Pînă unde putem lupta cu statul islamic

Gareth EVANS
Publicat în Dilema Veche nr. 555 din 2-8 octombrie 2014
Pînă unde putem lupta cu statul islamic jpeg

Există o îndelungată şi controversată istorie a extinselor intervenţii militare străine în Orientul Mijlociu şi este de sperat ca decizia preşedintelui SUA, Barack Obama, de a purta război contra statului islamic nu va demonstra altceva. Nici un alt grup terorist nu merită mai mult să fie distrus decît aceşti jihadişti ucigaşi şi prădători. 

Dar, după cum este descrisă şi concepută actuala misiune condusă de SUA, nu reiese foarte clar dacă obiectivele sale sînt realizabile şi acceptabile în ceea ce priveşte timpul, banii şi vieţile umane.

Problema principală este că aceste cîştiguri teritoriale ale statului islamic sînt abordate din trei perspective diferite, fiecare cerînd un alt tip de răspuns operaţional. În primul rînd, este vorba despre misiunea umanitară de a proteja populaţia civilă din Irak şi Siria de un genocid. Apoi, e nevoia de a feri cetăţenii altor state de actele de terorism din partea statului islamic. Şi mai este dorinţa de a restaura integritatea teritorială şi stabilitatea în zonă.

Retorica lui Obama şi a unuia dintre cei mai entuziaşti parteneri de pînă acum pe care acesta îi are, Tony Abbot, prim-ministrul Australiei, oscilează între primele obiective, făcînd aluzie la cel de-al treilea, creînd astfel speranţe şi aşteptări că, de fapt, toate cele trei vor fi îndeplinite în cel mai eficient mod posibil. Realistic vorbind, doar misiunea umanitară are şansa de a fi îndeplinită din toate cele patru strategii care se află acum în dezbatere: raiduri aeriene contra forţelor armate ale statului islamic; antrenament, formare, spionaj şi armament pentru forţele militare ale opoziţiei nonextremiste kurde, irakiene şi siriene; intensificarea eforturilor internaţionale contra terorismului  şi ajutor umanitar pentru a reloca civilii. 

Este evident faptul că operaţiunile militare conduse de Occident nu pot restabili doar prin propriile puteri integritatea teritorială în Irak şi Siria, sau să reîntemeieze o stabilitate regională mai largă. Intervenţia militară poate ajuta la menţinerea Irakului pe linia de plutire, contra unei dezintegrări, stopînd astfel răspîndirea cancerului statului islamic în ţări precum Iordania. Dar dacă 150.000 de trupe americane n-au putut stabiliza Irakul în lipsa unui guvern competent, măsurile limitate ale ofertei de acum nu pot fi de ajuns. Şi ar trebui să ştim că orice intervenţie militară occidentală, cu obiective mai degrabă politice decît pur umanitare, poartă un risc real de a inflama un sentiment de sectă. 

Lucrurile ar putea sta altfel dacă SUA şi alţi actori principali ar demara simultan o acţiune de stabilizare regională pe plan larg, însă există prea multă competiţie în agendele fiecăruia, pentru a reuşi să facă ceva realist în viitorul apropiat. 

Rivalitatea sunni – şiia înseamnă că Arabia Saudită şi ţările din Golf nu vor acorda un rol semnificativ Iranului. Şi nici Occidentul nu va percepe rolul central pe care Iranul în are în mai multe demersuri multilaterale, de frică să nu piardă pîrghiile de negociere în privinţa programului nuclear al Iranului. 

Sînt puţini cei dornici să accepte că preşedintele Siriei, Bashar al-Assad, în ciuda palmaresului său abominabil, trebuie să fie acum parte a soluţiei. Şi că rana deschisă a conflictului israeliano-palestinian joacă un rol în oricare dintre aceste rivalităţi. 

Obiectivul de combatere a terorismului este mai plauzibil decît orice stabilizare politică, iar politicile interne, atît în SUA şi Australia, cît şi în alte părţi au nevoie probabil de importanţa pe care o acordă liderii occidentali. În măsura în care focarele de terorism pot fi distruse, cum s-a întîmplat cu Al Qaeda în războiul din Afganistan, vor scădea şansele apariţiei unor noi terorişti.

Dar este greu de crezut că o campanie militară ca cea de acum, chiar dacă ar beneficia de un ajutor substanţial din partea ţărilor arabe, ar putea atinge acest obiectiv în viitorul apropiat, sau cu orice preţ, atît în Irak, cît şi în Siria, unde statul islamic are refugii. Greutatea reală va trebui să fie suportată, ca şi pînă acum, de o cooperare internaţională eficientă, în ceea ce priveşte acţiunile de spionaj şi acte poliţieneşti. 

Competenţa trupelor terestre irakiene şi kurde – cruciale dacă teritoriul este ocupat – va cere timp să fie construită, dar nici atunci n-ar putea fi realizată cu aşa-numitele forţe moderate din Siria. Raidurile aeriene de oriunde riscă să provoace victime umane civile, riscînd astfel să inflameze şi sentimentele de opoziţie.

În plus, raidurile aeriene în Siria, fără a avea un consens guvernamental sau autorizare din partea Consiliului de Securitate, vor fi, în mod evident, o încălcare a Cartei Naţiunilor Unite. 

Perspectiva unor atacuri din partea statului islamic asupra SUA nu sînt atît de reale sau îndeajuns de iminente pentru a justifica recurgerea la excepţia de „autoapărare“. Raţiunea şi simţirea contează cînd vorbim despre combaterea terorismului şi acestea devin din ce în ce mai greu de cucerit cînd SUA şi aliaţii se lansează în acţiuni militare care încalcă, în mod evident, legile internaţionale. 

Adeziunea lentă a ţărilor arabe faţă de campania lui Obama demonstrează că cei mai mulţi nu se simt confortabil cu aceste acţiuni. 

De departe, cel mai acceptabil motiv pentru o acţiune militară este – şi a şi fost, de la bun început – obiectivul umanitar: responsabilitatea de a proteja populaţia expusă genocidului, a epurării etnice şi a altor mari crime contra umanităţii sau a crimelor de război. Am argumentat că toate condiţiile necesare în acest context au fost îndeplinite şi vor continua cît timp statul islamic îşi menţine acest îngrozitor modus operandi.

Acţionînd în acest cadru, SUA şi forţele aliate pot fi îndreptăţite să întrerupă, să dezintegreze şi să urmărească distrugerea capacităţii statului islamic, într-un mod care ar ajuta, de asemenea, obiectivului de combatere a terorismului. 

Dar obiectivul primar pentru o intervenţie trebuie să rămînă, fără echivoc, unul umanitar, şi, fiind astfel, nu s-ar întoarce contra misiunii occidentale. Ar putea exista chiar o considerabilă toleranţă internaţională pentru acţiuni bine stabilite şi limitate în Siria, în cazul în care există ameninţări umanitare iminente.

Dacă, în primul rînd, este definită ca fiind campanie umanitară, campania contra statului islamic ar putea reuşi nu doar să stopeze posibile viitoare atrocităţi, dar şi să taie o breşă în sursa puterii ameninţării teroriste. Dacă Occidentul se abate de la acest obiectiv principal, întreaga acţiune se poate termina prost, cum de altfel s-a întîmplat cu multe altele în Orientul Mijlociu.

Gareth Evans, fost ministru de externe al Australiei (1988-1996) şi preşedintele Celulei Internaţionale de Criză (2000-2009), prezidează în prezent Global Center for the Responsibility to Protect, din New York. 

©Project Syndicate, 2014

www.project-syndicate.org 

traducere de Stela GIURGEANU

1012 21 poza jpg
Despre război și aceiași demoni
O istorie a ororilor în 100 de episoade, Editura Humanitas, 2015.
p 22 WC jpg
Copilul călare pe porc
Tăiatul porcului era evenimentul central al perioadei.
p 20 Catedrala Sfinta Sofia din Kiev WC jpg
Elemente religioase în conflictul ruso-ucrainean
Statul finanțează activitățile Bisericii, iar Biserica conferă legitimitate statului.
Anticiclonul rusesc nu cedează jpeg
Anticiclonul rusesc nu cedează
Rusia de azi este închisă pentru noi: nu știm despre filmele lor, cultura lor nu o difuzăm și nu o vrem, limba rusă nu ne place, iar politica Rusiei se rezumă la persoana lui Putin și nici asta nu prea ne interesează.
„Ucraina e pierdută pentru Rusia” – interviu cu Anatol ȚĂRANU, fost ambasador al Republicii Moldova în Rusia jpeg
„Ucraina e pierdută pentru Rusia” – interviu cu Anatol ȚĂRANU, fost ambasador al Republicii Moldova în Rusia
„Gafele comunității occidentale în raport cu regimul lui Putin au contribuit la ceea ce se întîmplă astăzi.”
Ce îl mobilizează pe Putin? – interviu cu Adam MICHNIK jpeg
Ce îl mobilizează pe Putin? – interviu cu Adam MICHNIK
„Putin a avut un anumit obiectiv atunci cînd a început să mobilizeze trupele, dar s-a lovit de ceva neprevăzut.”
Jocurile privirii jpeg
Jocurile privirii
Prinși în vîrtejul aceleiași lumi, Eminescu și Caragiale nu sînt, de fapt, în disjuncție, ci într-o continuitate aproape magică.
Catedrala Mîntuirii Neamului – sau pragul civilizațional dincolo de care trebuie să pășim jpeg
Catedrala Mîntuirii Neamului – sau pragul civilizațional dincolo de care trebuie să pășim
În poziția pe care o avem cei mai mulți dintre noi în fața dezbaterii privind construcția Catedralei Mîntuirii Neamului, există multă trăire tipic românească.
Istoria uitată a Buștenariului jpeg
Istoria uitată a Buștenariului
Descoperirea zăcămintelor de aur negru avea să schimbe complet așezarea molcomă și uitată de timp, ducînd la un adevărat boom demografic și industrial.
Iran: de la trei genuri la unul jpeg
Iran: de la trei genuri la unul
Vechii perși recunoșteau trei genuri, sau cel puțin o veche civilizatie de acum 3.000 de ani descoperită la Hasanlu în nord-vestul Iranului.
Hong Kong – momentul adevărului jpeg
Hong Kong – momentul adevărului
Această cvasi-promisiune de azil politic încîntă auzul unor grupuri de profesioniști din Hong Kong, care promovează ideea unei emigrații colective spre noi „orașe charter” situate în țări mai libere.
China, în căutarea legitimității jpeg
China, în căutarea legitimității
Democrația liberală se confruntă cu o criză de legitimitate – sau, cel puțin, așa ni se spune. Oamenii nu mai au încredere în guvernarea elitelor liberale și tot mai multă lume crede că oferta actuală de democrație este o păcăleală.
Pînă la Praga şi înapoi jpeg
Pînă la Praga şi înapoi
Am trăit multă vreme temerea că voi ajunge într-o situaţie fără ieşire atunci cînd, nevoit să fac pe ghidul turistic prin Bucureşti, nu prea voi avea ce să le arăt oaspeţilor. Străzile congestionate? Clădirile-monument neîngrijite? Casa Poporului?! Mănăstirile asaltate de cerşetori?
America se întoarce în Irak jpeg
America se întoarce în Irak
Decizia preşedintele Barack Obama de a spori numărul trupelor terestre americane din Irak şi de a le plasa în provincia Anbar, preponderent sunnită, a stîrnit numeroase discuţii aprinse. În Statele Unite, dezbaterea publică a pus pe tapet experienţa Vietnamului, unde desfăşurarea tot mai masivă de acţiuni militare a dus la o împotmolire gravă.
Urmările declinului Rusiei png
Urmările declinului Rusiei
Pe măsură ce Europa dezbate dacă să îşi menţină sau nu sancţiunile contra Rusiei, politica de agresiune împotriva Ucrainei pe care o duce Kremlinul continuă, fără nici un fel de dezbatere. Deşi Rusia este într-un declin evident, ea reprezintă încă un real pericol pentru stabilitatea internaţională din Europa şi nu numai.
Jocul de a frica jpeg
Jocul de-a frica
Nimic nu documentează mai persuasiv şi agasant cît de alăturea cu drumul e, în faţa provocărilor globale, mare parte din stînga occidentală decît reacţiile disproporţionate iscate de victoria electorală a premierului israelian Beniamin Netanyahu.
Melancolia lui Fawad – poveste afgană jpeg
Melancolia lui Fawad – poveste afgană
Văzut din Occident, Afganistanul e un fund de rîpă în care cîţiva smintiţi dau de lucru NATO. Presa occidentală e responsabilă de imaginea foarte precară a Afganistanului – cînd se vorbeşte, e mereu despre atacuri, explozii, militari morţi cu onoare la datorie (întotdeauna ai noştri, nu ai lor) şi eşecuri colosale.
Taksim şi iluzia modelelor jpeg
Taksim şi iluzia modelelor
Da, poliţia a evacuat piaţa Taksim din Istanbul, la ora la care scriu. Da, şi în Ankara, protestatarii au fost îndepărtaţi, la fel în Izmir. Da, de fiecare dată cînd protestatarii se adună pe străzi, poliţia intervine rapid. Însă premierul Erdogan şi AKP sînt cei care au pierdut.
Slăbiciunile Chinei   argument monetar jpeg
Slăbiciunile Chinei - argument monetar
Cînd discut despre China, de regulă, impun un exerciţiu socratic. Simulez că sînt de acord cu măreţia statului chinez, după care îmi întreb interlocutorul dacă ştie care este moneda sa. Cu toţii sînt de acord şi explică pe larg cum chinezii îi vor depăşi pe americani, dar puţini sînt capabili să spună numele monedei chinezeşti.
Alegerile lui Mohamed Morsi jpeg
Alegerile lui Mohamed Morsi
Noul preşedinte al Egiptului, Mohamed Morsi, provine din rîndul organizaţiei Fraţilor Musulmani – acest simplu enunţ a speriat o mare parte a opiniei publice în străinătate şi pe egiptenii cu orientări seculariste.
Securitate, diplomaţia comerţului şi iar securitate jpeg
Securitate, diplomaţia comerţului şi iar securitate
Un nou jucător de anvergură s-a aşezat la masă în Orientul Mijlociu. Turcia politicii externe concentrate aproape exclusiv pe securitate, pe linia „zero probleme cu vecinii“ şi pe rolul NATO, în strînsă legătură cu alianţa uneori tensionată cu Statele Unite, şi-a modificat aproape radical strategia.
Retrofuturism: un exemplu standard jpeg
Retrofuturism: un exemplu standard
Vă propun o poveste cu spaţii sacre, din India. Arhitectul Sameep Padera are, pentru weekendurile cînd iese din Mumbai, o fermă modestă la Wadeshwar, un sat de hinduşi la 70 km de metropola uriaşă. Probabil e o casă la ţară cu oleacă de curte. De cum s-a aşezat în sat, preoţii locului au venit să ceară donaţii pentru un templu dedicat lui Shiva.
„Trezirea arabă“ în confuzia postrevoluționară jpeg
„Trezirea arabă“ în confuzia postrevoluționară
Primăvara arabă – sau „trezirea arabă“, cum a mai fost numit` – a declanșat un entuziasm cu accente de delir uneori, exact așa cum s-a întîmplat cu revoltele de stradă din 2009 în Iran. Acum i-a luat locul o dezamăgire pe măsură, însoțită de discursuri despre democrație, golite de fond.
Dilema veche la Timpul prezent   Ce vrei să te faci cînd vei fi mare? png
Centrul şi estul Europei - o regiune complicată -
A şasea ediţie a forumului jurnaliştilor din Europa Centrală şi de Est, desfăşurată la Varşovia sub auspiciile organizaţiei Iniţiativa Central-Europeană, a scos la iveală problemele comune şi difer...

Parteneri

colaj jpg
Gărgărițele au invadat plajele din Mamaia, spre disperarea turiștilor. Ce spun biologii
Este invazie de buburuze în Stațiunea Mamaia, acolo unde insectele au pus stăpânire pe plaje, spre disperarea turiștilor.
wizz air avion jpg
Wizz Air crește frecvența de zbor către 14 destinații europene pentru vară, cu prețuri de la 79 de lei
Wizz Air anunță creșterea frecvențelor de zbor de pe Aeroportul Internațional „Henri Coandă” București către 14 destinații europene populare pentru vară, cu prețuri ce pornesc de la 79 de lei, a informat marți compani
CFR Cluj (Sportpictures) jpg
CFR Cluj, planuri mari pentru viitorul sezon. Așteptările lui Dan Petrescu
Ardelenii se pregătesc pentru primul trofeu din viitorul sezon.
bloc panou smuls ploiesti
Cadavrul unei femei, înfășurat într-un sac de dormit, a fost găsit într-un imobil din Ploiești
Trupul neînsufleţit al unei femei a fost găsit, marţi după amiază, 24 iunie, într-un imobil din apropiere de centrul Ploieştiului.
Momentul în care Israelul a atacat faimoasa închisoare Evin din Teheran, unde sunt ținuți prizonierii politici
Iranul susţine că a „transferat” deţinuţi din închisoarea Evin. Morţi şi răniţi după atacul israelian
Puterea judiciară iraniană a anunţat marţi că a „transferat” deţinuţi din Evin spre alte penitenciare din provincia Teheran, la o zi după un atac israelian asupra acestei închisori din capitala iraniană, atac soldat cu victime.
diana buzoianu 8034740 Mediafax Foto Andreea Alexandru jpg
Ministrul care anunță restructurări chiar din prima zi în funcție. Cine sunt românii care ar putea rămâne fără locuri de muncă
Diana Buzoianu, noul ministru al Mediului, nu a pierdut timp după preluarea mandatului de la Mircea Fechet.
8064 jpg
Mi-a fost frică de dentist 12 ani. Ce am pățit după și cât m-a costat evitarea
Mi-a fost frică de dentist timp de 12 ani. Nu e o exagerare, nici o scuză. Îmi era groază de durere, de mirosul acela din cabinet, de freza care mi-a rămas în minte dintr-o experiență nefericită din copilărie.
Summit NATO Haga FOTO EPA EFE jpg
La ce se poate aștepta Ucraina de la summit-ul NATO de la Haga
Diplomații europeni se așteaptă ca summit-ul NATO, care are loc în aceste zile la Haga, să nu fie prea fructuos pentru Ucraina în privința unor noi angajamente de ajutor militar. Pe de altă parte, secretarul general al NATO, Mark Rutte, a dat asigurări că Ucraina va beneficia de atenția cuvenită.
Întâlnire între Ion Antonescu și Adolf Hitler la Munchen, 1941 FOTO Profimedia jpg
Cine a fost autorul ordinului „Ostaşi, vă ordon: Treceţi Prutul!”. În urma lui, România a pierdut Basarabia și Bucovina
Fraza „Ostași, vă ordon: Treceți Prutul!” este una dintre cele mai cunoscute expresii din istoria militară a României și a fost rostită pe 22 iunie 1941 de către Ion Antonescu, conducătorul statului român în perioada celui de-al Doilea Război Mondial.