Jocul de-a frica

Publicat în Dilema Veche nr. 580 din 26 martie - 1 aprilie 2015
Jocul de a frica jpeg

Elitelor de stînga, din Vest, nu le place naţionalismul. E considerat caduc. Pe-al lui Putin nu puţini se arată totuşi gata să-l tolereze. Vai şi amar, însă, dacă-l afişează un lider ales democratic, precum cel israelian. Nimic nu documentează mai persuasiv şi agasant cît de alăturea cu drumul e, în faţa provocărilor globale, mare parte din stînga occidentală decît reacţiile disproporţionate iscate de victoria electorală a premierului israelian Beniamin Netanyahu. Căci prea puţini îi înţeleg cu adevărat resorturile şi modul optim de raportare la ele.

Succesul repurtat în, totuşi, singurele alegeri democratice din Orientul Mijlociu de un lider conservator care nu se dă în lături să dea glas, tranşant, temerilor unui amplu segment al electoratului israelian a sfîrşit, aşadar, prin a isteriza multă lume importantă. A înfuriat Casa Albă. I-a înnegrit pe varii editorialişti vest-europeni. Şi i-a mîniat la culme pe toţi cei, mulţi, care îi somaseră pe israelieni să-şi bage minţile în cap, să înţeleagă că, dacă vor să evite izolarea internaţională şi posibile sancţiuni, vor trebui să ofere noi concesii, de preferinţă unilaterale, şi că, în acest scop, va fi obligatoriu să se aleagă stînga, iar nu Bibi Netanyahu. 

Iată însă că, angoasat de experienţa ultimilor 15 ani, electoratul israelian s-a pus, ce mai tura-vura, pe picioarele din spate. Semn de îndărătnicie maximă, a optat, neeuropean, pentru a ignora apelurile binevoitorilor din Occident şi a ales avertismentele dreptei naţionaliste, în loc să voteze stînga. Ghinion. „Acum“, scrie un editorialist israelian al unui cotidian berlinez, „palestinienii au toate motivele să-şi frece mîinile de bucurie“. Fiindcă nimic nu le-ar escamota mai eficient palestinienilor lui Mahmud Abbas carenţele şi „neajunsurile proprii în procesul de pace decît un guvern israelian naţionalist“. Care (abandonînd procesul de pace) „ar putea mîna statul evreu într-o izolare fără precedent“. 

Reacţia glacială a preşedintelui SUA la cea de-a patra victorie electorală a lui Netanyahu, ca şi cererile unor editorialişti de stînga, vest-europeni, de amplificare a presiunilor asupra statului evreu, dacă nu chiar de trecere la un regim de sancţiuni, par să sprijine acest punct de vedere. E-adevărat că, la Casa Albă, s-a înregistrat o tăcere elocventă. Pune pe gînduri refuzul preşedintelui american, primul de acest fel, din istoria recentă, după ştiinţa mea, de a-l felicita personal, din capul locului, după victorie, pe liderul israelian. Asta, în condiţiile în care Obama nu s-a ferit, vai, să gratuleze după alegeri probabil trucate numeroşi tirani. De pildă, pe Vladimir Putin, pe ex-şeful negaţionist al Iranului, precum şi pe un lider islamist autoritar şi anti-occidental ca preşedintele turc, Erdogan, care şi-a bătut joc cum a vrut de ideea unui stat de drept în Turcia. 

Cred unii că am asista, în cazul lui Obama, la o replică firească. În fond, SUA ar avea tot dreptul să fie alarmate de ideea renunţării la soluţia celor două state, avansată de Netanyahu în campania sa electorală. Alţii consideră că am avea de-a face, între altele, cu o mostră de vindictă şi ranchiună. Că ne-am găsi în faţa unui tardiv şi jenant ecou de repulsie şi respingere, generat de cel de-al treilea discurs rostit, în pofida lui Barack Obama, în faţa Camerelor reunite ale Congresului SUA, de către Netanyahu. Căci nu e un secret că preşedintele american s-a simţit sfidat de acest discurs, cerînd renunţarea la un proxim acord nuclear, virtual pernicios şi periculos, cu un regim iranian islamist şi fanatic, care menţine terorismul între armele panopliei sale fundamentaliste. 

Ceea ce frapează e, între altele, dubla măsură. Stînga, din care face parte şi cea nominal moderată, a lui Obama, nu doar cea extremistă şi violentă din „Blockupy“, care s-a dedat miercuri la devastări, la Frankfurt, spre a-şi manifesta visceralul anticapitalism, a avut o replică radical diferită la scrutinul elen. Nu puţini au găsit de cuviinţă să ataşeze aiuritoarei victorii a formaţiunilor extremiste de stînga şi dreapta care au format coaliţia de la Atena un avertisment zgomotos, cerînd Apusului „să respecte“ voinţa democratică a grecilor.

Se cască aici o regretabilă duplicitate. Ba chiar şi, nu mai puţin deplorabil, o inadecvare la realităţi. Fiindcă procesul de pace din Orientul Apropiat a murit, în mod demonstrabil, de mult, chiar înaintea demersurilor diplomatice unilaterale ale autorităţii palestiniene, iar Netanyahu n-a făcut decît să-i anunţe, oficial, decesul. În fine, s-a ivit în scenă şi o polarizare occidentală extrem de periculoasă în vremi de provocări majore la adresa democraţiilor. Din care face parte şi statul evreu. 

Or, a-i atribui unilateral vina pentru eşecul procesului de pace dreptei israeliene sau lui Netanyahu personal înseamnă a ignora ori a trunchia istoria. Înseamnă a şterge din memorie, de pildă, experienţa Likudului condus de Netanyahu, al cărui şef de odinioară, Sharon, a evacuat unilateral Gaza, pentru ca Israelul să se trezească apoi bombardat ani la rînd, cu rachete, din fîşie, de proaspăt împuterniciţii terorişti islamişti. La fel s-a întîmplat după ce stînga israeliană în frunte cu Ehud Olmert a evacuat fîşia de securitate din sudul Libanului, făcînd loc expansiunii şi agresiunii grupării teroriste şiite, pro-iraniene, Hezbollah. 

E-adevărat că premierul israelian şi-a repurtat nefericit victoria, procurîndu-şi-o în mod criticabil, pe bază de spaimă şi printr-o campanie naţionalistă. Dar, dat fiind nivelul de informare politică nemanipulată propriu electoratului israelian, el n-ar fi avut cîştig de cauză dacă frica multor cetăţeni ai statului evreu ar fi fost, pur şi simplu, iraţională şi neîntemeiată. 

A-l ameninţa acum cu sancţiunile şi izolarea, invocată sumbru de o parte din stînga europeană, e un demers de două ori inadecvat. Căci a spori frica unui electorat oricum terorizat nu va putea în veci să contribuie la accentuarea apetenţei către dialog şi la dezamorsarea de conflicte. În plus, adînceşte grav, în epoci de pericol mare, polarizarea lumii libere, manifestată deopotrivă în clivajul tot mai amplu şi vădit, despărţind Israelul de SUA, ori America de Europa, ca şi în cel îndepărtîndu-l pe preşedintele american de propriul său popor, reprezentat de senatorii şi deputaţii din Congres. 

Cum ar putea jocul de-a frica şi abundenţa de inadecvări şi polarizări să promoveze, în atari condiţii, pacea, rămîne un enorm mister.

(articol apărut pe site-ul Deutsche Welle , www.dw.de

Deutsche Welle. 

1012 21 poza jpg
Despre război și aceiași demoni
O istorie a ororilor în 100 de episoade, Editura Humanitas, 2015.
p 22 WC jpg
Copilul călare pe porc
Tăiatul porcului era evenimentul central al perioadei.
p 20 Catedrala Sfinta Sofia din Kiev WC jpg
Elemente religioase în conflictul ruso-ucrainean
Statul finanțează activitățile Bisericii, iar Biserica conferă legitimitate statului.
Anticiclonul rusesc nu cedează jpeg
Anticiclonul rusesc nu cedează
Rusia de azi este închisă pentru noi: nu știm despre filmele lor, cultura lor nu o difuzăm și nu o vrem, limba rusă nu ne place, iar politica Rusiei se rezumă la persoana lui Putin și nici asta nu prea ne interesează.
„Ucraina e pierdută pentru Rusia” – interviu cu Anatol ȚĂRANU, fost ambasador al Republicii Moldova în Rusia jpeg
„Ucraina e pierdută pentru Rusia” – interviu cu Anatol ȚĂRANU, fost ambasador al Republicii Moldova în Rusia
„Gafele comunității occidentale în raport cu regimul lui Putin au contribuit la ceea ce se întîmplă astăzi.”
Ce îl mobilizează pe Putin? – interviu cu Adam MICHNIK jpeg
Ce îl mobilizează pe Putin? – interviu cu Adam MICHNIK
„Putin a avut un anumit obiectiv atunci cînd a început să mobilizeze trupele, dar s-a lovit de ceva neprevăzut.”
Jocurile privirii jpeg
Jocurile privirii
Prinși în vîrtejul aceleiași lumi, Eminescu și Caragiale nu sînt, de fapt, în disjuncție, ci într-o continuitate aproape magică.
Catedrala Mîntuirii Neamului – sau pragul civilizațional dincolo de care trebuie să pășim jpeg
Catedrala Mîntuirii Neamului – sau pragul civilizațional dincolo de care trebuie să pășim
În poziția pe care o avem cei mai mulți dintre noi în fața dezbaterii privind construcția Catedralei Mîntuirii Neamului, există multă trăire tipic românească.
Istoria uitată a Buștenariului jpeg
Istoria uitată a Buștenariului
Descoperirea zăcămintelor de aur negru avea să schimbe complet așezarea molcomă și uitată de timp, ducînd la un adevărat boom demografic și industrial.
Iran: de la trei genuri la unul jpeg
Iran: de la trei genuri la unul
Vechii perși recunoșteau trei genuri, sau cel puțin o veche civilizatie de acum 3.000 de ani descoperită la Hasanlu în nord-vestul Iranului.
Hong Kong – momentul adevărului jpeg
Hong Kong – momentul adevărului
Această cvasi-promisiune de azil politic încîntă auzul unor grupuri de profesioniști din Hong Kong, care promovează ideea unei emigrații colective spre noi „orașe charter” situate în țări mai libere.
China, în căutarea legitimității jpeg
China, în căutarea legitimității
Democrația liberală se confruntă cu o criză de legitimitate – sau, cel puțin, așa ni se spune. Oamenii nu mai au încredere în guvernarea elitelor liberale și tot mai multă lume crede că oferta actuală de democrație este o păcăleală.
Pînă la Praga şi înapoi jpeg
Pînă la Praga şi înapoi
Am trăit multă vreme temerea că voi ajunge într-o situaţie fără ieşire atunci cînd, nevoit să fac pe ghidul turistic prin Bucureşti, nu prea voi avea ce să le arăt oaspeţilor. Străzile congestionate? Clădirile-monument neîngrijite? Casa Poporului?! Mănăstirile asaltate de cerşetori?
America se întoarce în Irak jpeg
America se întoarce în Irak
Decizia preşedintele Barack Obama de a spori numărul trupelor terestre americane din Irak şi de a le plasa în provincia Anbar, preponderent sunnită, a stîrnit numeroase discuţii aprinse. În Statele Unite, dezbaterea publică a pus pe tapet experienţa Vietnamului, unde desfăşurarea tot mai masivă de acţiuni militare a dus la o împotmolire gravă.
Urmările declinului Rusiei png
Urmările declinului Rusiei
Pe măsură ce Europa dezbate dacă să îşi menţină sau nu sancţiunile contra Rusiei, politica de agresiune împotriva Ucrainei pe care o duce Kremlinul continuă, fără nici un fel de dezbatere. Deşi Rusia este într-un declin evident, ea reprezintă încă un real pericol pentru stabilitatea internaţională din Europa şi nu numai.
Melancolia lui Fawad – poveste afgană jpeg
Melancolia lui Fawad – poveste afgană
Văzut din Occident, Afganistanul e un fund de rîpă în care cîţiva smintiţi dau de lucru NATO. Presa occidentală e responsabilă de imaginea foarte precară a Afganistanului – cînd se vorbeşte, e mereu despre atacuri, explozii, militari morţi cu onoare la datorie (întotdeauna ai noştri, nu ai lor) şi eşecuri colosale.
Pînă unde putem lupta cu statul islamic jpeg
Pînă unde putem lupta cu statul islamic
Există o îndelungată şi controversată istorie a extinselor intervenţii militare străine în Orientul Mijlociu şi este de sperat ca decizia preşedintelui SUA, Barack Obama, de a purta război contra statului islamic nu va demonstra altceva. Nici un alt grup terorist nu merită mai mult să fie distrus decît aceşti jihadişti ucigaşi şi prădători.
Taksim şi iluzia modelelor jpeg
Taksim şi iluzia modelelor
Da, poliţia a evacuat piaţa Taksim din Istanbul, la ora la care scriu. Da, şi în Ankara, protestatarii au fost îndepărtaţi, la fel în Izmir. Da, de fiecare dată cînd protestatarii se adună pe străzi, poliţia intervine rapid. Însă premierul Erdogan şi AKP sînt cei care au pierdut.
Slăbiciunile Chinei   argument monetar jpeg
Slăbiciunile Chinei - argument monetar
Cînd discut despre China, de regulă, impun un exerciţiu socratic. Simulez că sînt de acord cu măreţia statului chinez, după care îmi întreb interlocutorul dacă ştie care este moneda sa. Cu toţii sînt de acord şi explică pe larg cum chinezii îi vor depăşi pe americani, dar puţini sînt capabili să spună numele monedei chinezeşti.
Alegerile lui Mohamed Morsi jpeg
Alegerile lui Mohamed Morsi
Noul preşedinte al Egiptului, Mohamed Morsi, provine din rîndul organizaţiei Fraţilor Musulmani – acest simplu enunţ a speriat o mare parte a opiniei publice în străinătate şi pe egiptenii cu orientări seculariste.
Securitate, diplomaţia comerţului şi iar securitate jpeg
Securitate, diplomaţia comerţului şi iar securitate
Un nou jucător de anvergură s-a aşezat la masă în Orientul Mijlociu. Turcia politicii externe concentrate aproape exclusiv pe securitate, pe linia „zero probleme cu vecinii“ şi pe rolul NATO, în strînsă legătură cu alianţa uneori tensionată cu Statele Unite, şi-a modificat aproape radical strategia.
Retrofuturism: un exemplu standard jpeg
Retrofuturism: un exemplu standard
Vă propun o poveste cu spaţii sacre, din India. Arhitectul Sameep Padera are, pentru weekendurile cînd iese din Mumbai, o fermă modestă la Wadeshwar, un sat de hinduşi la 70 km de metropola uriaşă. Probabil e o casă la ţară cu oleacă de curte. De cum s-a aşezat în sat, preoţii locului au venit să ceară donaţii pentru un templu dedicat lui Shiva.
„Trezirea arabă“ în confuzia postrevoluționară jpeg
„Trezirea arabă“ în confuzia postrevoluționară
Primăvara arabă – sau „trezirea arabă“, cum a mai fost numit` – a declanșat un entuziasm cu accente de delir uneori, exact așa cum s-a întîmplat cu revoltele de stradă din 2009 în Iran. Acum i-a luat locul o dezamăgire pe măsură, însoțită de discursuri despre democrație, golite de fond.
Dilema veche la Timpul prezent   Ce vrei să te faci cînd vei fi mare? png
Centrul şi estul Europei - o regiune complicată -
A şasea ediţie a forumului jurnaliştilor din Europa Centrală şi de Est, desfăşurată la Varşovia sub auspiciile organizaţiei Iniţiativa Central-Europeană, a scos la iveală problemele comune şi difer...

Parteneri

Unitate mobilă anti dronă front Ucraina Harkov FOTO EPA EFE jpg
Periculos de aproape de front. Cum au devenit fermierii ucraineni soldați cu jumătate de normă
Războiul a afectat grav agricultura din Ucraina și mai ales pe micii fermieri, care sunt nevoiți acum să-și cultive câmpurile sub amenințarea unui atac aerian cu drone, relatează The Guardian, într-un reportaj realizat în așezările de graniță situate aproape de front.
Card bancar plată cu cardul FOTO Shutterstock jpg
De la „pe caiet” la plata cu cardul. România între două lumi financiare
Tot mai mulți români își schimbă comportamentul financiar. „Șocurile” din ultimii ani i-au forțat să fie mai atenți la cheltuieli, să evite împrumuturile rapide și să caute soluții de economisire. Diferențele dintre urban și rural rămân însă mari.
BeFunky collage   2025 07 08T120728 451 jpg
Salată rece cu cârnați, combinația surprinzătoare care a cucerit TikTok-ul. Se prepară în doar 5 minute și este ideală pentru zilele caniculare. VIDEO
Dacă până acum nu v-a trecut prin minte să adăugați cârnați într-o salată rece, este momentul să vă răzgândiți. Această combinație neașteptată promite o explozie de arome și un preparat rapid, ideal pentru zilele călduroase când nu vrem să aprindem cuptorul.
Cum poate magneziul reduce simptomele sindromului premenstrual la femei jpg
Chimicalele care ne pun în pericol specia. Sunt peste tot în jurul nostru și pot fi responsabile pentru infertilitatea femeilor
Specialiștii în sănătate publică au descoperit că toate chimicalele care ne înconjoară, în lumea contemporană, au efecte tăcute dar devastatoare asupra sănătății femeilor, în special. Acestea se manifestă mai ales în lipsa de fertilitate, dar și în apariția unor boli foarte grave.
lingouri aur jpeg
Goana după aur: românii își pun economiile la adăpost de inflație
Aurul este adesea considerat un refugiu sigur în timpurile de incertitudine economică și criză financiară, vânzările din țara noastră înregistrând o creștere importantă în prima jumătate a anului, când românii au cumpărat cu 60% mai mult față de perioada similară a anului trecut.
Geoagiu Băi, cascada clocota, germisara  Foto Daniel Guță  ADEVĂRUL (15) jpg
Zece locuri din România care au păstrat moștenirea romană. Unde începea „drumul de la capătul lumii” spre Roma
Ruinele așezărilor romane împânzesc România, iar moștenirea arhitecturală lăsată de antici este diversă și valoroasă. Locuri ca Sarmizegetusa, Roșia Montană sau Drobeta arată amprenta puternică lăsată de romani în aceste ținuturi.
Nicolae Ceauşescu în vizită de lucru la Fabrica de confecţii din Focşani (© „Fototeca online a comunismului românesc”, cota: 41/1970)
Pericol strategic. Ce se întâmplă când școala taie legătura cu identitatea națională
Învățământul a fost, de la începuturile sale, calibrat pentru a forma muncitori în fabrici și uzine. Odată cu era post-industrială e nevoie și de o reformă a educației, însă este periculoasă scoaterea materiilor școlare despre neam, cetățenie, morală colectivă, susține analistul Hari Bucur-Marcu.
acesti oameni au noroc la bani, foto shutterstock jpg
Cum au apărut banii și de ce a fost nevoie de ei. Povestea unei invenții care a schimbat lumea
Într-o lume în care cumpărăturile online, criptomonedele și cardurile contactless domină tranzacțiile zilnice, e ușor să uităm cât de revoluționară a fost apariția banilor în istoria omenirii. Dar de unde au pornit, de fapt, banii și ce nevoie aveau oamenii de ei?
Baterie Patriot FOTO profimedia  jpg
Culisele planurilor lui Trump privind trimiterea unor rachete Patriot în Ucraina
După ce s-a consultat timp de câteva zile cu consilieri și lideri europeni, președintele american Donald Trump s-a angajat să trimită imediat zece rachete Patriot Ucrainei, relatează Axios, citând surse.