Pînă unde putem lupta cu statul islamic

Gareth EVANS
Publicat în Dilema Veche nr. 555 din 2-8 octombrie 2014
Pînă unde putem lupta cu statul islamic jpeg

Exist─â o ├«ndelungat─â ┼či controversat─â istorie a extinselor interven┼úii militare str─âine ├«n Orientul Mijlociu ┼či este de sperat ca decizia pre┼čedintelui SUA, Barack Obama, de a purta r─âzboi contra statului islamic nu va demonstra altceva. Nici un alt grup terorist nu merit─â mai mult s─â fie distrus dec├«t ace┼čti jihadi┼čti uciga┼či ┼či pr─âd─âtori. 

Dar, dup─â cum este descris─â ┼či conceput─â actuala misiune condus─â de SUA, nu reiese foarte clar dac─â obiectivele sale s├«nt realizabile ┼či acceptabile ├«n ceea ce prive┼čte timpul, banii ┼či vie┼úile umane.

Problema principal─â este c─â aceste c├«┼čtiguri teritoriale ale statului islamic s├«nt abordate din trei perspective diferite, fiecare cer├«nd un alt tip de r─âspuns opera┼úional. ├Än primul r├«nd, este vorba despre misiunea umanitar─â de a proteja popula┼úia civil─â din Irak ┼či Siria de un genocid. Apoi, e nevoia de a feri cet─â┼úenii altor state de actele de terorism din partea statului islamic. ┼×i mai este dorin┼úa de a restaura integritatea teritorial─â ┼či stabilitatea ├«n zon─â.

Retorica lui Obama ┼či a unuia dintre cei mai entuzia┼čti parteneri de p├«n─â acum pe care acesta ├«i are, Tony Abbot, prim-ministrul Australiei, oscileaz─â ├«ntre primele obiective, f─âc├«nd aluzie la cel de-al treilea, cre├«nd astfel speran┼úe ┼či a┼čtept─âri c─â, de fapt, toate cele trei vor fi ├«ndeplinite ├«n cel mai eficient mod posibil. Realistic vorbind, doar misiunea umanitar─â are ┼čansa de a fi ├«ndeplinit─â din toate cele patru strategii care se afl─â acum ├«n dezbatere: raiduri aeriene contra for┼úelor armate ale statului islamic; antrenament, formare, spionaj ┼či armament pentru for┼úele militare ale opozi┼úiei nonextremiste kurde, irakiene ┼či siriene; intensificarea eforturilor interna┼úionale contra terorismului  ┼či ajutor umanitar pentru a reloca civilii. 

Este evident faptul c─â opera┼úiunile militare conduse de Occident nu pot restabili doar prin propriile puteri integritatea teritorial─â ├«n Irak ┼či Siria, sau s─â re├«ntemeieze o stabilitate regional─â mai larg─â. Interven┼úia militar─â poate ajuta la men┼úinerea Irakului pe linia de plutire, contra unei dezintegr─âri, stop├«nd astfel r─âsp├«ndirea cancerului statului islamic ├«n ┼ú─âri precum Iordania. Dar dac─â 150.000 de trupe americane n-au putut stabiliza Irakul ├«n lipsa unui guvern competent, m─âsurile limitate ale ofertei de acum nu pot fi de ajuns. ┼×i ar trebui s─â ┼čtim c─â orice interven┼úie militar─â occidental─â, cu obiective mai degrab─â politice dec├«t pur umanitare, poart─â un risc real de a inflama un sentiment de sect─â. 

Lucrurile ar putea sta altfel dac─â SUA ┼či al┼úi actori principali ar demara simultan o ac┼úiune de stabilizare regional─â pe plan larg, ├«ns─â exist─â prea mult─â competi┼úie ├«n agendele fiec─âruia, pentru a reu┼či s─â fac─â ceva realist ├«n viitorul apropiat. 

Rivalitatea sunni ÔÇô ┼čiia ├«nseamn─â c─â Arabia Saudit─â ┼či ┼ú─ârile din Golf nu vor acorda un rol semnificativ Iranului. ┼×i nici Occidentul nu va percepe rolul central pe care Iranul ├«n are ├«n mai multe demersuri multilaterale, de fric─â s─â nu piard─â p├«rghiile de negociere ├«n privin┼úa programului nuclear al Iranului. 

S├«nt pu┼úini cei dornici s─â accepte c─â pre┼čedintele Siriei, Bashar al-Assad, ├«n ciuda palmaresului s─âu abominabil, trebuie s─â fie acum parte a solu┼úiei. ┼×i c─â rana deschis─â a conflictului israeliano-palestinian joac─â un rol ├«n oricare dintre aceste rivalit─â┼úi. 

Obiectivul de combatere a terorismului este mai plauzibil dec├«t orice stabilizare politic─â, iar politicile interne, at├«t ├«n SUA ┼či Australia, c├«t ┼či ├«n alte p─âr┼úi au nevoie probabil de importan┼úa pe care o acord─â liderii occidentali. ├Än m─âsura ├«n care focarele de terorism pot fi distruse, cum s-a ├«nt├«mplat cu Al Qaeda ├«n r─âzboiul din Afganistan, vor sc─âdea ┼čansele apari┼úiei unor noi terori┼čti.

Dar este greu de crezut c─â o campanie militar─â ca cea de acum, chiar dac─â ar beneficia de un ajutor substan┼úial din partea ┼ú─ârilor arabe, ar putea atinge acest obiectiv ├«n viitorul apropiat, sau cu orice pre┼ú, at├«t ├«n Irak, c├«t ┼či ├«n Siria, unde statul islamic are refugii. Greutatea real─â va trebui s─â fie suportat─â, ca ┼či p├«n─â acum, de o cooperare interna┼úional─â eficient─â, ├«n ceea ce prive┼čte ac┼úiunile de spionaj ┼či acte poli┼úiene┼čti. 

Competen┼úa trupelor terestre irakiene ┼či kurde ÔÇô cruciale dac─â teritoriul este ocupat ÔÇô va cere timp s─â fie construit─â, dar nici atunci n-ar putea fi realizat─â cu a┼ča-numitele for┼úe moderate din Siria. Raidurile aeriene de oriunde risc─â s─â provoace victime umane civile, risc├«nd astfel s─â inflameze ┼či sentimentele de opozi┼úie.

├Än plus, raidurile aeriene ├«n Siria, f─âr─â a avea un consens guvernamental sau autorizare din partea Consiliului de Securitate, vor fi, ├«n mod evident, o ├«nc─âlcare a Cartei Na┼úiunilor Unite. 

Perspectiva unor atacuri din partea statului islamic asupra SUA nu s├«nt at├«t de reale sau ├«ndeajuns de iminente pentru a justifica recurgerea la excep┼úia de ÔÇ×autoap─ârareÔÇť. Ra┼úiunea ┼či sim┼úirea conteaz─â c├«nd vorbim despre combaterea terorismului ┼či acestea devin din ce ├«n ce mai greu de cucerit c├«nd SUA ┼či alia┼úii se lanseaz─â ├«n ac┼úiuni militare care ├«ncalc─â, ├«n mod evident, legile interna┼úionale. 

Adeziunea lent─â a ┼ú─ârilor arabe fa┼ú─â de campania lui Obama demonstreaz─â c─â cei mai mul┼úi nu se simt confortabil cu aceste ac┼úiuni. 

De departe, cel mai acceptabil motiv pentru o ac┼úiune militar─â este ÔÇô ┼či a ┼či fost, de la bun ├«nceput ÔÇô obiectivul umanitar: responsabilitatea de a proteja popula┼úia expus─â genocidului, a epur─ârii etnice ┼či a altor mari crime contra umanit─â┼úii sau a crimelor de r─âzboi. Am argumentat c─â toate condi┼úiile necesare ├«n acest context au fost ├«ndeplinite ┼či vor continua c├«t timp statul islamic ├«┼či men┼úine acest ├«ngrozitor modus operandi.

Ac┼úion├«nd ├«n acest cadru, SUA ┼či for┼úele aliate pot fi ├«ndrept─â┼úite s─â ├«ntrerup─â, s─â dezintegreze ┼či s─â urm─âreasc─â distrugerea capacit─â┼úii statului islamic, ├«ntr-un mod care ar ajuta, de asemenea, obiectivului de combatere a terorismului. 

Dar obiectivul primar pentru o interven┼úie trebuie s─â r─âm├«n─â, f─âr─â echivoc, unul umanitar, ┼či, fiind astfel, nu s-ar ├«ntoarce contra misiunii occidentale. Ar putea exista chiar o considerabil─â toleran┼ú─â interna┼úional─â pentru ac┼úiuni bine stabilite ┼či limitate ├«n Siria, ├«n cazul ├«n care exist─â amenin┼ú─âri umanitare iminente.

Dac─â, ├«n primul r├«nd, este definit─â ca fiind campanie umanitar─â, campania contra statului islamic ar putea reu┼či nu doar s─â stopeze posibile viitoare atrocit─â┼úi, dar ┼či s─â taie o bre┼č─â ├«n sursa puterii amenin┼ú─ârii teroriste. Dac─â Occidentul se abate de la acest obiectiv principal, ├«ntreaga ac┼úiune se poate termina prost, cum de altfel s-a ├«nt├«mplat cu multe altele ├«n Orientul Mijlociu.

Gareth Evans, fost ministru de externe al Australiei (1988-1996) ┼či pre┼čedintele Celulei Interna┼úionale de Criz─â (2000-2009), prezideaz─â ├«n prezent Global Center for the Responsibility to Protect, din New York. 

┬ęProject Syndicate, 2014

www.project-syndicate.org 

traducere de Stela GIURGEANU

p 20 Catedrala Sfinta Sofia din Kiev WC jpg
Elemente religioase în conflictul ruso-ucrainean
Statul finan╚Ťeaz─â activit─â╚Ťile Bisericii, iar Biserica confer─â legitimitate statului.
Anticiclonul rusesc nu cedeaz─â jpeg
Anticiclonul rusesc nu cedeaz─â
Rusia de azi este închisă pentru noi: nu știm despre filmele lor, cultura lor nu o difuzăm și nu o vrem, limba rusă nu ne place, iar politica Rusiei se rezumă la persoana lui Putin și nici asta nu prea ne interesează.
ÔÇ×Ucraina e pierdut─â pentru RusiaÔÇŁ ÔÇô interviu cu Anatol ╚Ü─éRANU, fost ambasador al Republicii Moldova ├«n Rusia jpeg
ÔÇ×Ucraina e pierdut─â pentru RusiaÔÇŁ ÔÇô interviu cu Anatol ╚Ü─éRANU, fost ambasador al Republicii Moldova ├«n Rusia
ÔÇ×Gafele comunit─â╚Ťii occidentale ├«n raport cu regimul lui Putin au contribuit la ceea ce se ├«nt├«mpl─â ast─âzi.ÔÇŁ
Ce ├«l mobilizeaz─â pe Putin? ÔÇô interviu cu Adam MICHNIK jpeg
Ce ├«l mobilizeaz─â pe Putin? ÔÇô interviu cu Adam MICHNIK
ÔÇ×Putin a avut un anumit obiectiv atunci c├«nd a ├«nceput s─â mobilizeze trupele, dar s-a lovit de ceva neprev─âzut.ÔÇŁ
Jocurile privirii jpeg
Jocurile privirii
Prin╚Öi ├«n v├«rtejul aceleia╚Öi lumi, Eminescu ╚Öi Caragiale nu s├«nt, de fapt, ├«n disjunc╚Ťie, ci ├«ntr-o continuitate aproape magic─â.
Catedrala M├«ntuirii Neamului ÔÇô sau pragul civiliza╚Ťional dincolo de care trebuie s─â p─â╚Öim jpeg
Catedrala M├«ntuirii Neamului ÔÇô sau pragul civiliza╚Ťional dincolo de care trebuie s─â p─â╚Öim
├Än pozi╚Ťia pe care o avem cei mai mul╚Ťi dintre noi ├«n fa╚Ťa dezbaterii privind construc╚Ťia Catedralei M├«ntuirii Neamului, exist─â mult─â tr─âire tipic rom├óneasc─â.
Istoria uitată a Buștenariului jpeg
Istoria uitată a Buștenariului
Descoperirea zăcămintelor de aur negru avea să schimbe complet așezarea molcomă și uitată de timp, ducînd la un adevărat boom demografic și industrial.
Iran: de la trei genuri la unul jpeg
Iran: de la trei genuri la unul
Vechii per╚Öi recuno╚Öteau trei genuri, sau cel pu╚Ťin o veche civilizatie de acum 3.000 de ani descoperit─â la Hasanlu ├«n nord-vestul Iranului.
Hong Kong ÔÇô momentul adev─ârului jpeg
Hong Kong ÔÇô momentul adev─ârului
Aceast─â cvasi-promisiune de azil politic ├«nc├«nt─â auzul unor grupuri de profesioni╚Öti din Hong Kong, care promoveaz─â ideea unei emigra╚Ťii colective spre noi ÔÇ×ora╚Öe┬ácharterÔÇŁ┬ásituate ├«n ╚Ť─âri mai libere.
China, ├«n c─âutarea legitimit─â╚Ťii jpeg
China, ├«n c─âutarea legitimit─â╚Ťii
Democra╚Ťia liberal─â se confrunt─â cu o criz─â de legitimitate ÔÇô sau, cel pu╚Ťin, a╚Öa ni se spune. Oamenii nu mai au ├«ncredere ├«n guvernarea elitelor liberale ╚Öi tot mai mult─â lume crede c─â oferta actual─â de democra╚Ťie este o p─âc─âleal─â.
P├«n─â la Praga ┼či ├«napoi jpeg
P├«n─â la Praga ┼či ├«napoi
Am tr─âit mult─â vreme temerea c─â voi ajunge ├«ntr-o situa┼úie f─âr─â ie┼čire atunci c├«nd, nevoit s─â fac pe ghidul turistic prin Bucure┼čti, nu prea voi avea ce s─â le ar─ât oaspe┼úilor. Str─âzile congestionate? Cl─âdirile-monument ne├«ngrijite? Casa Poporului?! M─ân─âstirile asaltate de cer┼četori?
America se întoarce în Irak jpeg
America se întoarce în Irak
Decizia pre┼čedintele Barack Obama de a spori num─ârul trupelor terestre americane din Irak ┼či de a le plasa ├«n provincia Anbar, preponderent sunnit─â, a st├«rnit numeroase discu┼úii aprinse. ├Än Statele Unite, dezbaterea public─â a pus pe tapet experien┼úa Vietnamului, unde desf─â┼čurarea tot mai masiv─â de ac┼úiuni militare a dus la o ├«mpotmolire grav─â.
Urm─ârile declinului Rusiei png
Urm─ârile declinului Rusiei
Pe m─âsur─â ce Europa dezbate dac─â s─â ├«┼či men┼úin─â sau nu sanc┼úiunile contra Rusiei, politica de agresiune ├«mpotriva Ucrainei pe care o duce Kremlinul continu─â, f─âr─â nici un fel de dezbatere. De┼či Rusia este ├«ntr-un declin evident, ea reprezint─â ├«nc─â un real pericol pentru stabilitatea interna┼úional─â din Europa ┼či nu numai.
Jocul de a frica jpeg
Jocul de-a frica
Nimic nu documenteaz─â mai persuasiv ┼či agasant c├«t de al─âturea cu drumul e, ├«n fa┼úa provoc─ârilor globale, mare parte din st├«nga occidental─â dec├«t reac┼úiile dispropor┼úionate iscate de victoria electoral─â a premierului israelian Beniamin Netanyahu.
Melancolia lui Fawad ÔÇô poveste afgan─â jpeg
Melancolia lui Fawad ÔÇô poveste afgan─â
V─âzut din Occident, Afganistanul e un fund de r├«p─â ├«n care c├«┼úiva sminti┼úi dau de lucru NATO. Presa occidental─â e responsabil─â de imaginea foarte precar─â a Afganistanului ÔÇô c├«nd se vorbe┼čte, e mereu despre atacuri, explozii, militari mor┼úi cu onoare la datorie (├«ntotdeauna ai no┼čtri, nu ai lor) ┼či e┼čecuri colosale.
Pînă unde putem lupta cu statul islamic jpeg
Pînă unde putem lupta cu statul islamic
Exist─â o ├«ndelungat─â ┼či controversat─â istorie a extinselor interven┼úii militare str─âine ├«n Orientul Mijlociu ┼či este de sperat ca decizia pre┼čedintelui SUA, Barack Obama, de a purta r─âzboi contra statului islamic nu va demonstra altceva. Nici un alt grup terorist nu merit─â mai mult s─â fie distrus dec├«t ace┼čti jihadi┼čti uciga┼či ┼či pr─âd─âtori.
Taksim ┼či iluzia modelelor jpeg
Taksim ┼či iluzia modelelor
Da, poli┼úia a evacuat pia┼úa Taksim din Istanbul, la ora la care scriu. Da, ┼či ├«n Ankara, protestatarii au fost ├«ndep─ârta┼úi, la fel ├«n Izmir. Da, de fiecare dat─â c├«nd protestatarii se adun─â pe str─âzi, poli┼úia intervine rapid. ├Äns─â premierul Erdogan ┼či AKP s├«nt cei care au pierdut.
Sl─âbiciunile Chinei   argument monetar jpeg
Sl─âbiciunile Chinei - argument monetar
C├«nd discut despre China, de regul─â, impun un exerci┼úiu socratic. Simulez c─â s├«nt de acord cu m─âre┼úia statului chinez, dup─â care ├«mi ├«ntreb interlocutorul dac─â ┼čtie care este moneda sa. Cu to┼úii s├«nt de acord ┼či explic─â pe larg cum chinezii ├«i vor dep─â┼či pe americani, dar pu┼úini s├«nt capabili s─â spun─â numele monedei chineze┼čti.
Alegerile lui Mohamed Morsi jpeg
Alegerile lui Mohamed Morsi
Noul pre┼čedinte al Egiptului, Mohamed Morsi, provine din r├«ndul organiza┼úiei Fra┼úilor Musulmani ÔÇô acest simplu enun┼ú a speriat o mare parte a opiniei publice ├«n str─âin─âtate ┼či pe egiptenii cu orient─âri seculariste.
Securitate, diploma┼úia comer┼úului ┼či iar securitate jpeg
Securitate, diploma┼úia comer┼úului ┼či iar securitate
Un nou juc─âtor de anvergur─â s-a a┼čezat la mas─â ├«n Orientul Mijlociu. Turcia politicii externe concentrate aproape exclusiv pe securitate, pe linia ÔÇ×zero probleme cu veciniiÔÇť ┼či pe rolul NATO, ├«n str├«ns─â leg─âtur─â cu alian┼úa uneori tensionat─â cu Statele Unite, ┼či-a modificat aproape radical strategia.
Retrofuturism: un exemplu standard jpeg
Retrofuturism: un exemplu standard
V─â propun o poveste cu spa┼úii sacre, din India. Arhitectul Sameep Padera are, pentru weekendurile c├«nd iese din Mumbai, o ferm─â modest─â la Wadeshwar, un sat de hindu┼či la 70 km de metropola uria┼č─â. Probabil e o cas─â la ┼úar─â cu oleac─â de curte. De cum s-a a┼čezat ├«n sat, preo┼úii locului au venit s─â cear─â dona┼úii pentru un templu dedicat lui Shiva.
ÔÇ×Trezirea arab─âÔÇť ├«n confuzia postrevolu╚Ťionar─â jpeg
ÔÇ×Trezirea arab─âÔÇť ├«n confuzia postrevolu╚Ťionar─â
Prim─âvara arab─â ÔÇô sau ÔÇ×trezirea arab─âÔÇť, cum a mai fost numit` ÔÇô a declan╚Öat un entuziasm cu accente de delir uneori, exact a╚Öa cum s-a ├«nt├«mplat cu revoltele de strad─â din 2009 ├«n Iran. Acum i-a luat locul o dezam─âgire pe m─âsur─â, ├«nso╚Ťit─â de discursuri despre democra╚Ťie, golite de fond.
Dilema veche la Timpul prezent   Ce vrei să te faci cînd vei fi mare? png
Centrul ┼či estul Europei - o regiune complicat─â -
A ┼časea edi┼úie a forumului jurnali┼čtilor din Europa Central─â ┼či de Est, desf─â┼čurat─â la Var┼čovia sub auspiciile organiza┼úiei Ini┼úiativa Central-European─â, a scos la iveal─â problemele comune ┼či difer...
Dilema veche la Timpul prezent   Ce vrei să te faci cînd vei fi mare? png
Timpul retoricii a trecut. E vremea acţiunii
"Din discuţiile mele cu Gorbaciov am reţinut că principala sa preocupare era să menţină integritatea teritorială a Uniunii Sovietice......

Adevarul.ro

image
Ciobanul din Valahia ajuns domnitor al ┼ó─ârii Rom├óne┼čti. A dus o prigoan─â aprig─â ├«mpotriva marilor dreg─âtori
Mircea Ciobanul - domnitorul ┼ó─ârii Rom├óne┼čti care a primit acest nume pentru c─â ├«nainte de a urca pe tron cump─âra oi pentru Constantinopol. Chiar dac─â avea o preocupare pa┼čnic─â, asta nu l-a ├«mpiedicat s─â devin─â unul dintre cei mai cruzi domnitori rom├óni.
image
Concubine plimbate în turism sexual. Cele mai mari preţuri erau la Suceava
Un ora┼č din nordul Bucovinei a ajuns paradis pentru proxene┼úi ┼či prostituate datorit─â tarifelor mari care sunt practicate ├«n aceast─â zon─â.
image
ÔÇ×Pietrele FoameiÔÇŁ au ie┼čit la suprafa┼ú─â ├«n albiile secate ale R├óului Elba: ÔÇ×Dac─â m─â vezi, s─â jele┼čtiÔÇŁ
Europa se confrunt─â cu o secet─â sever─â ├«n urma unor valuri de canicul─â f─âr─â precedent, ceea ce a determinat sc─âderea dramatic─â a debitului unor r├óuri europene importante. ├Än Germania, ├«n albiile secate ale r├óurilor au ie┼čit la iveal─â pietre masive folosite ├«n urm─â cu sute de ani pentru a prevesti vremuri vitrege pentru omenire, relateaz─â Miami Herald.

HIstoria.ro

image
Predica de la Clermont: Chemarea la Prima Cruciad─â
├Än ziua de 27 noiembrie 1095, pe c├ómpul din fa╚Ťa ora╚Öului Clermont, c├óteva sute de oameni a╚Öteptau s─â aud─â predica papei Urban al II-lea.
image
Frontul din Caucaz al R─âzboiului ruso-turc din 1877-1878
R─âzboiul din 1877-1878 este cunoscut mai ales pentru frontul din Balcani, la care au luat parte mari unit─â╚Ťi otomane, ruse╚Öti ╚Öi rom├óne╚Öti ├«n principal, dar ╚Öi trupe s├órbe╚Öti ╚Öi muntenegrene.
image
Necunoscuta poveste a raclei în care s-au odihnit osemintele voievodului Mihai Viteazul
Cu ocazia comemor─ârii recente a mor╚Ťii voievodului Mihai Viteazul, Muzeului Militar Na╚Ťional ÔÇ×Regele Ferdinand IÔÇŁ a publicat pe pagina de socializare a institu╚Ťiei povestea inedit─â a raclei ├«n care, pentru un timp, s-au odihnit osemintele.