. ╚śi a ├«ncercat s─â o ├«n─âbu╚Öe. Ce se ├«nt├«mpl─â acum ├«n Ucraina putem spune c─â e o continuare a ceea ce s-a ├«nt├«mplat la Maidan. Putin ├«ncearc─â s─â ├«n─âbu╚Öe, ├«nc─â o dat─â, revolu╚Ťia de eliberare na╚Ťional─â a ucrainenilor, cu puterea for╚Ťelor armate.

În tot acest context, pentru NATO a fost complicat să accepte aderarea Ucrainei.

Cred c─â da. NATO are numite condi╚Ťii pentru a accepta state ├«n componen╚Ťa sa. Iar societatea ucraineana nu ├«ndepline╚Öte cerin╚Ťele NATO. Asta e clar pentru toat─â lumea. Mai e ╚Öi pozi╚Ťia ostil─â a Rusiei care percepe extinderea NATO ca pe un pericol pentru securitatea sa. NATO nu putea s─â ignore acest lucru. Rusia nu e un stat simplu. E a treia putere nuclear─â din lume. Orice tensionare a situa╚Ťiei poate fi escaladat─â. Iar Ucraina a nimerit ├«n epicentrul acestei situa╚Ťii complicate. Este motivul care face ca ╚Öi ast─âzi NATO s─â fie reticent.

Poate suplini UE protec╚Ťia NATO? De╚Öi e greu de crezut c─â Ucraina ar putea deveni peste noapte stat membruÔÇŽ

Aderarea la UE ar ├«nsemn─â un grad suficient de ├«nalt de protec╚Ťie pentru Ucraina, chiar dac─â nu putem vorbi de o protec╚Ťie absolut─â. Dar ├«n ce m─âsur─â Ucraina, ast─âzi, e compatibil─â, respect─â regulile, inclusiv economice, ca s─â poat─â intra ├«n UE? ├Äns─â situa╚Ťia critic─â ├«n care se g─âse╚Öte Ucraina, ca toat─â zona, de fapt, pune pe tapet aceast─â problem─â ╚Öi face ca UE s─â ia la modul cel mai serios ├«n calcul aderarea Ucrainei. Asta ar atrage indiscutabil ╚Öi aderarea Moldovei ╚Öi a Georgiei. Aceste ╚Ť─âri s├«nt la pachet c├«nd e vorba de securitatea ╚Öi de europenizarea Europei de Est.

Cum a g─âsit r─âzboiul Ucraina?

Ucraina e o societate ├«n formare. Acum se creeaz─â distinctiv. R─âzboiul a gr─âbit enorm, a intensificat procesele de coagulare a na╚Ťiunii. Cum spuneam, acesta este efectul advers pe care Putin nu l-a luat ├«n considerare atunci c├«nd a pornit acest r─âzboi.

Putem spune cum se va termina r─âzboiul din Ucraina?

Cu siguran╚Ť─â, r─âzboiul se va finaliza cu o pace. Azi nu ╚Ötim cum va fi acel tratat de pace ╚Öi care vor fi elementele de compromis. Dar, e clar, Ucraina e pierdut─â pentru Rusia. ├Äns─â ceea ce este foarte probabil e c─â acest r─âzboi se va finaliza cu o nou─â perioad─â a unui nou r─âzboi rece ├«n Europa. Atunci, blocul comunitar, probabil, dup─â o analogie istoric─â cu primul r─âzboi rece, va fi nevoit s─â fac─â un fel de nou Plan Marshall de dezvoltare a Europei de Est, plus aderarea acestor state la o organiza╚Ťie care s─â apere securitate ├«n aceast─â zon─â.

Asta e ceea ce ar putea să facă Uniunea Europeană. Dar ce ar putea să facă Putin? Ar putea Vladimir Putin să accepte o eventuală înfrîngere? La ce să ne așteptăm?

Putin e imprevizibil, regimul lui e autocratic, a╚Öa c─â deciziile lui s├«nt hot─âr├«toare. El are arma nuclear─â, amenin╚Ť─â... Aici e marele pericol. Din p─âcate, ├«n secolul 21, datorit─â acestui demers absolut oribil al lui Putin, omenirea e pus─â, ├«ntr-un fel sau altul, ├«n fa╚Ťa unui pericol nuclear, ceea ce e inacceptabil. Dar acest pericol exist─â. Nu ╚Ötim cum se vor a╚Öeza lucrurile ╚Öi care va fi arhitectura european─â ╚Öi interna╚Ťional─â dup─â acest r─âzboi ruso-ucrainean.

Dar cine e de vină că am ajuns la mîna lui Putin?

Din punctul meu de vedere, o parte din vin─â o poart─â ╚Öi Occidentul, care nu a fost capabil s─â ├«ntrevad─â la timp pericolul adev─ârat care vine din partea unei autocra╚Ťii, a unei Rusii nucleare, care nu a acceptat standardele occidentale. Reac╚Ťia Occidentului a fost destul de anemic─â ╚Öi la r─âzboiul ruso-georgian din 2008, apoi la Euromaidan, ├«n 2014. Cred c─â ╚Öi gafele comunit─â╚Ťii occidentale ├«n raport cu regimul lui Putin au contribuit la ceea ce se ├«nt├«mpl─â ast─âzi.

Poate fi Vladimir Putin oprit din interior?

├Än interiorul societ─â╚Ťii ruse exist─â deja proteste, dar destul de amorfe pentru a putea s─â-l influen╚Ťeze pe Putin. Cred c─â, deocamdat─â, societatea rus─â nu dispune de suficient─â putere pentru a revizui politica lui Putin. Mai degrab─â, miza e pe elita politico-militar─â, dar ╚Öi oligarhic─â din jurul lui Putin. E de a╚Öteptat ca, datorit─â sanc╚Ťiunilor Occidentului, acestea s─â se g├«ndeasc─â c─â Putin nu mai serve╚Öte intereselor lor fundamentale ╚Öi de aici ar putea s─â vin─â un pericol pentru puterea autocrat─â a lui Putin. Dar totul e ├«n zona presupunerilor, a ipotezelor. Nu exist─â suficiente date pentru a ne baza pe un asemenea scenariu, chiar dac─â au ap─ârut voci din zona politico-militar─â care atrag aten╚Ťia c─â nu e ├«n regul─â ce face Putin. Asta ar putea s─â ne arate c─â nu exist─â o unanimitate de beton ├«n anturajul lui Pu╚Ťin. De acolo ar putea s─â vin─â o lovitur─â nea╚Öteptat─â.

interviu realizat de Liliana NICOLAE

Foto: adevarul.ro

p 20 Catedrala Sfinta Sofia din Kiev WC jpg
Elemente religioase în conflictul ruso-ucrainean
Statul finan╚Ťeaz─â activit─â╚Ťile Bisericii, iar Biserica confer─â legitimitate statului.
Anticiclonul rusesc nu cedeaz─â jpeg
Anticiclonul rusesc nu cedeaz─â
Rusia de azi este închisă pentru noi: nu știm despre filmele lor, cultura lor nu o difuzăm și nu o vrem, limba rusă nu ne place, iar politica Rusiei se rezumă la persoana lui Putin și nici asta nu prea ne interesează.
ÔÇ×Ucraina e pierdut─â pentru RusiaÔÇŁ ÔÇô interviu cu Anatol ╚Ü─éRANU, fost ambasador al Republicii Moldova ├«n Rusia jpeg
ÔÇ×Ucraina e pierdut─â pentru RusiaÔÇŁ ÔÇô interviu cu Anatol ╚Ü─éRANU, fost ambasador al Republicii Moldova ├«n Rusia
ÔÇ×Gafele comunit─â╚Ťii occidentale ├«n raport cu regimul lui Putin au contribuit la ceea ce se ├«nt├«mpl─â ast─âzi.ÔÇŁ
Ce ├«l mobilizeaz─â pe Putin? ÔÇô interviu cu Adam MICHNIK jpeg
Ce ├«l mobilizeaz─â pe Putin? ÔÇô interviu cu Adam MICHNIK
ÔÇ×Putin a avut un anumit obiectiv atunci c├«nd a ├«nceput s─â mobilizeze trupele, dar s-a lovit de ceva neprev─âzut.ÔÇŁ
Jocurile privirii jpeg
Jocurile privirii
Prin╚Öi ├«n v├«rtejul aceleia╚Öi lumi, Eminescu ╚Öi Caragiale nu s├«nt, de fapt, ├«n disjunc╚Ťie, ci ├«ntr-o continuitate aproape magic─â.
Catedrala M├«ntuirii Neamului ÔÇô sau pragul civiliza╚Ťional dincolo de care trebuie s─â p─â╚Öim jpeg
Catedrala M├«ntuirii Neamului ÔÇô sau pragul civiliza╚Ťional dincolo de care trebuie s─â p─â╚Öim
├Än pozi╚Ťia pe care o avem cei mai mul╚Ťi dintre noi ├«n fa╚Ťa dezbaterii privind construc╚Ťia Catedralei M├«ntuirii Neamului, exist─â mult─â tr─âire tipic rom├óneasc─â.
Istoria uitată a Buștenariului jpeg
Istoria uitată a Buștenariului
Descoperirea zăcămintelor de aur negru avea să schimbe complet așezarea molcomă și uitată de timp, ducînd la un adevărat boom demografic și industrial.
Iran: de la trei genuri la unul jpeg
Iran: de la trei genuri la unul
Vechii per╚Öi recuno╚Öteau trei genuri, sau cel pu╚Ťin o veche civilizatie de acum 3.000 de ani descoperit─â la Hasanlu ├«n nord-vestul Iranului.
Hong Kong ÔÇô momentul adev─ârului jpeg
Hong Kong ÔÇô momentul adev─ârului
Aceast─â cvasi-promisiune de azil politic ├«nc├«nt─â auzul unor grupuri de profesioni╚Öti din Hong Kong, care promoveaz─â ideea unei emigra╚Ťii colective spre noi ÔÇ×ora╚Öe┬ácharterÔÇŁ┬ásituate ├«n ╚Ť─âri mai libere.
China, ├«n c─âutarea legitimit─â╚Ťii jpeg
China, ├«n c─âutarea legitimit─â╚Ťii
Democra╚Ťia liberal─â se confrunt─â cu o criz─â de legitimitate ÔÇô sau, cel pu╚Ťin, a╚Öa ni se spune. Oamenii nu mai au ├«ncredere ├«n guvernarea elitelor liberale ╚Öi tot mai mult─â lume crede c─â oferta actual─â de democra╚Ťie este o p─âc─âleal─â.
P├«n─â la Praga ┼či ├«napoi jpeg
P├«n─â la Praga ┼či ├«napoi
Am tr─âit mult─â vreme temerea c─â voi ajunge ├«ntr-o situa┼úie f─âr─â ie┼čire atunci c├«nd, nevoit s─â fac pe ghidul turistic prin Bucure┼čti, nu prea voi avea ce s─â le ar─ât oaspe┼úilor. Str─âzile congestionate? Cl─âdirile-monument ne├«ngrijite? Casa Poporului?! M─ân─âstirile asaltate de cer┼četori?
America se întoarce în Irak jpeg
America se întoarce în Irak
Decizia pre┼čedintele Barack Obama de a spori num─ârul trupelor terestre americane din Irak ┼či de a le plasa ├«n provincia Anbar, preponderent sunnit─â, a st├«rnit numeroase discu┼úii aprinse. ├Än Statele Unite, dezbaterea public─â a pus pe tapet experien┼úa Vietnamului, unde desf─â┼čurarea tot mai masiv─â de ac┼úiuni militare a dus la o ├«mpotmolire grav─â.
Urm─ârile declinului Rusiei png
Urm─ârile declinului Rusiei
Pe m─âsur─â ce Europa dezbate dac─â s─â ├«┼či men┼úin─â sau nu sanc┼úiunile contra Rusiei, politica de agresiune ├«mpotriva Ucrainei pe care o duce Kremlinul continu─â, f─âr─â nici un fel de dezbatere. De┼či Rusia este ├«ntr-un declin evident, ea reprezint─â ├«nc─â un real pericol pentru stabilitatea interna┼úional─â din Europa ┼či nu numai.
Jocul de a frica jpeg
Jocul de-a frica
Nimic nu documenteaz─â mai persuasiv ┼či agasant c├«t de al─âturea cu drumul e, ├«n fa┼úa provoc─ârilor globale, mare parte din st├«nga occidental─â dec├«t reac┼úiile dispropor┼úionate iscate de victoria electoral─â a premierului israelian Beniamin Netanyahu.
Melancolia lui Fawad ÔÇô poveste afgan─â jpeg
Melancolia lui Fawad ÔÇô poveste afgan─â
V─âzut din Occident, Afganistanul e un fund de r├«p─â ├«n care c├«┼úiva sminti┼úi dau de lucru NATO. Presa occidental─â e responsabil─â de imaginea foarte precar─â a Afganistanului ÔÇô c├«nd se vorbe┼čte, e mereu despre atacuri, explozii, militari mor┼úi cu onoare la datorie (├«ntotdeauna ai no┼čtri, nu ai lor) ┼či e┼čecuri colosale.
Pînă unde putem lupta cu statul islamic jpeg
Pînă unde putem lupta cu statul islamic
Exist─â o ├«ndelungat─â ┼či controversat─â istorie a extinselor interven┼úii militare str─âine ├«n Orientul Mijlociu ┼či este de sperat ca decizia pre┼čedintelui SUA, Barack Obama, de a purta r─âzboi contra statului islamic nu va demonstra altceva. Nici un alt grup terorist nu merit─â mai mult s─â fie distrus dec├«t ace┼čti jihadi┼čti uciga┼či ┼či pr─âd─âtori.
Taksim ┼či iluzia modelelor jpeg
Taksim ┼či iluzia modelelor
Da, poli┼úia a evacuat pia┼úa Taksim din Istanbul, la ora la care scriu. Da, ┼či ├«n Ankara, protestatarii au fost ├«ndep─ârta┼úi, la fel ├«n Izmir. Da, de fiecare dat─â c├«nd protestatarii se adun─â pe str─âzi, poli┼úia intervine rapid. ├Äns─â premierul Erdogan ┼či AKP s├«nt cei care au pierdut.
Sl─âbiciunile Chinei   argument monetar jpeg
Sl─âbiciunile Chinei - argument monetar
C├«nd discut despre China, de regul─â, impun un exerci┼úiu socratic. Simulez c─â s├«nt de acord cu m─âre┼úia statului chinez, dup─â care ├«mi ├«ntreb interlocutorul dac─â ┼čtie care este moneda sa. Cu to┼úii s├«nt de acord ┼či explic─â pe larg cum chinezii ├«i vor dep─â┼či pe americani, dar pu┼úini s├«nt capabili s─â spun─â numele monedei chineze┼čti.
Alegerile lui Mohamed Morsi jpeg
Alegerile lui Mohamed Morsi
Noul pre┼čedinte al Egiptului, Mohamed Morsi, provine din r├«ndul organiza┼úiei Fra┼úilor Musulmani ÔÇô acest simplu enun┼ú a speriat o mare parte a opiniei publice ├«n str─âin─âtate ┼či pe egiptenii cu orient─âri seculariste.
Securitate, diploma┼úia comer┼úului ┼či iar securitate jpeg
Securitate, diploma┼úia comer┼úului ┼či iar securitate
Un nou juc─âtor de anvergur─â s-a a┼čezat la mas─â ├«n Orientul Mijlociu. Turcia politicii externe concentrate aproape exclusiv pe securitate, pe linia ÔÇ×zero probleme cu veciniiÔÇť ┼či pe rolul NATO, ├«n str├«ns─â leg─âtur─â cu alian┼úa uneori tensionat─â cu Statele Unite, ┼či-a modificat aproape radical strategia.
Retrofuturism: un exemplu standard jpeg
Retrofuturism: un exemplu standard
V─â propun o poveste cu spa┼úii sacre, din India. Arhitectul Sameep Padera are, pentru weekendurile c├«nd iese din Mumbai, o ferm─â modest─â la Wadeshwar, un sat de hindu┼či la 70 km de metropola uria┼č─â. Probabil e o cas─â la ┼úar─â cu oleac─â de curte. De cum s-a a┼čezat ├«n sat, preo┼úii locului au venit s─â cear─â dona┼úii pentru un templu dedicat lui Shiva.
ÔÇ×Trezirea arab─âÔÇť ├«n confuzia postrevolu╚Ťionar─â jpeg
ÔÇ×Trezirea arab─âÔÇť ├«n confuzia postrevolu╚Ťionar─â
Prim─âvara arab─â ÔÇô sau ÔÇ×trezirea arab─âÔÇť, cum a mai fost numit` ÔÇô a declan╚Öat un entuziasm cu accente de delir uneori, exact a╚Öa cum s-a ├«nt├«mplat cu revoltele de strad─â din 2009 ├«n Iran. Acum i-a luat locul o dezam─âgire pe m─âsur─â, ├«nso╚Ťit─â de discursuri despre democra╚Ťie, golite de fond.
Dilema veche la Timpul prezent   Ce vrei să te faci cînd vei fi mare? png
Centrul ┼či estul Europei - o regiune complicat─â -
A ┼časea edi┼úie a forumului jurnali┼čtilor din Europa Central─â ┼či de Est, desf─â┼čurat─â la Var┼čovia sub auspiciile organiza┼úiei Ini┼úiativa Central-European─â, a scos la iveal─â problemele comune ┼či difer...
Dilema veche la Timpul prezent   Ce vrei să te faci cînd vei fi mare? png
Timpul retoricii a trecut. E vremea acţiunii
"Din discuţiile mele cu Gorbaciov am reţinut că principala sa preocupare era să menţină integritatea teritorială a Uniunii Sovietice......

Adevarul.ro

image
Pre┼úurile petrolului continu─â s─â creasc─â. La c├ót ar putea ajunge p├ón─â la sf├ór┼čitul anului ┼či cu c├ót au sc─âzut stocurile
Pre┼úurile petrolului au crescut joi cu aproximativ 4%, deoarece datele solide privind consumul de combustibil din SUA ┼či a┼čtept─ârile de sc─âdere a livr─ârilor ruse┼čti au compensat temerile c─â ├«ncetinirea cre┼čterii economice ar putea submina cererea, transmite Reuters.
image
NBC News: Rusia i-ar fi instruit pe angajaţii centralei nucleare Zaporojie să nu meargă la serviciu vineri, pe fondul îngrijorărilor cu privire la un incident planificat
Rusia i-ar fi instruit pe angajaţii centralei nucleare Zaporojie să nu se prezinte vineri la lucru, au confirmat în exclusivitate serviciile secrete militare ucrainene pentru NBC News.
image
De ce folosesc rom├ónii voucherele sociale pentru alcool ┼či ┼úig─âri. Ce spun sociologii ┼či psihologii
Ministrul Proiectelor Europene a anun┼úat c─â voucherele sociale blocate pentru c─â beneficiarii au cump─ârat cu ele tutun ┼či alcool vor r─âm├óne a┼ča p├ón─â la urm─âtoarea tran┼č─â de bani pe care statul o va livra. Exper┼úii atrag ├«ns─â aten┼úia c─â din co┼čul de c...

HIstoria.ro

image
Prea multe crize pentru o singur─â planet─â
Luna ├«n care vin scaden┼úele nu e niciodat─â pl─âcut─â, dar, c├ónd toate notele de plat─â se str├óng ├«n aceea╚Öi zi, ea este greu de dep─â╚Öit. ╚śi ziua aceea pare s─â fi sosit, la nivel mondial.
image
Una dintre cele mai mari bătălii de tancuri din istorie, în Historia de august
Născut în vara anului 1943, mitul despre bătălia de la Prohorovka a rezistat timp de mai multe decenii, deoarece sovieticii au avut toate motivele să preamărească și să se laude cu victoriile obţinute.
image
Cum a ajuns Vlad Țepeș ostatic la Înalta Poartă
Pacea semnată în 1444 între unguri și turci îl prevedea și pe Vlad al II-lea Dracul.