Anticiclonul rusesc nu cedează

Publicat în Dilema Veche nr. 938 din 31 martie – 6 aprilie 2022
Anticiclonul rusesc nu cedează jpeg

Am căutat să încadrez aceste gînduri ale unui om obișnuit despre conflictul din vecinătatea țării noastre între expozițiune și concluzie, și tocmai acestea mi-au lipsit o bună bucată de vreme. Pînă la un moment dat, cînd am deschis un volum vechi, publicat în 1940, despre care rar auzi: Comedia umană a lui Demostene Botez. Între povestirile așezate în paginile netăiate ale cărții se află una denumită „Anticiclonul”, din care voi extrage titlul articolului și alte două fraze – o expozițiune și o concluzie: „Oamenii pe lîngă care treceam habar n-aveau că încă un mare dezastru ne vine tot din partea Sovietelor, adică de acolo de unde ne venea lumina, altădată, pe cînd soarele făcea astronomie pură și nu se dăduse prin răsăritul simbolic la propagandă subversivă.”

 Privesc producții cinematografice americane și ascult muzică americană de cînd mă știu. Americanii au o societate deschisă, vorbesc mult despre ei, își ecranizează în stil hollywoodian realizările și greșelile, apoi le difuzează în toată „lumea liberă”. Așadar, cred că știu întotdeauna ce se întîmplă în Vest, iar noi ne dorim să oglindim Vestul înspre care privim de la Revoluție încoace. Tot ce discută politicienii între ei în camere închise este apoi disecat și interpretat în mod public cu (aceiași) analiști cunoscători la reputate emisiuni anexate programelor de știri. Așa cum este la CNN, e și la Digi24! Dar oare știm chiar totul? Această „politică deschisă”, excesul de transparență al democrației americane este astăzi privit cu suspiciune în contextul acestui nou atac armat al Rusiei asupra Ucrainei și nu pot să nu mă întreb: de ce?

 Fiind obișnuit cu politica Statelor Unite (hegemonie care integrează, în funcție de anumite interese bine stabilite, orice nație aspirantă la capitalismul democratic), îmi pot da seama cum gîndesc americanii, știu la ce să mă aștept, le pot anticipa mișcările. Ne sînt familiari, îi cunoaștem de atîta vreme. Iar acum cîteva săptămîni ne-am întrebat, tremurînd, dacă ne vor apăra americanii sau dacă ne va apăra vreun stat vestic în caz de atac armat al Rusiei. Dacă americanii își vor afirma cu putere interesele în Europa de sud-est sau se vor retrage liniștiți la adăpostul marelui Atlantic. Păi, dacă ne punem aceste întrebări cu inamicul la ușă, atunci ceva nu este în regulă, am sentimentul că ceva ce nu trebuia să se producă s-a produs deja, o ruptură periculoasă care ne-a propulsat pe noi, românii, în noua ordine mondială despre care se tot vorbește și pentru care nu sîntem pregătiți. Cu alte cuvinte, dacă ajung în situația de a mă întreba dacă partenerul de viață mă dorește, probabil că am simțit opusul, corect?...

 Ceea ce mă îngrijorează și mai mult este că nu știm însă nimic despre rușii de acum. Mă refer la generația mea (millennials), ca să nu mai vorbesc despre generația Z! Tolstoi, Dostoievski aparțineau parcă altei Rusii față de cea pe care o vedem astăzi prin acțiunile lui Putin. Rusia de azi este închisă pentru noi: nu știm despre filmele lor, cultura lor nu o difuzăm și nu o vrem, limba rusă nu ne place, iar politica Rusiei se rezumă la persoana lui Putin și nici asta nu prea ne interesează. Noi privim numai înspre Vest! HBO și Netflix. Acum, însă, ne dăm seama că Rusia trebuie să ne intereseze în permanență, tot la fel cum ne preocupă ideea de cutremur. Iar pe noi, românii, cutremurul nu prea ne preocupă, de unde și problema.

 Trebuie să rămînem orientați spre Europa și America, țara noastră trebuie să adopte o politică externă pro-democratică, să îmbrățișeze o ideologie exterioară deschisă, să facă parte dintr-un grup care se fundamentează pe transparență. Țara noastră are nevoie de aliați puternici, dar trebuie să cunoască Rusia. Dacă îi izolăm, nu îi vom cunoaște. Dacă ne izolăm, nu îi vom cunoaște. Drept urmare, în contextul războiului din Ucraina, nu știm ce intenții are Rusia pentru că nu-i cunoaștem în profunzime. Sînt cu ușa închisă, nu-i înțelegem.

p22 jos wc jpg jpeg

 Din păcate, nu am dat prea mare importanță anului 2014, cînd Rusia a atacat Crimeea (sau am acordat importanța pe care am fost instruiți să o acordăm). Mi s-a părut însă că, pentru noi, subiectul a trecut neobservat. Știm ce forță armată au rușii, dar nu prea discutăm despre asta pentru că nu ne preocupă aspectul. Nu am perceput Rusia ca pe o amenințare. Abia acum, cînd încep să circule cifre și imagini de război, sîntem interesați. Rusia suferă pentru că nu mai prezintă interes în regiune (și asta din 1989 încoace). Avînd în vedere tipul de abordare politică al Rusiei și rușinea traversată de la căderea imperiului, Rusia devine un monstru orgolios și imprevizibil pe care nu poți să-l ignori. „Decît o lume fără Rusia, mai bine fără lume!”, a spus Putin zilele trecute. Iar asta e grav și deosebit de important. Orgoliul rănit al unui tiran populist a condus și la apariția celui de-al Doilea Război Mondial.

 Azi sîntem însă cu războiul lîngă gard și apar oportunități. Vorba lui Napoleon: „Nu deranja un adversar cînd greșește”. Acum este prima dată cînd îi vedem pe ruși ieșiți dintre granițele lor, la luptă cu dispozitive militare. Acum potențialul de a-i observa este mare și trebuie să învățăm cît de mult putem despre ei în aceste zile. Avînd în vedere poziționarea geografică a României, înconjurată de popoare slave, la marginea Europei de sud-est și cea mai apropiată țară NATO de Rusia în partea asta de lume, nu ne permitem luxul de a privi numai înspre Vest.

 După revoluția română am îmbrățișat capitalismul pentru că rezona cu ideea noastră de libertate reprimată în 42 de ani de regim comunist. Nu știam ce înseamnă „libertatea”, însă eram dispuși să o primim de la oricine ne promitea acest deziderat. Astăzi, drum de întoarcere nu mai există. Așadar va trebui să rămînem alături de americani atîta timp cît ei își vor menține sfera de influență în sud-estul continentului european. Dar, geografic vorbind, locul nostru este complicat, iar înțelegerea deplină a riscului potențial care poate să izvorască din regiune va trebui să fie anticipat, observat și gestionat în mod constant de România. Urmărind desfășurarea informațiilor publice despre conflictul armat, am observat cum o lungă perioadă am moțăit liniștiți la umbra NATO care părea că devine mai degrabă o societate comercială decît un construct militar.

 Rușii ne-au dat tuturor un restart, și asta nu e neapărat rău. Vorba lui Einstein, „în mijlocul oricărei crize apar oportunități”. Oportunitatea României este aceea de a se deschide definitiv către America și țările aliate NATO, cu accent pe schimbul de informații (intelligence) și resurse utile în noul context. Acum se justifică alocarea de la buget a unor sume care înainte ar fi stîrnit dezacord public: infrastructură militară, producție farmaceutică și agricultură. Reintroducerea într-un format actualizat a serviciului militar obligatoriu, atît pentru bărbați, cît și pentru femei, devine acum justificată și necesară. Cu Rusia lîngă noi, nevoia de arme, provizii alimentare și medicale crește. Iar solul României este îndeajuns de „fertil” încît să cultivăm toate aceste nevoi. Penultima vizită a unui oficial american în țara noastră a avut loc acum opt ani (în 2014), cînd actualul președinte al SUA, Joe Biden, ne asigura de sprijinul Americii în eventualitatea unui conflict armat în regiune. Pe 11 martie 2022, vicepreședintele SUA, doamna Kamala Harris, a vizitat România, iar cuvintele rostite de aceasta trimit la provocările următorilor ani și oferă context gîndurilor mele: „All you have to do is look at the map!” („Tot ce trebuie să faceți este să priviți harta!“).

„Mi-a rămas de atunci în minte comunicatul frontului aerian și stratosferic prin care se   anunța rezistența sovietelor, întotdeauna așa de bine pregătite: Anticiclonul rusesc nu cedează.”

Alex Gheorghe este jurist, specialist în protecția datelor și implementarea programelor de securitate cibernetică.

Foto: wikimedia commons

1012 21 poza jpg
Despre război și aceiași demoni
O istorie a ororilor în 100 de episoade, Editura Humanitas, 2015.
p 22 WC jpg
Copilul călare pe porc
Tăiatul porcului era evenimentul central al perioadei.
p 20 Catedrala Sfinta Sofia din Kiev WC jpg
Elemente religioase în conflictul ruso-ucrainean
Statul finanțează activitățile Bisericii, iar Biserica conferă legitimitate statului.
„Ucraina e pierdută pentru Rusia” – interviu cu Anatol ȚĂRANU, fost ambasador al Republicii Moldova în Rusia jpeg
„Ucraina e pierdută pentru Rusia” – interviu cu Anatol ȚĂRANU, fost ambasador al Republicii Moldova în Rusia
„Gafele comunității occidentale în raport cu regimul lui Putin au contribuit la ceea ce se întîmplă astăzi.”
Ce îl mobilizează pe Putin? – interviu cu Adam MICHNIK jpeg
Ce îl mobilizează pe Putin? – interviu cu Adam MICHNIK
„Putin a avut un anumit obiectiv atunci cînd a început să mobilizeze trupele, dar s-a lovit de ceva neprevăzut.”
Jocurile privirii jpeg
Jocurile privirii
Prinși în vîrtejul aceleiași lumi, Eminescu și Caragiale nu sînt, de fapt, în disjuncție, ci într-o continuitate aproape magică.
Catedrala Mîntuirii Neamului – sau pragul civilizațional dincolo de care trebuie să pășim jpeg
Catedrala Mîntuirii Neamului – sau pragul civilizațional dincolo de care trebuie să pășim
În poziția pe care o avem cei mai mulți dintre noi în fața dezbaterii privind construcția Catedralei Mîntuirii Neamului, există multă trăire tipic românească.
Istoria uitată a Buștenariului jpeg
Istoria uitată a Buștenariului
Descoperirea zăcămintelor de aur negru avea să schimbe complet așezarea molcomă și uitată de timp, ducînd la un adevărat boom demografic și industrial.
Iran: de la trei genuri la unul jpeg
Iran: de la trei genuri la unul
Vechii perși recunoșteau trei genuri, sau cel puțin o veche civilizatie de acum 3.000 de ani descoperită la Hasanlu în nord-vestul Iranului.
Hong Kong – momentul adevărului jpeg
Hong Kong – momentul adevărului
Această cvasi-promisiune de azil politic încîntă auzul unor grupuri de profesioniști din Hong Kong, care promovează ideea unei emigrații colective spre noi „orașe charter” situate în țări mai libere.
China, în căutarea legitimității jpeg
China, în căutarea legitimității
Democrația liberală se confruntă cu o criză de legitimitate – sau, cel puțin, așa ni se spune. Oamenii nu mai au încredere în guvernarea elitelor liberale și tot mai multă lume crede că oferta actuală de democrație este o păcăleală.
Pînă la Praga şi înapoi jpeg
Pînă la Praga şi înapoi
Am trăit multă vreme temerea că voi ajunge într-o situaţie fără ieşire atunci cînd, nevoit să fac pe ghidul turistic prin Bucureşti, nu prea voi avea ce să le arăt oaspeţilor. Străzile congestionate? Clădirile-monument neîngrijite? Casa Poporului?! Mănăstirile asaltate de cerşetori?
America se întoarce în Irak jpeg
America se întoarce în Irak
Decizia preşedintele Barack Obama de a spori numărul trupelor terestre americane din Irak şi de a le plasa în provincia Anbar, preponderent sunnită, a stîrnit numeroase discuţii aprinse. În Statele Unite, dezbaterea publică a pus pe tapet experienţa Vietnamului, unde desfăşurarea tot mai masivă de acţiuni militare a dus la o împotmolire gravă.
Urmările declinului Rusiei png
Urmările declinului Rusiei
Pe măsură ce Europa dezbate dacă să îşi menţină sau nu sancţiunile contra Rusiei, politica de agresiune împotriva Ucrainei pe care o duce Kremlinul continuă, fără nici un fel de dezbatere. Deşi Rusia este într-un declin evident, ea reprezintă încă un real pericol pentru stabilitatea internaţională din Europa şi nu numai.
Jocul de a frica jpeg
Jocul de-a frica
Nimic nu documentează mai persuasiv şi agasant cît de alăturea cu drumul e, în faţa provocărilor globale, mare parte din stînga occidentală decît reacţiile disproporţionate iscate de victoria electorală a premierului israelian Beniamin Netanyahu.
Melancolia lui Fawad – poveste afgană jpeg
Melancolia lui Fawad – poveste afgană
Văzut din Occident, Afganistanul e un fund de rîpă în care cîţiva smintiţi dau de lucru NATO. Presa occidentală e responsabilă de imaginea foarte precară a Afganistanului – cînd se vorbeşte, e mereu despre atacuri, explozii, militari morţi cu onoare la datorie (întotdeauna ai noştri, nu ai lor) şi eşecuri colosale.
Pînă unde putem lupta cu statul islamic jpeg
Pînă unde putem lupta cu statul islamic
Există o îndelungată şi controversată istorie a extinselor intervenţii militare străine în Orientul Mijlociu şi este de sperat ca decizia preşedintelui SUA, Barack Obama, de a purta război contra statului islamic nu va demonstra altceva. Nici un alt grup terorist nu merită mai mult să fie distrus decît aceşti jihadişti ucigaşi şi prădători.
Taksim şi iluzia modelelor jpeg
Taksim şi iluzia modelelor
Da, poliţia a evacuat piaţa Taksim din Istanbul, la ora la care scriu. Da, şi în Ankara, protestatarii au fost îndepărtaţi, la fel în Izmir. Da, de fiecare dată cînd protestatarii se adună pe străzi, poliţia intervine rapid. Însă premierul Erdogan şi AKP sînt cei care au pierdut.
Slăbiciunile Chinei   argument monetar jpeg
Slăbiciunile Chinei - argument monetar
Cînd discut despre China, de regulă, impun un exerciţiu socratic. Simulez că sînt de acord cu măreţia statului chinez, după care îmi întreb interlocutorul dacă ştie care este moneda sa. Cu toţii sînt de acord şi explică pe larg cum chinezii îi vor depăşi pe americani, dar puţini sînt capabili să spună numele monedei chinezeşti.
Alegerile lui Mohamed Morsi jpeg
Alegerile lui Mohamed Morsi
Noul preşedinte al Egiptului, Mohamed Morsi, provine din rîndul organizaţiei Fraţilor Musulmani – acest simplu enunţ a speriat o mare parte a opiniei publice în străinătate şi pe egiptenii cu orientări seculariste.
Securitate, diplomaţia comerţului şi iar securitate jpeg
Securitate, diplomaţia comerţului şi iar securitate
Un nou jucător de anvergură s-a aşezat la masă în Orientul Mijlociu. Turcia politicii externe concentrate aproape exclusiv pe securitate, pe linia „zero probleme cu vecinii“ şi pe rolul NATO, în strînsă legătură cu alianţa uneori tensionată cu Statele Unite, şi-a modificat aproape radical strategia.
Retrofuturism: un exemplu standard jpeg
Retrofuturism: un exemplu standard
Vă propun o poveste cu spaţii sacre, din India. Arhitectul Sameep Padera are, pentru weekendurile cînd iese din Mumbai, o fermă modestă la Wadeshwar, un sat de hinduşi la 70 km de metropola uriaşă. Probabil e o casă la ţară cu oleacă de curte. De cum s-a aşezat în sat, preoţii locului au venit să ceară donaţii pentru un templu dedicat lui Shiva.
„Trezirea arabă“ în confuzia postrevoluționară jpeg
„Trezirea arabă“ în confuzia postrevoluționară
Primăvara arabă – sau „trezirea arabă“, cum a mai fost numit` – a declanșat un entuziasm cu accente de delir uneori, exact așa cum s-a întîmplat cu revoltele de stradă din 2009 în Iran. Acum i-a luat locul o dezamăgire pe măsură, însoțită de discursuri despre democrație, golite de fond.
Dilema veche la Timpul prezent   Ce vrei să te faci cînd vei fi mare? png
Centrul şi estul Europei - o regiune complicată -
A şasea ediţie a forumului jurnaliştilor din Europa Centrală şi de Est, desfăşurată la Varşovia sub auspiciile organizaţiei Iniţiativa Central-Europeană, a scos la iveală problemele comune şi difer...

Parteneri

Irena Sendler - Sendlerowa Wikipedia
„Îngerul Varșoviei”. Povestea femeii care a salvat 2.500 de copii din ghetourile naziste, ascunzându-i în sicrie și coșuri de gunoi
În mijlocul ororilor celui de-Al Doilea Război Mondial, Irena Sendler a salvat 2.500 de copii evrei din ghetoul Varșovia, riscându-și viața zi de zi. Povestea ei rămâne una dintre cele mai puternice lecții despre curaj, empatie și umanitate.
Brandul fast fashion chinez Shein FOTO SHUTTERSTOCK
Shein și Temu cresc prețurile ca răspuns la tarifele Trump
Platformele chineze de comerț electronic Shein și Temu și-au majorat prețurile în Statele Unite după ce i-au avertizat pe consumatori pe 25 aprilie că vor scumpi produsele ca răspuns la noile tarife americane.
Periile de păr îngrijite corect ne asigură curățenia scalpului și sănătatea părului Foto tvnova12 mk
Cum să îți menții peria de păr curată. Trucuri simple pentru o igienă impecabilă și o viață mai lungă a accesoriilor tale de styling
Descoperă cum să îți menții peria de păr curată și sănătoasă cu trucuri simple pentru o igienă impecabilă. Află cât de des trebuie curățată și schimbată peria, pentru a prelungi viața acesteia și a proteja sănătatea părului tău.
Câini pe Via Transilvanica  Sursa grup Via Transilvanica Facebook jpg
Câinii hoinari de pe Via Transilvanica stârnesc controverse: „Vin după o bucată de pâine, dar ne-am săturat”
Pe Via Transilvanica, animată odată cu sosirea primăverii, turiștii întâlnesc frecvent câini prietenoși. Unii îi consideră animale călăuzitoare și au oferit relatări emoționate despre ei, dar localnicii avertizează că acești câini au stăpâni și pierderea lor le provoacă suferință.
vasile motrescu Memorialul durerii
Mărturiile cutremurătoare ale unui luptător anti-comunist: „şi-au vândut sufletul dracilor din Rusia pe un kilogram de zahăr și un litru de ulei”
Partizanii anti-comuniști care rezistau în munți după sfârșitul celui de-Al Doilea Război Mondial duceau o viață dură și grea. Mânați de patriotism și de dorința de a nu se supune unui regim opresiv, aceștia îndurau cu stoicism frigul, foamea şi despărțirea de cei dragi.
Cabane A frame  Wikipedia (3) jpg
Moda cabanelor A-frame i-a cucerit pe români. Construcțiile moderne din munți amintesc de casele străvechi ale moților
Inspirate de arhitectura tradițională a caselor de munte, cu acoperișuri înalte și ascuțite, menite să înfrunte furtuni și viscole, cabanele triunghiulare „A-frame” au devenit tot mai populare în România, ca oferte de cazare în turismul montan.
turism delta dunarii   foto ovidiu oprea jpeg
Unde se petrece în țară de 1 Mai și la ce prețuri. „Vom vedea o nouă energie anul acesta în Vamă”
Foarte mulți români și-au rezervat sejurul pentru 1 Mai, alegând o destinație sau alta după preferințe și după banii din portofel. Prețurile sunt comparabile cu cele de anul trecut. La munte e mai scump decât la mare.
Ilie Bolojan INSTANT BILANT ICCJ 004 INQUAM Photos Malina Norocea jpg
Personalitățile pe care românii le-ar vrea președinte, dar nu sunt pe buletinul de vot. „Clasa politică e imaginea societății”
Ilie Bolojan, Laura Codruța Koveși, Theodor Paleologu sunt câteva dintre personajele care nu sunt pe listele electorale, dar pe care românii le-ar vota, conform undei dezbateri pe o platformă online. Printre propuneri sunt și Tzaca Uraganu și Fuego.
Imobiliare  Foto Freepik com jpg
De ce românii țin cu dinții de prețul locuințelor: „Umflă prețurile după ureche, la apartamentele care stau goale cu lunile”
Prețul locuințelor din România a crescut continuu în ultimii ani, iar proprietarii care le scot la vânzare nu se grăbesc să negocieze pentru ofertele primite. Pentru mulți români, costul tot mai mare al imobiliarelor a devenit un paradox.