Jocul de-a frica

Publicat în Dilema Veche nr. 580 din 26 martie - 1 aprilie 2015
Jocul de a frica jpeg

Elitelor de st├«nga, din Vest, nu le place na┼úionalismul. E considerat caduc. Pe-al lui Putin nu pu┼úini se arat─â totu┼či gata s─â-l tolereze. Vai ┼či amar, ├«ns─â, dac─â-l afi┼čeaz─â un lider ales democratic, precum cel israelian. Nimic nu documenteaz─â mai persuasiv ┼či agasant c├«t de al─âturea cu drumul e, ├«n fa┼úa provoc─ârilor globale, mare parte din st├«nga occidental─â dec├«t reac┼úiile dispropor┼úionate iscate de victoria electoral─â a premierului israelian Beniamin Netanyahu. C─âci prea pu┼úini ├«i ├«n┼úeleg cu adev─ârat resorturile ┼či modul optim de raportare la ele.

Succesul repurtat ├«n, totu┼či, singurele alegeri democratice din Orientul Mijlociu de un lider conservator care nu se d─â ├«n l─âturi s─â dea glas, tran┼čant, temerilor unui amplu segment al electoratului israelian a sf├«r┼čit, a┼čadar, prin a isteriza mult─â lume important─â. A ├«nfuriat Casa Alb─â. I-a ├«nnegrit pe varii editoriali┼čti vest-europeni. ┼×i i-a m├«niat la culme pe to┼úi cei, mul┼úi, care ├«i somaser─â pe israelieni s─â-┼či bage min┼úile ├«n cap, s─â ├«n┼úeleag─â c─â, dac─â vor s─â evite izolarea interna┼úional─â ┼či posibile sanc┼úiuni, vor trebui s─â ofere noi concesii, de preferin┼ú─â unilaterale, ┼či c─â, ├«n acest scop, va fi obligatoriu s─â se aleag─â st├«nga, iar nu Bibi Netanyahu. 

Iat─â ├«ns─â c─â, angoasat de experien┼úa ultimilor 15 ani, electoratul israelian s-a pus, ce mai tura-vura, pe picioarele din spate. Semn de ├«nd─âr─âtnicie maxim─â, a optat, neeuropean, pentru a ignora apelurile binevoitorilor din Occident ┼či a ales avertismentele dreptei na┼úionaliste, ├«n loc s─â voteze st├«nga. Ghinion. ÔÇ×AcumÔÇť, scrie un editorialist israelian al unui cotidian berlinez, ÔÇ×palestinienii au toate motivele s─â-┼či frece m├«inile de bucurieÔÇť. Fiindc─â nimic nu le-ar escamota mai eficient palestinienilor lui Mahmud Abbas caren┼úele ┼či ÔÇ×neajunsurile proprii ├«n procesul de pace dec├«t un guvern israelian na┼úionalistÔÇť. Care (abandon├«nd procesul de pace) ÔÇ×ar putea m├«na statul evreu ├«ntr-o izolare f─âr─â precedentÔÇť. 

Reac┼úia glacial─â a pre┼čedintelui SUA la cea de-a patra victorie electoral─â a lui Netanyahu, ca ┼či cererile unor editoriali┼čti de st├«nga, vest-europeni, de amplificare a presiunilor asupra statului evreu, dac─â nu chiar de trecere la un regim de sanc┼úiuni, par s─â sprijine acest punct de vedere. E-adev─ârat c─â, la Casa Alb─â, s-a ├«nregistrat o t─âcere elocvent─â. Pune pe g├«nduri refuzul pre┼čedintelui american, primul de acest fel, din istoria recent─â, dup─â ┼čtiin┼úa mea, de a-l felicita personal, din capul locului, dup─â victorie, pe liderul israelian. Asta, ├«n condi┼úiile ├«n care Obama nu s-a ferit, vai, s─â gratuleze dup─â alegeri probabil trucate numero┼či tirani. De pild─â, pe Vladimir Putin, pe ex-┼čeful nega┼úionist al Iranului, precum ┼či pe un lider islamist autoritar ┼či anti-occidental ca pre┼čedintele turc, Erdogan, care ┼či-a b─âtut joc cum a vrut de ideea unui stat de drept ├«n Turcia. 

Cred unii c─â am asista, ├«n cazul lui Obama, la o replic─â fireasc─â. ├Än fond, SUA ar avea tot dreptul s─â fie alarmate de ideea renun┼ú─ârii la solu┼úia celor dou─â state, avansat─â de Netanyahu ├«n campania sa electoral─â. Al┼úii consider─â c─â am avea de-a face, ├«ntre altele, cu o mostr─â de vindict─â ┼či ranchiun─â. C─â ne-am g─âsi ├«n fa┼úa unui tardiv ┼či jenant ecou de repulsie ┼či respingere, generat de cel de-al treilea discurs rostit, ├«n pofida lui Barack Obama, ├«n fa┼úa Camerelor reunite ale Congresului SUA, de c─âtre Netanyahu. C─âci nu e un secret c─â pre┼čedintele american s-a sim┼úit sfidat de acest discurs, cer├«nd renun┼úarea la un proxim acord nuclear, virtual pernicios ┼či periculos, cu un regim iranian islamist ┼či fanatic, care men┼úine terorismul ├«ntre armele panopliei sale fundamentaliste. 

Ceea ce frapeaz─â e, ├«ntre altele, dubla m─âsur─â. St├«nga, din care face parte ┼či cea nominal moderat─â, a lui Obama, nu doar cea extremist─â ┼či violent─â din ÔÇ×BlockupyÔÇť, care s-a dedat miercuri la devast─âri, la Frankfurt, spre a-┼či manifesta visceralul anticapitalism, a avut o replic─â radical diferit─â la scrutinul elen. Nu pu┼úini au g─âsit de cuviin┼ú─â s─â ata┼čeze aiuritoarei victorii a forma┼úiunilor extremiste de st├«nga ┼či dreapta care au format coali┼úia de la Atena un avertisment zgomotos, cer├«nd Apusului ÔÇ×s─â respecteÔÇť voin┼úa democratic─â a grecilor.

Se casc─â aici o regretabil─â duplicitate. Ba chiar ┼či, nu mai pu┼úin deplorabil, o inadecvare la realit─â┼úi. Fiindc─â procesul de pace din Orientul Apropiat a murit, ├«n mod demonstrabil, de mult, chiar ├«naintea demersurilor diplomatice unilaterale ale autorit─â┼úii palestiniene, iar Netanyahu n-a f─âcut dec├«t s─â-i anun┼úe, oficial, decesul. ├Än fine, s-a ivit ├«n scen─â ┼či o polarizare occidental─â extrem de periculoas─â ├«n vremi de provoc─âri majore la adresa democra┼úiilor. Din care face parte ┼či statul evreu. 

Or, a-i atribui unilateral vina pentru e┼čecul procesului de pace dreptei israeliene sau lui Netanyahu personal ├«nseamn─â a ignora ori a trunchia istoria. ├Änseamn─â a ┼čterge din memorie, de pild─â, experien┼úa Likudului condus de Netanyahu, al c─ârui ┼čef de odinioar─â, Sharon, a evacuat unilateral Gaza, pentru ca Israelul s─â se trezeasc─â apoi bombardat ani la r├«nd, cu rachete, din f├«┼čie, de proasp─ât ├«mputernici┼úii terori┼čti islami┼čti. La fel s-a ├«nt├«mplat dup─â ce st├«nga israelian─â ├«n frunte cu Ehud Olmert a evacuat f├«┼čia de securitate din sudul Libanului, f─âc├«nd loc expansiunii ┼či agresiunii grup─ârii teroriste ┼čiite, pro-iraniene, Hezbollah. 

E-adev─ârat c─â premierul israelian ┼či-a repurtat nefericit victoria, procur├«ndu-┼či-o ├«n mod criticabil, pe baz─â de spaim─â ┼či printr-o campanie na┼úionalist─â. Dar, dat fiind nivelul de informare politic─â nemanipulat─â propriu electoratului israelian, el n-ar fi avut c├«┼čtig de cauz─â dac─â frica multor cet─â┼úeni ai statului evreu ar fi fost, pur ┼či simplu, ira┼úional─â ┼či ne├«ntemeiat─â. 

A-l amenin┼úa acum cu sanc┼úiunile ┼či izolarea, invocat─â sumbru de o parte din st├«nga european─â, e un demers de dou─â ori inadecvat. C─âci a spori frica unui electorat oricum terorizat nu va putea ├«n veci s─â contribuie la accentuarea apeten┼úei c─âtre dialog ┼či la dezamorsarea de conflicte. ├Än plus, ad├«nce┼čte grav, ├«n epoci de pericol mare, polarizarea lumii libere, manifestat─â deopotriv─â ├«n clivajul tot mai amplu ┼či v─âdit, desp─âr┼úind Israelul de SUA, ori America de Europa, ca ┼či ├«n cel ├«ndep─ârt├«ndu-l pe pre┼čedintele american de propriul s─âu popor, reprezentat de senatorii ┼či deputa┼úii din Congres. 

Cum ar putea jocul de-a frica ┼či abunden┼úa de inadecv─âri ┼či polariz─âri s─â promoveze, ├«n atari condi┼úii, pacea, r─âm├«ne un enorm mister.

(articol ap─ârut pe site-ul Deutsche Welle , www.dw.de

Deutsche Welle. 

p 20 Catedrala Sfinta Sofia din Kiev WC jpg
Elemente religioase în conflictul ruso-ucrainean
Statul finan╚Ťeaz─â activit─â╚Ťile Bisericii, iar Biserica confer─â legitimitate statului.
Anticiclonul rusesc nu cedeaz─â jpeg
Anticiclonul rusesc nu cedeaz─â
Rusia de azi este închisă pentru noi: nu știm despre filmele lor, cultura lor nu o difuzăm și nu o vrem, limba rusă nu ne place, iar politica Rusiei se rezumă la persoana lui Putin și nici asta nu prea ne interesează.
ÔÇ×Ucraina e pierdut─â pentru RusiaÔÇŁ ÔÇô interviu cu Anatol ╚Ü─éRANU, fost ambasador al Republicii Moldova ├«n Rusia jpeg
ÔÇ×Ucraina e pierdut─â pentru RusiaÔÇŁ ÔÇô interviu cu Anatol ╚Ü─éRANU, fost ambasador al Republicii Moldova ├«n Rusia
ÔÇ×Gafele comunit─â╚Ťii occidentale ├«n raport cu regimul lui Putin au contribuit la ceea ce se ├«nt├«mpl─â ast─âzi.ÔÇŁ
Ce ├«l mobilizeaz─â pe Putin? ÔÇô interviu cu Adam MICHNIK jpeg
Ce ├«l mobilizeaz─â pe Putin? ÔÇô interviu cu Adam MICHNIK
ÔÇ×Putin a avut un anumit obiectiv atunci c├«nd a ├«nceput s─â mobilizeze trupele, dar s-a lovit de ceva neprev─âzut.ÔÇŁ
Jocurile privirii jpeg
Jocurile privirii
Prin╚Öi ├«n v├«rtejul aceleia╚Öi lumi, Eminescu ╚Öi Caragiale nu s├«nt, de fapt, ├«n disjunc╚Ťie, ci ├«ntr-o continuitate aproape magic─â.
Catedrala M├«ntuirii Neamului ÔÇô sau pragul civiliza╚Ťional dincolo de care trebuie s─â p─â╚Öim jpeg
Catedrala M├«ntuirii Neamului ÔÇô sau pragul civiliza╚Ťional dincolo de care trebuie s─â p─â╚Öim
├Än pozi╚Ťia pe care o avem cei mai mul╚Ťi dintre noi ├«n fa╚Ťa dezbaterii privind construc╚Ťia Catedralei M├«ntuirii Neamului, exist─â mult─â tr─âire tipic rom├óneasc─â.
Istoria uitată a Buștenariului jpeg
Istoria uitată a Buștenariului
Descoperirea zăcămintelor de aur negru avea să schimbe complet așezarea molcomă și uitată de timp, ducînd la un adevărat boom demografic și industrial.
Iran: de la trei genuri la unul jpeg
Iran: de la trei genuri la unul
Vechii per╚Öi recuno╚Öteau trei genuri, sau cel pu╚Ťin o veche civilizatie de acum 3.000 de ani descoperit─â la Hasanlu ├«n nord-vestul Iranului.
Hong Kong ÔÇô momentul adev─ârului jpeg
Hong Kong ÔÇô momentul adev─ârului
Aceast─â cvasi-promisiune de azil politic ├«nc├«nt─â auzul unor grupuri de profesioni╚Öti din Hong Kong, care promoveaz─â ideea unei emigra╚Ťii colective spre noi ÔÇ×ora╚Öe┬ácharterÔÇŁ┬ásituate ├«n ╚Ť─âri mai libere.
China, ├«n c─âutarea legitimit─â╚Ťii jpeg
China, ├«n c─âutarea legitimit─â╚Ťii
Democra╚Ťia liberal─â se confrunt─â cu o criz─â de legitimitate ÔÇô sau, cel pu╚Ťin, a╚Öa ni se spune. Oamenii nu mai au ├«ncredere ├«n guvernarea elitelor liberale ╚Öi tot mai mult─â lume crede c─â oferta actual─â de democra╚Ťie este o p─âc─âleal─â.
P├«n─â la Praga ┼či ├«napoi jpeg
P├«n─â la Praga ┼či ├«napoi
Am tr─âit mult─â vreme temerea c─â voi ajunge ├«ntr-o situa┼úie f─âr─â ie┼čire atunci c├«nd, nevoit s─â fac pe ghidul turistic prin Bucure┼čti, nu prea voi avea ce s─â le ar─ât oaspe┼úilor. Str─âzile congestionate? Cl─âdirile-monument ne├«ngrijite? Casa Poporului?! M─ân─âstirile asaltate de cer┼četori?
America se întoarce în Irak jpeg
America se întoarce în Irak
Decizia pre┼čedintele Barack Obama de a spori num─ârul trupelor terestre americane din Irak ┼či de a le plasa ├«n provincia Anbar, preponderent sunnit─â, a st├«rnit numeroase discu┼úii aprinse. ├Än Statele Unite, dezbaterea public─â a pus pe tapet experien┼úa Vietnamului, unde desf─â┼čurarea tot mai masiv─â de ac┼úiuni militare a dus la o ├«mpotmolire grav─â.
Urm─ârile declinului Rusiei png
Urm─ârile declinului Rusiei
Pe m─âsur─â ce Europa dezbate dac─â s─â ├«┼či men┼úin─â sau nu sanc┼úiunile contra Rusiei, politica de agresiune ├«mpotriva Ucrainei pe care o duce Kremlinul continu─â, f─âr─â nici un fel de dezbatere. De┼či Rusia este ├«ntr-un declin evident, ea reprezint─â ├«nc─â un real pericol pentru stabilitatea interna┼úional─â din Europa ┼či nu numai.
Jocul de a frica jpeg
Jocul de-a frica
Nimic nu documenteaz─â mai persuasiv ┼či agasant c├«t de al─âturea cu drumul e, ├«n fa┼úa provoc─ârilor globale, mare parte din st├«nga occidental─â dec├«t reac┼úiile dispropor┼úionate iscate de victoria electoral─â a premierului israelian Beniamin Netanyahu.
Melancolia lui Fawad ÔÇô poveste afgan─â jpeg
Melancolia lui Fawad ÔÇô poveste afgan─â
V─âzut din Occident, Afganistanul e un fund de r├«p─â ├«n care c├«┼úiva sminti┼úi dau de lucru NATO. Presa occidental─â e responsabil─â de imaginea foarte precar─â a Afganistanului ÔÇô c├«nd se vorbe┼čte, e mereu despre atacuri, explozii, militari mor┼úi cu onoare la datorie (├«ntotdeauna ai no┼čtri, nu ai lor) ┼či e┼čecuri colosale.
Pînă unde putem lupta cu statul islamic jpeg
Pînă unde putem lupta cu statul islamic
Exist─â o ├«ndelungat─â ┼či controversat─â istorie a extinselor interven┼úii militare str─âine ├«n Orientul Mijlociu ┼či este de sperat ca decizia pre┼čedintelui SUA, Barack Obama, de a purta r─âzboi contra statului islamic nu va demonstra altceva. Nici un alt grup terorist nu merit─â mai mult s─â fie distrus dec├«t ace┼čti jihadi┼čti uciga┼či ┼či pr─âd─âtori.
Taksim ┼či iluzia modelelor jpeg
Taksim ┼či iluzia modelelor
Da, poli┼úia a evacuat pia┼úa Taksim din Istanbul, la ora la care scriu. Da, ┼či ├«n Ankara, protestatarii au fost ├«ndep─ârta┼úi, la fel ├«n Izmir. Da, de fiecare dat─â c├«nd protestatarii se adun─â pe str─âzi, poli┼úia intervine rapid. ├Äns─â premierul Erdogan ┼či AKP s├«nt cei care au pierdut.
Sl─âbiciunile Chinei   argument monetar jpeg
Sl─âbiciunile Chinei - argument monetar
C├«nd discut despre China, de regul─â, impun un exerci┼úiu socratic. Simulez c─â s├«nt de acord cu m─âre┼úia statului chinez, dup─â care ├«mi ├«ntreb interlocutorul dac─â ┼čtie care este moneda sa. Cu to┼úii s├«nt de acord ┼či explic─â pe larg cum chinezii ├«i vor dep─â┼či pe americani, dar pu┼úini s├«nt capabili s─â spun─â numele monedei chineze┼čti.
Alegerile lui Mohamed Morsi jpeg
Alegerile lui Mohamed Morsi
Noul pre┼čedinte al Egiptului, Mohamed Morsi, provine din r├«ndul organiza┼úiei Fra┼úilor Musulmani ÔÇô acest simplu enun┼ú a speriat o mare parte a opiniei publice ├«n str─âin─âtate ┼či pe egiptenii cu orient─âri seculariste.
Securitate, diploma┼úia comer┼úului ┼či iar securitate jpeg
Securitate, diploma┼úia comer┼úului ┼či iar securitate
Un nou juc─âtor de anvergur─â s-a a┼čezat la mas─â ├«n Orientul Mijlociu. Turcia politicii externe concentrate aproape exclusiv pe securitate, pe linia ÔÇ×zero probleme cu veciniiÔÇť ┼či pe rolul NATO, ├«n str├«ns─â leg─âtur─â cu alian┼úa uneori tensionat─â cu Statele Unite, ┼či-a modificat aproape radical strategia.
Retrofuturism: un exemplu standard jpeg
Retrofuturism: un exemplu standard
V─â propun o poveste cu spa┼úii sacre, din India. Arhitectul Sameep Padera are, pentru weekendurile c├«nd iese din Mumbai, o ferm─â modest─â la Wadeshwar, un sat de hindu┼či la 70 km de metropola uria┼č─â. Probabil e o cas─â la ┼úar─â cu oleac─â de curte. De cum s-a a┼čezat ├«n sat, preo┼úii locului au venit s─â cear─â dona┼úii pentru un templu dedicat lui Shiva.
ÔÇ×Trezirea arab─âÔÇť ├«n confuzia postrevolu╚Ťionar─â jpeg
ÔÇ×Trezirea arab─âÔÇť ├«n confuzia postrevolu╚Ťionar─â
Prim─âvara arab─â ÔÇô sau ÔÇ×trezirea arab─âÔÇť, cum a mai fost numit` ÔÇô a declan╚Öat un entuziasm cu accente de delir uneori, exact a╚Öa cum s-a ├«nt├«mplat cu revoltele de strad─â din 2009 ├«n Iran. Acum i-a luat locul o dezam─âgire pe m─âsur─â, ├«nso╚Ťit─â de discursuri despre democra╚Ťie, golite de fond.
Dilema veche la Timpul prezent   Ce vrei să te faci cînd vei fi mare? png
Centrul ┼či estul Europei - o regiune complicat─â -
A ┼časea edi┼úie a forumului jurnali┼čtilor din Europa Central─â ┼či de Est, desf─â┼čurat─â la Var┼čovia sub auspiciile organiza┼úiei Ini┼úiativa Central-European─â, a scos la iveal─â problemele comune ┼či difer...
Dilema veche la Timpul prezent   Ce vrei să te faci cînd vei fi mare? png
Timpul retoricii a trecut. E vremea acţiunii
"Din discuţiile mele cu Gorbaciov am reţinut că principala sa preocupare era să menţină integritatea teritorială a Uniunii Sovietice......

Adevarul.ro

image
Rom├ónii, la fel de ÔÇ×aten┼úiÔÇŁ cu mediul ca francezii ├«n urm─â cu 30 de ani. Cum se comport─â acum cei din Vestul Europei
Acum 30 de ani, francezii aruncau chi┼čtoacele pe plaj─â, PET-urile ├«n ape ┼či se comportau exact ca rom├ónii ├«n anul 2022. ├Äntre timp, lucrurile s-au schimbat radical ├«n Fran┼úa
image
M─ârturiile ┼čoferi┼úei care a omor├ót patru muncitori la Ia┼či. Femeia spune c─â n-a fost acolo, ci se uita la desene animate
O echip─â a firmei Citadin din subordinea Prim─âriei Ia┼či se afla la o lucrare, ├«ntr-o noapte de iunie, c├ónd a fost spulberat─â de ma┼čina condus─â de o femeie ├«n stare de ebrietate. Patru oameni au murit, iar patru au fost r─âni┼úi.
image
Paguba unor rom├óni care ┼či-au rezervat vacan┼úe ├«n Grecia. ÔÇ×O voce r─âstit─â a spus c─â doar turi┼čtii din Rom├ónia fac astaÔÇŁ
Mai mul┼úi rom├óni care voiau s─â-┼či rezerve vacan┼úa ├«n Grecia au fost victimele unor escroci. Acum, turi┼čtii au pierdut sute ┼či chiar mii de euro pe care e posibil s─â nu-i mai recupereze.

HIstoria.ro

image
Predica de la Clermont: Chemarea la Prima Cruciad─â
├Än ziua de 27 noiembrie 1095, pe c├ómpul din fa╚Ťa ora╚Öului Clermont, c├óteva sute de oameni a╚Öteptau s─â aud─â predica papei Urban al II-lea.
image
Frontul din Caucaz al R─âzboiului ruso-turc din 1877-1878
R─âzboiul din 1877-1878 este cunoscut mai ales pentru frontul din Balcani, la care au luat parte mari unit─â╚Ťi otomane, ruse╚Öti ╚Öi rom├óne╚Öti ├«n principal, dar ╚Öi trupe s├órbe╚Öti ╚Öi muntenegrene.
image
Necunoscuta poveste a raclei în care s-au odihnit osemintele voievodului Mihai Viteazul
Cu ocazia comemor─ârii recente a mor╚Ťii voievodului Mihai Viteazul, Muzeului Militar Na╚Ťional ÔÇ×Regele Ferdinand IÔÇŁ a publicat pe pagina de socializare a institu╚Ťiei povestea inedit─â a raclei ├«n care, pentru un timp, s-au odihnit osemintele.