Retrofuturism: un exemplu standard

Publicat în Dilema Veche nr. 445 din 23-29 august 2012
Retrofuturism: un exemplu standard jpeg

V─â propun o poveste cu spa┼úii sacre, din India. Arhitectul Sameep Padera are, pentru weekendurile c├«nd iese din Mumbai, o ferm─â modest─â la Wadeshwar, un sat de hindu┼či la 70 km de metropola uria┼č─â. Probabil e o cas─â la ┼úar─â cu oleac─â de curte. De cum s-a a┼čezat ├«n sat, preo┼úii locului au venit s─â cear─â dona┼úii pentru un templu dedicat lui Shiva. ├Än buna tradi┼úie a arhitec┼úilor implica┼úi, Padera r─âspunde c─â nu d─â bani, dar contribuie cu proiectul ┼či cu timpul necesar spre a-l duce la ├«ndeplinire. Locul e minunat, o ├«ntindere ├«mp─âdurit─â l├«ng─â un lac. Banii s├«nt pu┼úini ├«ns─â, dup─â cum e firea banilor. Este, ├«n schimb, ceva piatr─â, donat─â de la o carier─â local─â. E ┼či ceva lemn. Ar trebui o sal─â, unde s─â se str├«ng─â rug─âtorii, ┼či o incint─â sacr─â, a zeului. Cum procedezi c├«nd nu ai nimic, dec├«t o minte minunat─â ┼či o istorie a arhitecturii sacre la dispozi┼úie? Simplu. Sala de a┼čteptare, locul public al templului (tree grove/assembly hall, o nume┼čte autorul), va fi un lumini┼č instituit ├«n p─âdure, orientat spre lac. Sf├«nta sfintelor, cum i-am spune noi, sau cella cu statuia zeului, e construit─â ├«ntr-o form─â tradi┼úional─â ÔÇô dar doar ca geometrie de ansamblu ÔÇô din piatra d─âruit─â.

Arhitectul spune c─â a vrut s─â dea senza┼úia c─â turnul acestei camere sacre a fost descoperit ruinat (i.e. vechi, preexistent, chiar, spune autorul; ca ┼či c├«nd ar descinde dintr-o mitologie a locului) ┼či a fost ref─âcut (nou, cum ┼či este). De unde ┼či titlul acestei pove┼čti, care trimite la un mod de a aborda arhitectura religioas─â pe care l-am propus mai de mult chiar ├«n aceast─â revist─â ┼či, apoi, ├«ntr-o carte omonim─â (Retrofuturism, Paideia, 2010).

Aten┼úia absolut─â este dat─â intr─ârii (a threshold device, o nume┼čte autorul), care este placat─â cu lemnul rezultat din clearing (din instituirea cur┼úii templului-ca-lumini┼č). Intrarea, cum se face, e mai joas─â de-un stat de om, pentru ca oamenii s─â fac─â nolens-volens gestul de a se pleca dinaintea zeului. Toat─â aten┼úia ┼či minu┼úiozitatea s├«nt acordate interiorului acestui cubicul sacru. ├Äntr-o ni┼č─â orientat─â ÔÇô statuia zeului, dinaintea c─âreia s├«nt lum├«n─âri. ├Än centrul planului p─âtrat ÔÇô un lingam ├«ncol─âcit de un ┼čarpe metalic yoni (simboluri ale principiilor reunite, masculin-├«ntru-feminin). Lingam-ul negru, de piatr─â, penetr├«nd yoni (sau sugrumat de el?) ┼čade ├«ntr-un vas de piatr─â cu ap─â, unde s├«nt depuse ofrande (flori). La statuie se ard miresme. Fum mirositor, lumin─â difuz─â ┼či claritatea sunetului de clopot de bronz, care sf├«┼čie, parc─â, atmosfera: sinestezie. Cele patru principii s├«nt reunite, iar apa din f├«nt├«n─â se duce afar─â, pe sub zidul de piatr─â.

├Än v├«rful construc┼úiei, este a┼čezat un obiect ceremonial numit kalash, care e f─âcut dintr-un aliaj metalic numit ashtadhatu (amestec de opt metale ÔÇô aur, argint, cupru, zinc, plumb, fier, mercur ┼či cositor), cel care define┼čte, pentru hindu┼či, caracterul sacru al unei cl─âdiri. Aici, kalash-ul ├«ncoroneaz─â ┼či apertura din v├«rf, pe unde intr─â, pu┼úin─â, cum ┼či trebuie ├«ntr-un loc misterios unde nu ├«ncap mai mult de zece oameni ├«n picioare, lumina natural─â/zenital─â. At├«t.

├Äntoarcerea s─âlii de adun─âri ├«nspre natur─â este un gest decisiv. Se spune c─â ontogeneza repet─â filogeneza. Aici, arhitectul inverseaz─â rela┼úia: sala de adun─âri, cu coloanele sale, i-a sugerat de la bun ├«nceput natura cu arborii s─âi, ├«n felul ├«n care ÔÇô spune J. Baltrus╦çaitis ÔÇô p─âdurea a sugerat zidarilor viitoarelor catedrale europene arborescen┼úa gotic─â; sau ├«n felul ├«n care pridvorul bisericii restr├«nge, esen┼úializeaz─â ┼či ridic─â la rand simbolic curtea templului din Ierusalim.

Devolu┼úie? Nu. ├Än situa┼úii-limit─â, precum aceasta, arhitectura se restr├«nge la cele dou─â aspecte vestigiale care s├«nt miezul ei tare: ad─âpostul (chiar ┼či pentru zeu) ┼či analogia cu natura, precum aceea de pe coperta tratatului Abatelui Laugier. ├Än analogie, avem micile altare din pe┼čteri, precum, la noi, la Z─ârne┼čti, unde s-a ┼či ctitorit M─ân─âstirea Sf. Parascheva: dac─â trebuie, cerul chiar e cupol─â, cea mai dramatic─â ┼či mai real─â cu putin┼ú─â, iar locul de adunare al celor ce se roag─â, oriunde ar fi acesta, e naos. Arhitectul Padora nu formuleaz─â altfel c├«nd spune c─â a proiectat ÔÇ×o camer─â cu arborii drept ziduri ┼či cerul drept acoperi┼čÔÇť. ├Än definitiv, ┼či Iisus a dat un r─âspuns la fel de direct la ├«ntrebarea unde ne str├«ngem spre a-l invoca: oriunde s├«nt doi str├«n┼či ├«n numele Lui, este ┼či El prezent. Dar s─â descriem ni┼úel orice form─â de spa┼úiu sacru religios, pentru a ├«n┼úelege de ce acest mic templu este un studiu de caz perfect.

├Än mod evident, exist─â dou─â clase diferite de teritoriu natural pe care poate fi a┼čezat spa┼úiul sacru: a) locul vizibil diferit, ├«n datele sale intrinseci excep┼úionale, de ceea ce este ├«mprejurul s─âu, care, a┼čadar, se prezint─â pe sine dintru bun ├«nceput ca fiind un loc ales ori ÔÇ×m├«ndruÔÇť (Alberti). Aici, muntele ┼či lacul s├«nt gr─âitoare ├«n sine; b) locul a c─ârui ÔÇ×contaminareÔÇť cu sacru este invizibil─â ├«n mod curent ┼či evident─â doar pentru cei ale┼či, c├«t─â vreme aparen┼úa lui natural─â nu este diferit─â de ceea ce este ├«mprejur. Acest tip de spa┼úiu sacru trebuie scos din ascundere, dez-v─âluit ÔÇô aletheic ÔÇô prin ritualuri inaugurale, de consacrare a locului, care s─â ├«l ┼či descrie fizic, s─â ├«l stabilizeze ┼či s─â ├«l prezinte ├«n vizibil ┼či pentru restul comunit─â┼úii. Or, prin inventarea lumini┼čului, arhitectul indian intensific─â ┼či mai tare datele amplasamentului.

Cum aceasta? ├Än trei feluri: 1) prin eviden┼úierea limitelor sale exterioare; 2) prin definirea centrului (omphalos, ax─â, arbore ┼čal vie┼úii┼ú, munte etc.); ├«n fine, ├«n form─â concentrat─â; 3) prin folosirea ambelor procedee adineauri descrise. A┼čezarea pe un astfel de teritoriu sacru sau sacralizat, consacrat, indiferent c─âreia dintre clasele descrise mai sus i-ar apar┼úine, presupune a┼čezarea ritual─â de markers pentru centru ┼či/sau limite, indiferent dac─â acestea pre-exist─â ├«n chip natural sau nu. Cu alte cuvinte, caracterul de spa┼úiu sacru care rezult─â din gestul a┼čez─ârii ├«n vederea locuirii este ÔÇ×blocatÔÇť ├«n vizibilitate prin aceste ritualuri de consacrare. Centrul, limitele ┼či geometria intern─â a teritoriului menit a┼čez─ârii s├«nt astfel apropriate de c─âtre comunitatea care se a┼čaz─â.

Acum, despre edificiu. Sf. Maxim M─ârturisitorul vorbe┼čte despre un raport ÔÇ×verticalÔÇť ├«ntre spa┼úiile bisericii, unde hieration-ul (vechiul nume al altarului actual, pe atunci ne-desp─âr┼úit vizual ÔÇô prin iconostas ÔÇô de credincio┼či) este cer pentru naos. Or, o asemenea descenden┼ú─â pe axa calitativ─â a spa┼úiului face din locul a┼čez─ârii bisericii o proiec┼úie a cerului. Descompus ├«n factori primi, templul ÔÇô indiferent de denomina┼úia religioas─â ÔÇô con┼úine cel pu┼úin urm─âtoarele componente: 1) teritoriul pe care ├«l ocup─â cel ce se roag─â (individ sau congrega┼úie); 2) un spa┼úiu public, interior sau exterior, devenit sacru prin ÔÇ×contaminareaÔÇť sa cu prezen┼úa (numelui) respectivului (Dumne)zeu, ├«n timpul ceremonialului de consacrare, de oferire, de jertf─â; 3) un model transcendent (de pild─â, templul din Ierusalimul ceresc), a c─ârui proiec┼úie, c├«t mai fidel─â, templul de ÔÇ×josÔÇť este sau trebuie s─â aspire a fi; 4) un canal vertical de comunicare ├«ntre ÔÇ×originalÔÇť ┼či ÔÇ×copieÔÇť, pe care ritualurile celebrate ├«n orice templu s├«nt menite a-l ┼úine deschis (├«n cazul bisericii ortodoxe, acest canal este ochiul divin care inspecteaz─â din turla principal─â spa┼úiul sacru). Toate acestea s├«nt verificate, ├«n cazul edificiului de fa┼ú─â.

Pentru cine dore┼čte s─â ┼čtie mai mult, trimit la revista The Architectural Review din septembrie 2010 (pp. 76-79), unde s├«nt toate fotografiile necesare contempl─ârii unui proiect minion, bine executat, extrem de simplu. Pe copert─â, ca ┼či pe website, g─âsi┼úi, la loc de cinste, micul templu din Wadeshwar.

Augustin Ioan este arhitect ┼či profesor la Universitatea de Arhitectur─â ┼či Urbanism ÔÇ×Ion MincuÔÇť din Bucure┼čti.

p 20 Catedrala Sfinta Sofia din Kiev WC jpg
Elemente religioase în conflictul ruso-ucrainean
Statul finan╚Ťeaz─â activit─â╚Ťile Bisericii, iar Biserica confer─â legitimitate statului.
Anticiclonul rusesc nu cedeaz─â jpeg
Anticiclonul rusesc nu cedeaz─â
Rusia de azi este închisă pentru noi: nu știm despre filmele lor, cultura lor nu o difuzăm și nu o vrem, limba rusă nu ne place, iar politica Rusiei se rezumă la persoana lui Putin și nici asta nu prea ne interesează.
ÔÇ×Ucraina e pierdut─â pentru RusiaÔÇŁ ÔÇô interviu cu Anatol ╚Ü─éRANU, fost ambasador al Republicii Moldova ├«n Rusia jpeg
ÔÇ×Ucraina e pierdut─â pentru RusiaÔÇŁ ÔÇô interviu cu Anatol ╚Ü─éRANU, fost ambasador al Republicii Moldova ├«n Rusia
ÔÇ×Gafele comunit─â╚Ťii occidentale ├«n raport cu regimul lui Putin au contribuit la ceea ce se ├«nt├«mpl─â ast─âzi.ÔÇŁ
Ce ├«l mobilizeaz─â pe Putin? ÔÇô interviu cu Adam MICHNIK jpeg
Ce ├«l mobilizeaz─â pe Putin? ÔÇô interviu cu Adam MICHNIK
ÔÇ×Putin a avut un anumit obiectiv atunci c├«nd a ├«nceput s─â mobilizeze trupele, dar s-a lovit de ceva neprev─âzut.ÔÇŁ
Jocurile privirii jpeg
Jocurile privirii
Prin╚Öi ├«n v├«rtejul aceleia╚Öi lumi, Eminescu ╚Öi Caragiale nu s├«nt, de fapt, ├«n disjunc╚Ťie, ci ├«ntr-o continuitate aproape magic─â.
Catedrala M├«ntuirii Neamului ÔÇô sau pragul civiliza╚Ťional dincolo de care trebuie s─â p─â╚Öim jpeg
Catedrala M├«ntuirii Neamului ÔÇô sau pragul civiliza╚Ťional dincolo de care trebuie s─â p─â╚Öim
├Än pozi╚Ťia pe care o avem cei mai mul╚Ťi dintre noi ├«n fa╚Ťa dezbaterii privind construc╚Ťia Catedralei M├«ntuirii Neamului, exist─â mult─â tr─âire tipic rom├óneasc─â.
Istoria uitată a Buștenariului jpeg
Istoria uitată a Buștenariului
Descoperirea zăcămintelor de aur negru avea să schimbe complet așezarea molcomă și uitată de timp, ducînd la un adevărat boom demografic și industrial.
Iran: de la trei genuri la unul jpeg
Iran: de la trei genuri la unul
Vechii per╚Öi recuno╚Öteau trei genuri, sau cel pu╚Ťin o veche civilizatie de acum 3.000 de ani descoperit─â la Hasanlu ├«n nord-vestul Iranului.
Hong Kong ÔÇô momentul adev─ârului jpeg
Hong Kong ÔÇô momentul adev─ârului
Aceast─â cvasi-promisiune de azil politic ├«nc├«nt─â auzul unor grupuri de profesioni╚Öti din Hong Kong, care promoveaz─â ideea unei emigra╚Ťii colective spre noi ÔÇ×ora╚Öe┬ácharterÔÇŁ┬ásituate ├«n ╚Ť─âri mai libere.
China, ├«n c─âutarea legitimit─â╚Ťii jpeg
China, ├«n c─âutarea legitimit─â╚Ťii
Democra╚Ťia liberal─â se confrunt─â cu o criz─â de legitimitate ÔÇô sau, cel pu╚Ťin, a╚Öa ni se spune. Oamenii nu mai au ├«ncredere ├«n guvernarea elitelor liberale ╚Öi tot mai mult─â lume crede c─â oferta actual─â de democra╚Ťie este o p─âc─âleal─â.
P├«n─â la Praga ┼či ├«napoi jpeg
P├«n─â la Praga ┼či ├«napoi
Am tr─âit mult─â vreme temerea c─â voi ajunge ├«ntr-o situa┼úie f─âr─â ie┼čire atunci c├«nd, nevoit s─â fac pe ghidul turistic prin Bucure┼čti, nu prea voi avea ce s─â le ar─ât oaspe┼úilor. Str─âzile congestionate? Cl─âdirile-monument ne├«ngrijite? Casa Poporului?! M─ân─âstirile asaltate de cer┼četori?
America se întoarce în Irak jpeg
America se întoarce în Irak
Decizia pre┼čedintele Barack Obama de a spori num─ârul trupelor terestre americane din Irak ┼či de a le plasa ├«n provincia Anbar, preponderent sunnit─â, a st├«rnit numeroase discu┼úii aprinse. ├Än Statele Unite, dezbaterea public─â a pus pe tapet experien┼úa Vietnamului, unde desf─â┼čurarea tot mai masiv─â de ac┼úiuni militare a dus la o ├«mpotmolire grav─â.
Urm─ârile declinului Rusiei png
Urm─ârile declinului Rusiei
Pe m─âsur─â ce Europa dezbate dac─â s─â ├«┼či men┼úin─â sau nu sanc┼úiunile contra Rusiei, politica de agresiune ├«mpotriva Ucrainei pe care o duce Kremlinul continu─â, f─âr─â nici un fel de dezbatere. De┼či Rusia este ├«ntr-un declin evident, ea reprezint─â ├«nc─â un real pericol pentru stabilitatea interna┼úional─â din Europa ┼či nu numai.
Jocul de a frica jpeg
Jocul de-a frica
Nimic nu documenteaz─â mai persuasiv ┼či agasant c├«t de al─âturea cu drumul e, ├«n fa┼úa provoc─ârilor globale, mare parte din st├«nga occidental─â dec├«t reac┼úiile dispropor┼úionate iscate de victoria electoral─â a premierului israelian Beniamin Netanyahu.
Melancolia lui Fawad ÔÇô poveste afgan─â jpeg
Melancolia lui Fawad ÔÇô poveste afgan─â
V─âzut din Occident, Afganistanul e un fund de r├«p─â ├«n care c├«┼úiva sminti┼úi dau de lucru NATO. Presa occidental─â e responsabil─â de imaginea foarte precar─â a Afganistanului ÔÇô c├«nd se vorbe┼čte, e mereu despre atacuri, explozii, militari mor┼úi cu onoare la datorie (├«ntotdeauna ai no┼čtri, nu ai lor) ┼či e┼čecuri colosale.
Pînă unde putem lupta cu statul islamic jpeg
Pînă unde putem lupta cu statul islamic
Exist─â o ├«ndelungat─â ┼či controversat─â istorie a extinselor interven┼úii militare str─âine ├«n Orientul Mijlociu ┼či este de sperat ca decizia pre┼čedintelui SUA, Barack Obama, de a purta r─âzboi contra statului islamic nu va demonstra altceva. Nici un alt grup terorist nu merit─â mai mult s─â fie distrus dec├«t ace┼čti jihadi┼čti uciga┼či ┼či pr─âd─âtori.
Taksim ┼či iluzia modelelor jpeg
Taksim ┼či iluzia modelelor
Da, poli┼úia a evacuat pia┼úa Taksim din Istanbul, la ora la care scriu. Da, ┼či ├«n Ankara, protestatarii au fost ├«ndep─ârta┼úi, la fel ├«n Izmir. Da, de fiecare dat─â c├«nd protestatarii se adun─â pe str─âzi, poli┼úia intervine rapid. ├Äns─â premierul Erdogan ┼či AKP s├«nt cei care au pierdut.
Sl─âbiciunile Chinei   argument monetar jpeg
Sl─âbiciunile Chinei - argument monetar
C├«nd discut despre China, de regul─â, impun un exerci┼úiu socratic. Simulez c─â s├«nt de acord cu m─âre┼úia statului chinez, dup─â care ├«mi ├«ntreb interlocutorul dac─â ┼čtie care este moneda sa. Cu to┼úii s├«nt de acord ┼či explic─â pe larg cum chinezii ├«i vor dep─â┼či pe americani, dar pu┼úini s├«nt capabili s─â spun─â numele monedei chineze┼čti.
Alegerile lui Mohamed Morsi jpeg
Alegerile lui Mohamed Morsi
Noul pre┼čedinte al Egiptului, Mohamed Morsi, provine din r├«ndul organiza┼úiei Fra┼úilor Musulmani ÔÇô acest simplu enun┼ú a speriat o mare parte a opiniei publice ├«n str─âin─âtate ┼či pe egiptenii cu orient─âri seculariste.
Securitate, diploma┼úia comer┼úului ┼či iar securitate jpeg
Securitate, diploma┼úia comer┼úului ┼či iar securitate
Un nou juc─âtor de anvergur─â s-a a┼čezat la mas─â ├«n Orientul Mijlociu. Turcia politicii externe concentrate aproape exclusiv pe securitate, pe linia ÔÇ×zero probleme cu veciniiÔÇť ┼či pe rolul NATO, ├«n str├«ns─â leg─âtur─â cu alian┼úa uneori tensionat─â cu Statele Unite, ┼či-a modificat aproape radical strategia.
Retrofuturism: un exemplu standard jpeg
Retrofuturism: un exemplu standard
V─â propun o poveste cu spa┼úii sacre, din India. Arhitectul Sameep Padera are, pentru weekendurile c├«nd iese din Mumbai, o ferm─â modest─â la Wadeshwar, un sat de hindu┼či la 70 km de metropola uria┼č─â. Probabil e o cas─â la ┼úar─â cu oleac─â de curte. De cum s-a a┼čezat ├«n sat, preo┼úii locului au venit s─â cear─â dona┼úii pentru un templu dedicat lui Shiva.
ÔÇ×Trezirea arab─âÔÇť ├«n confuzia postrevolu╚Ťionar─â jpeg
ÔÇ×Trezirea arab─âÔÇť ├«n confuzia postrevolu╚Ťionar─â
Prim─âvara arab─â ÔÇô sau ÔÇ×trezirea arab─âÔÇť, cum a mai fost numit` ÔÇô a declan╚Öat un entuziasm cu accente de delir uneori, exact a╚Öa cum s-a ├«nt├«mplat cu revoltele de strad─â din 2009 ├«n Iran. Acum i-a luat locul o dezam─âgire pe m─âsur─â, ├«nso╚Ťit─â de discursuri despre democra╚Ťie, golite de fond.
Dilema veche la Timpul prezent   Ce vrei să te faci cînd vei fi mare? png
Centrul ┼či estul Europei - o regiune complicat─â -
A ┼časea edi┼úie a forumului jurnali┼čtilor din Europa Central─â ┼či de Est, desf─â┼čurat─â la Var┼čovia sub auspiciile organiza┼úiei Ini┼úiativa Central-European─â, a scos la iveal─â problemele comune ┼či difer...
Dilema veche la Timpul prezent   Ce vrei să te faci cînd vei fi mare? png
Timpul retoricii a trecut. E vremea acţiunii
"Din discuţiile mele cu Gorbaciov am reţinut că principala sa preocupare era să menţină integritatea teritorială a Uniunii Sovietice......

Adevarul.ro

image
M─ârturiile ┼čoferi┼úei care a omor├ót patru muncitori la Ia┼či. Femeia spune c─â n-a fost acolo, ci se uita la desene animate
O echip─â a firmei Citadin din subordinea Prim─âriei Ia┼či se afla la o lucrare, ├«ntr-o noapte de iunie, c├ónd a fost spulberat─â de ma┼čina condus─â de o femeie ├«n stare de ebrietate. Patru oameni au murit, iar patru au fost r─âni┼úi.
image
Paguba unor rom├óni care ┼či-au rezervat vacan┼úe ├«n Grecia. ÔÇ×O voce r─âstit─â a spus c─â doar turi┼čtii din Rom├ónia fac astaÔÇŁ
Mai mul┼úi rom├óni care voiau s─â-┼či rezerve vacan┼úa ├«n Grecia au fost victimele unor escroci. Acum, turi┼čtii au pierdut sute ┼či chiar mii de euro pe care e posibil s─â nu-i mai recupereze.
image
Disput─â ├«ntr-o gr─âdini┼ú─â f─âcut─â cu banii statului ungar: ÔÇ×Pot veni ┼či copii rom├óni, dar educa┼úia va fi ├«n maghiar─âÔÇŁ
Biserica Reformat─â a construit ├«n Huedin (jude┼úul Cluj) o gr─âdini┼ú─â cu predare ├«n limba maghiar─â. Un reprezentant al bisericii a precizat c─â gr─âdini┼úa a fost construit─â cu sprijin din partea┬á statului ungar, dar c─â va primi ┼či copii rom├óni.

HIstoria.ro

image
Predica de la Clermont: Chemarea la Prima Cruciad─â
├Än ziua de 27 noiembrie 1095, pe c├ómpul din fa╚Ťa ora╚Öului Clermont, c├óteva sute de oameni a╚Öteptau s─â aud─â predica papei Urban al II-lea.
image
Frontul din Caucaz al R─âzboiului ruso-turc din 1877-1878
R─âzboiul din 1877-1878 este cunoscut mai ales pentru frontul din Balcani, la care au luat parte mari unit─â╚Ťi otomane, ruse╚Öti ╚Öi rom├óne╚Öti ├«n principal, dar ╚Öi trupe s├órbe╚Öti ╚Öi muntenegrene.
image
Necunoscuta poveste a raclei în care s-au odihnit osemintele voievodului Mihai Viteazul
Cu ocazia comemor─ârii recente a mor╚Ťii voievodului Mihai Viteazul, Muzeului Militar Na╚Ťional ÔÇ×Regele Ferdinand IÔÇŁ a publicat pe pagina de socializare a institu╚Ťiei povestea inedit─â a raclei ├«n care, pentru un timp, s-au odihnit osemintele.