Sl─âbiciunile Chinei - argument monetar

Publicat în Dilema Veche nr. 476 din 28 martie - 3 aprilie 2013
Sl─âbiciunile Chinei   argument monetar jpeg

La noi se discut─â mult despre China ┼či-n spatele acestor discu┼úii ÔÇô cele mai multe fiind ├«nso┼úite de aprecieri elogioase ÔÇô am impresia c─â se ascunde un gen de g├«ndire sentimental-nostalgic─â, ├«n care omul ├«n cauz─â laud─â pe ultimul reprezentant de seam─â al comunismului ├«n lume, ├«ncerc├«nd s─â pun─â ├«n eviden┼ú─â c─â, iat─â, ei reu┼česc acolo unde noi nu am reu┼čit, iar ├«n subtext ar trebui s─â ├«n┼úelegem c─â nu teoria socialismului victorios a fost vinovat─â, ci, ca de obicei, noi rom├ónii, c├«nd am pus-o ├«n practic─â. A┼ča-zisele reu┼čite ale Chinei r─âzbun─â toate frustr─ârile tuturor nostalgicilor epocii trecute, ┼či to┼úi, fie c─â se afl─â ├«n fa┼úa unei catedre universitare, fie c─â s├«nt paznici ai unei sc─âri de bloc, fugi┼úi de acas─â precum copiii lui Moromete, nu mai contenesc s─â aduc─â vorba despre China ┼či despre orizonturile de timp c├«nd aceasta va fi prima putere a lumii. Atunci, ├«n sf├«r┼čit, cred ei, ├«┼či vor vedea cu ochii visul de-o via┼ú─â, cel de a prinde vremurile c├«nd comunismul va ├«nvinge capitalismul. C├«nd este vorba despre viitor ┼či previziuni, economi┼čtii s├«nt o specie de oameni care devin, dintr-odat─â, foarte t─âcu┼úi. Se ├«nt├«mpl─â asta pentru c─â ei ┼čtiu c─â ┼čtiin┼úa lor este, ├«n primul r├«nd, o ┼čtiin┼ú─â social─â, iar realitatea economic─â se afl─â ├«n permanent─â dependen┼ú─â de un infinit num─âr de variabile. Cea mai important─â dintre aceste variabile fiind mintea uman─â, absolut imposibil de cuantificat ca decizie, poten┼úial de exprimare ┼či de evolu┼úie viitoare. J.M. Keynes a exprimat ├«n termeni inteligen┼úi aceast─â re┼úinere c├«nd, fiind ├«ntrebat despre valabilitatea teoriilor sale pe termen lung, a spus c─â nu are nici o importan┼ú─â pentru c─â atunci vom fi cu to┼úii mor┼úi. Readuc├«nd discu┼úia la un orizont de timp de 30-50 de ani (chiar dac─â atunci mul┼úi dintre noi vom fi mor┼úi), adic─â una sau dou─â genera┼úii, ┼či baz├«ndu-ne pe referen┼úialul de azi, ├«n care apreciem puterea economic─â, politic─â ┼či militar─â, cred c─â ├«i voi dezam─âgi pe cei despre care discutam. China nu poate deveni prima putere a lumii. ├Än sus┼úinerea acestei afirma┼úii voi folosi doar argumente de ordin economic-monetar, evit├«nd extinderea discu┼úiei spre argumente de ordin politic, religios sau cultural, care ar fi, la r├«ndul lor, ├«ndeajuns de solide. Un reper extrem de important dup─â care apreciem azi pozi┼úia unui stat este acela al for┼úei, al prestigiului ┼či al competitivit─â┼úii economice, exprimate prin pozi┼úia pe care moneda na┼úional─â a acelui stat o de┼úine ├«n ansamblul rela┼úiilor economice interna┼úionale. Se ┼čtie c─â, mai ales dup─â al Doilea R─âzboi Mondial, moneda ÔÇô ├«n spe┼ú─â dolarul ÔÇô a devenit principala arm─â, mijlocul prin care statul hegemon ├«┼či afirm─â ├«nt├«ietatea ┼či realizeaz─â domina┼úia. Prin moned─â se produc cele mai importante transferuri de avu┼úie ┼či tot prin moned─â se pot influen┼úa politicile economice ┼či monetare ale statelor. Moneda celui puternic ├«nseamn─â, azi, mai mult dec├«t o bomb─â atomic─â. Ea ac┼úioneaz─â ├«n lini┼čte ┼či pe fondul unei cereri ┼či acceptabilit─â┼úi nelimitate, pentru c─â nelimitate s├«nt, dup─â cum ┼čtim, visele ┼či planurile oamenilor, fie c─â tr─âiesc ├«n centrul Londrei sau pe c├«mpiile Asiei Centrale.

C├«nd discut despre China, de regul─â, impun un exerci┼úiu socratic. Simulez c─â s├«nt de acord cu m─âre┼úia statului chinez, dup─â care ├«mi ├«ntreb interlocutorul dac─â ┼čtie care este moneda sa. Cu to┼úii s├«nt de acord ┼či explic─â pe larg cum chinezii ├«i vor dep─â┼či pe americani, dar pu┼úini s├«nt capabili s─â spun─â numele monedei chineze┼čti. Primul argument este tocmai acesta. China nu de┼úine arma economic─â principal─â ├«n lupta cu superputerile lumii. Moneda sa nu are deschidere, nici m─âcar ├«n planul unei zone monetare optime, ca s─â nu mai vorbim de o posibil─â voca┼úie planetar─â. ├Än lipsa acestui vehicul, ┼úara se bazeaz─â pe dolarul american. De fapt, aceasta este marea capcan─â ├«n care, din grab─â, a c─âzut comunismul chinez. A pus la baza dezvolt─ârii sale moneda concurentului ├«n plan geopolitic ┼či geoeconomic. Cu alte cuvinte, cele 4,5 sau 6 trilioane de dolari (este greu de operat cu o cifr─â ├«n cazul unei asemenea ┼ú─âri, din motive de opacitate), care reprezint─â rezerva sa, pot avea o folosin┼ú─â limitat─â ┼či doar ├«n favoarea Americii, stat care conduce politica monetar─â a dolarului.

De┼či ├«n expansiune, moneda chinez─â nu dispune de un spa┼úiu comercial larg ├«n care s─â se manifeste. Yuanul chinezesc nu este o moned─â acceptat─â ├«n stingerea obliga┼úiilor comerciale dintre ┼ú─âri. Nu are nici m─âcar statutul recunoscut de valut─â interna┼úional─â. Organiza┼úia Mondial─â a Comer┼úului este principalul cadru institu┼úional de desf─â┼čurare a rela┼úiilor comerciale ┼či se afl─â sub influen┼úa dolarului american ┼či a SUA. Un spa┼úiu comercial vast permite respira┼úia unei monede puternice. Or, comer┼úul Chinei se ├«nv├«rte ├«n jurul aceleia┼či capcane ÔÇô rela┼úia cu statele occidentale, ┼či mai ales SUA.

Un alt criteriu de evaluare a for┼úei unei monede ├«l reprezint─â locul monedei ├«n ansamblul rezervelor b─âncilor centrale ale lumii. ┼×i ├«n acest caz, yuanul st─â foarte slab. China nu a jucat aproape nici un rol ├«n desenarea arhitecturii monetare globale dup─â al Doilea R─âzboi Mondial. Sistemul Monetar Interna┼úional a fost ┼či este unul care a avut ├«n centrul s─âu dolarul american, ca expresie a rolului de principal─â putere ├«nving─âtoare pe care l-a jucat America. China este o ┼úar─â t├«n─âr─â, a┼ča cum o ┼čtim noi acum, c─âreia i s-au pus bazele ├«n anul 1949. De aceea, nu putea juca un rol important ├«n arhitectura de putere global─â de azi. Efectul faptului c─â moneda sa nu se afl─â la baza cursurilor de schimb ale monedelor lumii este acela c─â nimeni pe planet─â nu ┼úine seama de China, atunci c├«nd ├«┼či construie┼čte politicile de curs de schimb valutar ┼či politicile monetare ├«n general. China nu se afl─â, din aceast─â cauz─â, ├«n rolul de juc─âtor dominant pe pie┼úele financiare interna┼úionale ┼či nici nu se va afla cur├«nd. Este o ┼úar─â care uzeaz─â de un uria┼č avantaj comercial competitiv pe care i-l d─â armata de oameni extrem de prost pl─âti┼úi, de care dispune. Orice bun, oric├«t de ne├«nsemnat, exportat de China, ascunde tragedia unui transfer de valoare, ├«n favoarea importatorului. Chinezii nu v─âd ┼či nu pot vedea c─â economia mondial─â de azi este ├«n primul r├«nd o economie a banului, a dolarului ├«n special, ca moned─â dominant─â a planetei.

Pentru a de┼úine o moned─â puternic─â, un stat trebuie s─â o sus┼úin─â cu putere economic─â, militar─â, politic─â ┼či cultural─â. Revin la un alt exerci┼úiu socratic. ├Än toiul discu┼úiilor despre a┼ča-zisa m─âre┼úie a Chinei, ├«l rog pe interlocutor s─â-mi spun─â un cuv├«nt ├«n chinez─â. Evident c─â nu reu┼če┼čte ┼či realizeaz─â distan┼úa dintre vorbele sale ┼či realitate. Religia, limba, mentalit─â┼úile, pozi┼úionarea omului chinez ├«n raport cu banul ┼či prosperitatea s├«nt bariere de netrecut pentru aceast─â ┼úar─â. ┼×i mai exist─â ceva. O ┼úar─â nedemocratic─â nu poate impune valori ┼či reguli ├«ntr-o lume a democra┼úiei ┼či libert─â┼úilor, a┼ča cum ├«ncepe s─â fie planeta P─âm├«nt. Acesta este unul dintre marile paradoxuri ale Chinei, nerezolvabil dup─â nivelul de azi al ┼čtiin┼úelor sociale. Dac─â, ├«n interior, ideologia folose┼čte pentru sprijinirea ac┼úiunii economice, ├«n exterior ÔÇô adic─â ├«n rela┼úiile economice interna┼úionale ÔÇô tocmai ideologia de tip comunist este marele neajuns ├«n afirmarea ┼ú─ârii. De altfel, elementul cultural este absolut obligatoriu pentru ca o ┼úar─â s─â poat─â desf─â┼čura rela┼úii comerciale ┼či monetare pe o scar─â larg─â, care s─â-i permit─â proiectul unei monede puternice, ├«n jurul c─âreia s─â graviteze alte monede ┼či economii. O moned─â puternic─â presupune existen┼úa unui cadru institu┼úional propriu, a unei arhitecturi puse ├«n slujba intereselor de expansiune ┼či stabilitate economic─â. Yuanul nu dispune de un asemenea element ┼či nici nu exist─â ini┼úiative ├«n acest sens. De altfel, este greu de imaginat c─â ar putea exista prea multe ┼ú─âri ale lumii care s─â se ralieze politicilor economice pe care le-ar putea promova un stat comunist. Paradoxul despre care vorbeam func┼úioneaz─â ┼či acum. Pe de alt─â parte, dolarul beneficiaz─â din plin de un asemenea cadru institu┼úional. De la FMI ┼či p├«n─â la toate b─âncile na┼úionale ale ┼ú─ârilor membre, totul func┼úioneaz─â ├«ntr-o ┼úes─âtur─â favorabil─â monedei americane. Pe timpul crizei financiare, China s-a oferit s─â ajute mai multe ┼ú─âri ale lumii cu ├«mprumuturi. ├Än spatele deciziei afl├«ndu-se, evident, dorin┼úa de expansiune monetar─â. Numai c─â moneda de ├«mprumut era tot dolarul american. Nimic de ad─âugat. Probabil c─â yuani nu dorea nimeni.

Nu exist─â ┼ú─âri cu adev─ârat puternice, care s─â nu aib─â moned─â puternic─â, dup─â cum ├«ntotdeauna, o moned─â puternic─â mobilizeaz─â ├«n jurul s─âu, la nivel regional ┼či planetar. De aceea, pentru oricare stat puternic al lumii, a se afla ├«n centrul unei zone monetare presupune recunoa┼čterea maxim─â a capabilit─â┼úilor ┼či pozi┼úiei de lider. Robert Keohane define┼čte liderul ca fiind acea ┼úar─â care are abilitatea de a crea, de a pune ├«n aplicare ┼či de a men┼úine norme de conduit─â interna┼úional─â, voin┼úa de a face acest lucru ┼či dominarea decisiv─â ├«n domeniile economic, tehnologic ┼či militar. Moneda puternic─â ┼či expansiunea sa extern─â s├«nt semnele cel mai evidente ale puterii. Alian┼úele sau uniunile monetare au la baz─â ┼či criterii politice.

Nu putem ├«ncheia f─âr─â a pune ├«n discu┼úie un alt paradox. C├«nd China comunist─â (r─âm├«ne a┼ča ca management politic, mod de organizare economic─â ┼či nivel de permisivitate redus fa┼ú─â de proprietatea privat─â) va ├«ncerca s─â distribuie prosperitate ├«n interior, atunci ├«┼či va eroda fundamentele de stat comunist, egalitarist. ├Än acel moment, capacitatea sa de a produce prosperitate nu va mai exista. Legile economice de azi ne spun c─â la momentul c├«nd, cu tot aparatul s─âu represiv, statul comunist nu va putea s─â fac─â el, birocratic, distribu┼úia prosperit─â┼úii ÔÇô va urma implozia, iar chinezii se vor bate ├«ntre ei pentru ├«mp─âr┼úirea fiec─ârei buc─â┼úi de pavaj din Pia┼úa Tiananmen, a┼ča cum ┼ú─âranii no┼čtri s-au b─âtut pe buc─â┼úile de ┼úigl─â care acopereau cl─âdirile CAP-urilor. China nu va fi cea mai puternic─â ┼úar─â a lumii (├«n paradigma ┼či orizontul de timp luate ├«n discu┼úie), pentru simplul motiv c─â cealalt─â lume nu este comunist─â, iar c├«nd nu va mai fi comunist─â, China nu va fi nici m─âcar ceea ce este azi.

Dorel Dumitru Chiri┼úescu este profesor de economie la Universitatea ÔÇ×Constantin Br├óncu┼čiÔÇť din T├«rgu-Jiu. ├Än 2010, a publicat cartea A treia Rom─â. Despre capitalism, America ┼či criza din 2007, Editura Academic─â Br├óncu┼či.

Foto: wikipedia commons

p 20 Catedrala Sfinta Sofia din Kiev WC jpg
Elemente religioase în conflictul ruso-ucrainean
Statul finan╚Ťeaz─â activit─â╚Ťile Bisericii, iar Biserica confer─â legitimitate statului.
Anticiclonul rusesc nu cedeaz─â jpeg
Anticiclonul rusesc nu cedeaz─â
Rusia de azi este închisă pentru noi: nu știm despre filmele lor, cultura lor nu o difuzăm și nu o vrem, limba rusă nu ne place, iar politica Rusiei se rezumă la persoana lui Putin și nici asta nu prea ne interesează.
ÔÇ×Ucraina e pierdut─â pentru RusiaÔÇŁ ÔÇô interviu cu Anatol ╚Ü─éRANU, fost ambasador al Republicii Moldova ├«n Rusia jpeg
ÔÇ×Ucraina e pierdut─â pentru RusiaÔÇŁ ÔÇô interviu cu Anatol ╚Ü─éRANU, fost ambasador al Republicii Moldova ├«n Rusia
ÔÇ×Gafele comunit─â╚Ťii occidentale ├«n raport cu regimul lui Putin au contribuit la ceea ce se ├«nt├«mpl─â ast─âzi.ÔÇŁ
Ce ├«l mobilizeaz─â pe Putin? ÔÇô interviu cu Adam MICHNIK jpeg
Ce ├«l mobilizeaz─â pe Putin? ÔÇô interviu cu Adam MICHNIK
ÔÇ×Putin a avut un anumit obiectiv atunci c├«nd a ├«nceput s─â mobilizeze trupele, dar s-a lovit de ceva neprev─âzut.ÔÇŁ
Jocurile privirii jpeg
Jocurile privirii
Prin╚Öi ├«n v├«rtejul aceleia╚Öi lumi, Eminescu ╚Öi Caragiale nu s├«nt, de fapt, ├«n disjunc╚Ťie, ci ├«ntr-o continuitate aproape magic─â.
Catedrala M├«ntuirii Neamului ÔÇô sau pragul civiliza╚Ťional dincolo de care trebuie s─â p─â╚Öim jpeg
Catedrala M├«ntuirii Neamului ÔÇô sau pragul civiliza╚Ťional dincolo de care trebuie s─â p─â╚Öim
├Än pozi╚Ťia pe care o avem cei mai mul╚Ťi dintre noi ├«n fa╚Ťa dezbaterii privind construc╚Ťia Catedralei M├«ntuirii Neamului, exist─â mult─â tr─âire tipic rom├óneasc─â.
Istoria uitată a Buștenariului jpeg
Istoria uitată a Buștenariului
Descoperirea zăcămintelor de aur negru avea să schimbe complet așezarea molcomă și uitată de timp, ducînd la un adevărat boom demografic și industrial.
Iran: de la trei genuri la unul jpeg
Iran: de la trei genuri la unul
Vechii per╚Öi recuno╚Öteau trei genuri, sau cel pu╚Ťin o veche civilizatie de acum 3.000 de ani descoperit─â la Hasanlu ├«n nord-vestul Iranului.
Hong Kong ÔÇô momentul adev─ârului jpeg
Hong Kong ÔÇô momentul adev─ârului
Aceast─â cvasi-promisiune de azil politic ├«nc├«nt─â auzul unor grupuri de profesioni╚Öti din Hong Kong, care promoveaz─â ideea unei emigra╚Ťii colective spre noi ÔÇ×ora╚Öe┬ácharterÔÇŁ┬ásituate ├«n ╚Ť─âri mai libere.
China, ├«n c─âutarea legitimit─â╚Ťii jpeg
China, ├«n c─âutarea legitimit─â╚Ťii
Democra╚Ťia liberal─â se confrunt─â cu o criz─â de legitimitate ÔÇô sau, cel pu╚Ťin, a╚Öa ni se spune. Oamenii nu mai au ├«ncredere ├«n guvernarea elitelor liberale ╚Öi tot mai mult─â lume crede c─â oferta actual─â de democra╚Ťie este o p─âc─âleal─â.
P├«n─â la Praga ┼či ├«napoi jpeg
P├«n─â la Praga ┼či ├«napoi
Am tr─âit mult─â vreme temerea c─â voi ajunge ├«ntr-o situa┼úie f─âr─â ie┼čire atunci c├«nd, nevoit s─â fac pe ghidul turistic prin Bucure┼čti, nu prea voi avea ce s─â le ar─ât oaspe┼úilor. Str─âzile congestionate? Cl─âdirile-monument ne├«ngrijite? Casa Poporului?! M─ân─âstirile asaltate de cer┼četori?
America se întoarce în Irak jpeg
America se întoarce în Irak
Decizia pre┼čedintele Barack Obama de a spori num─ârul trupelor terestre americane din Irak ┼či de a le plasa ├«n provincia Anbar, preponderent sunnit─â, a st├«rnit numeroase discu┼úii aprinse. ├Än Statele Unite, dezbaterea public─â a pus pe tapet experien┼úa Vietnamului, unde desf─â┼čurarea tot mai masiv─â de ac┼úiuni militare a dus la o ├«mpotmolire grav─â.
Urm─ârile declinului Rusiei png
Urm─ârile declinului Rusiei
Pe m─âsur─â ce Europa dezbate dac─â s─â ├«┼či men┼úin─â sau nu sanc┼úiunile contra Rusiei, politica de agresiune ├«mpotriva Ucrainei pe care o duce Kremlinul continu─â, f─âr─â nici un fel de dezbatere. De┼či Rusia este ├«ntr-un declin evident, ea reprezint─â ├«nc─â un real pericol pentru stabilitatea interna┼úional─â din Europa ┼či nu numai.
Jocul de a frica jpeg
Jocul de-a frica
Nimic nu documenteaz─â mai persuasiv ┼či agasant c├«t de al─âturea cu drumul e, ├«n fa┼úa provoc─ârilor globale, mare parte din st├«nga occidental─â dec├«t reac┼úiile dispropor┼úionate iscate de victoria electoral─â a premierului israelian Beniamin Netanyahu.
Melancolia lui Fawad ÔÇô poveste afgan─â jpeg
Melancolia lui Fawad ÔÇô poveste afgan─â
V─âzut din Occident, Afganistanul e un fund de r├«p─â ├«n care c├«┼úiva sminti┼úi dau de lucru NATO. Presa occidental─â e responsabil─â de imaginea foarte precar─â a Afganistanului ÔÇô c├«nd se vorbe┼čte, e mereu despre atacuri, explozii, militari mor┼úi cu onoare la datorie (├«ntotdeauna ai no┼čtri, nu ai lor) ┼či e┼čecuri colosale.
Pînă unde putem lupta cu statul islamic jpeg
Pînă unde putem lupta cu statul islamic
Exist─â o ├«ndelungat─â ┼či controversat─â istorie a extinselor interven┼úii militare str─âine ├«n Orientul Mijlociu ┼či este de sperat ca decizia pre┼čedintelui SUA, Barack Obama, de a purta r─âzboi contra statului islamic nu va demonstra altceva. Nici un alt grup terorist nu merit─â mai mult s─â fie distrus dec├«t ace┼čti jihadi┼čti uciga┼či ┼či pr─âd─âtori.
Taksim ┼či iluzia modelelor jpeg
Taksim ┼či iluzia modelelor
Da, poli┼úia a evacuat pia┼úa Taksim din Istanbul, la ora la care scriu. Da, ┼či ├«n Ankara, protestatarii au fost ├«ndep─ârta┼úi, la fel ├«n Izmir. Da, de fiecare dat─â c├«nd protestatarii se adun─â pe str─âzi, poli┼úia intervine rapid. ├Äns─â premierul Erdogan ┼či AKP s├«nt cei care au pierdut.
Sl─âbiciunile Chinei   argument monetar jpeg
Sl─âbiciunile Chinei - argument monetar
C├«nd discut despre China, de regul─â, impun un exerci┼úiu socratic. Simulez c─â s├«nt de acord cu m─âre┼úia statului chinez, dup─â care ├«mi ├«ntreb interlocutorul dac─â ┼čtie care este moneda sa. Cu to┼úii s├«nt de acord ┼či explic─â pe larg cum chinezii ├«i vor dep─â┼či pe americani, dar pu┼úini s├«nt capabili s─â spun─â numele monedei chineze┼čti.
Alegerile lui Mohamed Morsi jpeg
Alegerile lui Mohamed Morsi
Noul pre┼čedinte al Egiptului, Mohamed Morsi, provine din r├«ndul organiza┼úiei Fra┼úilor Musulmani ÔÇô acest simplu enun┼ú a speriat o mare parte a opiniei publice ├«n str─âin─âtate ┼či pe egiptenii cu orient─âri seculariste.
Securitate, diploma┼úia comer┼úului ┼či iar securitate jpeg
Securitate, diploma┼úia comer┼úului ┼či iar securitate
Un nou juc─âtor de anvergur─â s-a a┼čezat la mas─â ├«n Orientul Mijlociu. Turcia politicii externe concentrate aproape exclusiv pe securitate, pe linia ÔÇ×zero probleme cu veciniiÔÇť ┼či pe rolul NATO, ├«n str├«ns─â leg─âtur─â cu alian┼úa uneori tensionat─â cu Statele Unite, ┼či-a modificat aproape radical strategia.
Retrofuturism: un exemplu standard jpeg
Retrofuturism: un exemplu standard
V─â propun o poveste cu spa┼úii sacre, din India. Arhitectul Sameep Padera are, pentru weekendurile c├«nd iese din Mumbai, o ferm─â modest─â la Wadeshwar, un sat de hindu┼či la 70 km de metropola uria┼č─â. Probabil e o cas─â la ┼úar─â cu oleac─â de curte. De cum s-a a┼čezat ├«n sat, preo┼úii locului au venit s─â cear─â dona┼úii pentru un templu dedicat lui Shiva.
ÔÇ×Trezirea arab─âÔÇť ├«n confuzia postrevolu╚Ťionar─â jpeg
ÔÇ×Trezirea arab─âÔÇť ├«n confuzia postrevolu╚Ťionar─â
Prim─âvara arab─â ÔÇô sau ÔÇ×trezirea arab─âÔÇť, cum a mai fost numit` ÔÇô a declan╚Öat un entuziasm cu accente de delir uneori, exact a╚Öa cum s-a ├«nt├«mplat cu revoltele de strad─â din 2009 ├«n Iran. Acum i-a luat locul o dezam─âgire pe m─âsur─â, ├«nso╚Ťit─â de discursuri despre democra╚Ťie, golite de fond.
Dilema veche la Timpul prezent   Ce vrei să te faci cînd vei fi mare? png
Centrul ┼či estul Europei - o regiune complicat─â -
A ┼časea edi┼úie a forumului jurnali┼čtilor din Europa Central─â ┼či de Est, desf─â┼čurat─â la Var┼čovia sub auspiciile organiza┼úiei Ini┼úiativa Central-European─â, a scos la iveal─â problemele comune ┼či difer...
Dilema veche la Timpul prezent   Ce vrei să te faci cînd vei fi mare? png
Timpul retoricii a trecut. E vremea acţiunii
"Din discuţiile mele cu Gorbaciov am reţinut că principala sa preocupare era să menţină integritatea teritorială a Uniunii Sovietice......

Adevarul.ro

image
Ciobanul din Valahia ajuns domnitor al ┼ó─ârii Rom├óne┼čti. A dus o prigoan─â aprig─â ├«mpotriva marilor dreg─âtori
Mircea Ciobanul - domnitorul ┼ó─ârii Rom├óne┼čti care a primit acest nume pentru c─â ├«nainte de a urca pe tron cump─âra oi pentru Constantinopol. Chiar dac─â avea o preocupare pa┼čnic─â, asta nu l-a ├«mpiedicat s─â devin─â unul dintre cei mai cruzi domnitori rom├óni.
image
Concubine plimbate în turism sexual. Cele mai mari preţuri erau la Suceava
Un ora┼č din nordul Bucovinei a ajuns paradis pentru proxene┼úi ┼či prostituate datorit─â tarifelor mari care sunt practicate ├«n aceast─â zon─â.
image
ÔÇ×Pietrele FoameiÔÇŁ au ie┼čit la suprafa┼ú─â ├«n albiile secate ale R├óului Elba: ÔÇ×Dac─â m─â vezi, s─â jele┼čtiÔÇŁ
Europa se confrunt─â cu o secet─â sever─â ├«n urma unor valuri de canicul─â f─âr─â precedent, ceea ce a determinat sc─âderea dramatic─â a debitului unor r├óuri europene importante. ├Än Germania, ├«n albiile secate ale r├óurilor au ie┼čit la iveal─â pietre masive folosite ├«n urm─â cu sute de ani pentru a prevesti vremuri vitrege pentru omenire, relateaz─â Miami Herald.

HIstoria.ro

image
Predica de la Clermont: Chemarea la Prima Cruciad─â
├Än ziua de 27 noiembrie 1095, pe c├ómpul din fa╚Ťa ora╚Öului Clermont, c├óteva sute de oameni a╚Öteptau s─â aud─â predica papei Urban al II-lea.
image
Frontul din Caucaz al R─âzboiului ruso-turc din 1877-1878
R─âzboiul din 1877-1878 este cunoscut mai ales pentru frontul din Balcani, la care au luat parte mari unit─â╚Ťi otomane, ruse╚Öti ╚Öi rom├óne╚Öti ├«n principal, dar ╚Öi trupe s├órbe╚Öti ╚Öi muntenegrene.
image
Necunoscuta poveste a raclei în care s-au odihnit osemintele voievodului Mihai Viteazul
Cu ocazia comemor─ârii recente a mor╚Ťii voievodului Mihai Viteazul, Muzeului Militar Na╚Ťional ÔÇ×Regele Ferdinand IÔÇŁ a publicat pe pagina de socializare a institu╚Ťiei povestea inedit─â a raclei ├«n care, pentru un timp, s-au odihnit osemintele.