Catedrala Mîntuirii Neamului – sau pragul civilizațional dincolo de care trebuie să pășim

Dorel Dumitru CHIRIȚESCU
Publicat în Dilema Veche nr. 930 din 3 – 9 februarie 2022
Catedrala Mîntuirii Neamului – sau pragul civilizațional dincolo de care trebuie să pășim jpeg

Ideea de a pune pe hîrtie aceste rînduri este una mai veche, determinată de un sentiment de amărăciune. Primarul general ales al Capitalei a decis ca, în cursul anului 2021, Primăria Generală a Capitalei să nu mai aloce sume pentru construirea Catedralei Mîntuirii Neamului (voi folosi această denumire pentru acest edificiu, considerînd-o mai expresivă în raport cu simbolurile sale pentru poporul nostru). Am intuit că omul respectiv face asta nu din grija pentru banii bucureștenilor, ci pur și simplu dintr-un calcul electoral. Presupunerea mi-a fost întărită cînd, la puțin timp după declarația primarului, pe 29 martie 2021, în presa noastră apărea un sondaj despre această decizie. Cei intervievați erau de acord cu decizia primarului în proporție de 42%. Împotriva deciziei se exprimau 35% din cei intervievați, iar 23% nu aveau o părere. Pentru că nu este un sondaj pur politic, am crezut cifrele. De altfel, ele nu făceau decît să-mi confirme ceea ce bănuiam dinainte. Românii nu privesc cu simpatie această construcție. Campaniile furibunde duse împotriva acestui edificiu, de-a lungul timpului, par să-și fi făcut efectul. Dar să lăsăm aici acest sondaj, cu promisiunea că vom reveni asupra lui.

Unul dintre cele mai interesante subiecte de dezbatere publică al ultimilor ani îl reprezintă pentru noi, românii, fără îndoială, construcția acum, la începutul secolului XXI, a unei catedrale. Chiar dacă a fost un vis mai vechi al celor care au condus România, nimeni niciodată nu avut curajul să înceapă construcția unui asemenea edificiu. Printre motivele pentru care nu a început punerea în operă, vă veți gîndi desigur la timpuri. Mereu noi, oamenii, spunem că timpurile nu sînt bune, că „nu este timpul” pentru un gest sau o faptă. Evident, timpurile nu sînt niciodată bune pentru nimic și mult mai simplu și mai comod este să nu faci nimic. Atunci dai dreptate timpului prezent și stai în comoditatea epocii tale. Însă ce faci cu viitorul? Atunci se va spune că ai fost laș sau comod. Cel mai clar motiv pentru care nu s-a început construcția edificiului este lipsa curajului. Dacă am fi avut curaj, într-unul dintre momentele de liniște am fi putut începe. Dar acum este prea tîrziu să mai discutăm despre asta. Catedrala Mîntuirii Neamului se înalță deja maiestuoasă peste un București destul de trist și destul de vesel, dar mai ales un București aflat acum în răspăr cu acest monument. Și nu vorbim despre orice construcție, ci despre o mărturie splendidă a determinării și a forței noastre ca națiune. Edificiul este unic în lumea creștină atît prin dimensiunile sale, cît mai ales prin semnificația pe care o degajă. Este un semn că România nu a murit (așa cum dușmanii ne tot repetă) și că este capabilă să-și asume un destin.

Din păcate, așa cum spuneam, mai ales bucureștenii se află într-o relație de lipsă de dragoste cu ceva ce ar trebui să iubească. Nu am fost surprins de cifrele pe care le-am amintit mai sus pentru că, de fiecare dată cînd ajung în București și vorbesc despre Catedrală, constat cu amărăciune că ei nu empatizează cu ea. Motivele sînt diferite: o asemuiesc, din eroare, dorințelor de mărire ale unei persoane sau alteia, spun că este prea mare și că Dumnezeu nu avea nevoie de așa ceva pentru a fi slujit, sau pur și simplu spun că nu era timpul să cheltuim atîția bani cu o asemenea construcție.

Este mai mult decît evident că, în poziția pe care o avem cei mai mulți dintre noi în fața dezbaterii privind construcția Catedralei Mîntuirii Neamului, există multă trăire tipic românească. Prea mult timp am construit bisericuțe din lemn fără nici un fel de relevanță istorică și valoare culturală. Sîntem obișnuiți să fim mici și reacționăm ciudat în fața măreției. Cel mai ușor ne este s-o negăm. Mi se pare incredibil ca, trecînd pe lîngă acest edificiu, tu, ca român, să nu ai decît cuvinte critice. Ar trebui să știm că edificiul despre care vorbim este un vis al marilor români. Nu e o întîmplare că Regele Carol I este cel care s-a gîndit primul la construirea sa. Doar un spirit măreț putea gîndi pentru țara sa un asemenea edificiu măreț.

Unul dintre reproșurile lipsite de sens cînd se discută despre Catedrala Mîntuirii Neamului este cel legat de costuri și de lipsa de bani. Nu despre bani ar trebui să fie vorba aici, ci chiar despre mîntuire. Bani am avut și vom mai avea. Ei vin și pleacă, și nu putem să-i dăm pe toți doar pentru a umple burțile. Sîntem datori să depășim puțin biologia atunci cînd vorbim despre Catedrală. Orice nație își are urmele sale în istorie. Noi avem prea puține. Este timpul să ridicăm privirea de la pămînt spre cer. Acest efort este o bună ocazie a redeșteptării noastre. Oameni mici se chinuie să ne convingă că este de o vulgaritate fără sfîrșit. Se chinuie să ne spună că nu avem bani pentru așa ceva și că din acest motiv proiectul trebuia amînat. Bineînțeles că niciodată nu vom avea bani și, ca atare, mai bine nu ne apucăm. Unii, mai tari în aritmetică, merg pînă acolo încît transformă prețul edificiului în kilograme de carne sau de morcovi. Așa este, popoarele mici sînt dominate de biologie, cum bine spunea Cioran. Mulți români trebuie să fi rămas fără cartofi în casă pentru că s-a construit Catedrala. Și iată cum, cu mai puțini cartofi mîncați, reușim să pășim în istorie. Ce să mai comentăm?!

Ceea ce nu știu mulți dintre noi este că acest edificiu e un veritabil prag al civilizației românești, chiar dacă avem o întîrziere față de alte națiuni care-și au catedralele lor construite cu mult mai mult timp în urmă și că noi trebuie să ne asumăm acest prag și, mai ales, trebuie să-l trecem. Reacția noastră, a românilor, în fața măreției este impardonabilă. De fiecare dată înjurăm și bagatelizăm. Coborîm în derizoriu tot ceea ce poate fi  măreț și punem în mișcare mașina de împrăștiat cu rahat de fiecare dată cînd ne simțim umbriți de ceva/cineva. Avem o apetență pentru ceea ce este mic. De altfel, într-o campanie împotriva Catedralei, unii chiar credeau că ei știu ce preferă Dumnezeu, adică lemnul și spațiile mici. Vă dați seama că oamenii despre care vorbesc își luaseră singuri sarcina de purtători de cuvînt ai lui Dumnezeu pe pămînt!

În dezbaterea noastră aș vrea să-l aducem și pe Emil Cioran, care a scris una dintre cele mai fierbinți lucrări despre noi și țara noastră. Este vorba despre Schimbarea la față a României. Îl aducem alături de noi pentru că și cu ajutorul său și al mărturiei sale vom înțelege mai bine despre ce vorbim și ce reprezintă cuvintele noastre în fața faptelor noastre, ca martori ai istoriei. Am folosit sintagma „fierbinte” pentru că pur și simplu, atunci cînd am citit-o, am simțit că paginile sale îmi ard mîinile. Este atîta dragoste de poporul român în această carte, încît nu ar putea să încapă în mințile noastre „liniștite” de acum. Pur și simplu, Cioran ne ajută să ne înțelegem mai bine reacțiile în legătură cu construirea Catedralei Mîntuirii Neamului. Ne-o spune clar, ca să știm și să nu uităm cine sîntem și cine ar trebui să fim: „Toată forma românească de existență este stăpînită de geniul momentului. În zadar am încerca să ne educăm spiritul înspre activitatea constructivă, cu tot ceea ce ea presupune ca preparare conștientă și efort susținut. Inspirația de moment este legea noastră. Românul iubește întorsătura, adică inconsecvența în procesul lucrurilor. Cel mai mare chin pe capul său ar fi construirea unei catedrale; tendința lucrurilor înspre înălțime, ascensiunea firii, este străină complet geniului nostru. Turnurile bisericilor românești nu se sprijină în cer, așa cum se întîmplă cu cele gotice, ci rezemate pe corpul bisericii, ele par a fi mulțumite că se află undeva, aproape de tot, un pămînt de care nu e bine să te îndepărtezi. O catedrală este un răspuns al lui Dumnezeu la toate întrebările pe care i le-a pus omul. Ea dovedește că distanța dintre creator și creatură este departe de a fi infinită și că, la urma urmelor, ei s-ar putea întîlni vreodată în înălțimi. (...). Făcut-am multe bisericuțe în trecutul nostru, toate triste și mici. Improvizații de credință. (...). Lipsa unui simț ascensional al devenirii, a unui elan constructiv în procesul firii, a făcut cultura românească o cultură a imediatului. Toate lucrurile se întîmplă aici și acum. A te descurca printre contingențe, iată imperativul viziunii circumstanțiale a vieții” (Emil Cioran, Schimbarea la față a României, Editura Humanitas, București, 1990, pp. 85-86).

Ce-ar mai fi de spus? Să spunem ceva în continuarea lui Cioran sau pur și simplu să-l interpretăm? Dar ce am putea interpreta? Nu este el destul de clar? Toate națiunile mari au avut în istoria lor un prag al venirii în istorie. Unii au descoperit noi continente, unii au supus populații și teritorii de peste mări, unii au construit catedrale și alții au scris mari opere ale literaturii universale. Am putea spera și noi că, odată cu construcția acestei catedrale, pășim în istorie. Este un prag al devenirii obligatoriu, spre o nouă legitimitate. Este un fel de mîntuire necesară, o detașare în raport cu un trecut în care, din diferite motive, nu am putut lăsa pe pămînt asemenea urme. Despre asta este vorba, despre un pas dincolo de un prag. Un pas decisiv în raport cu asumarea a ceea ce va fi românismul în viitor.

Dorel Dumitru Chirițescu este profesor de economie la Universitatea „Constantin Brâncuşi“ din Tîrgu Jiu. Cea mai recentă carte a sa este Pe patul lui Procust. Reflecții despre construcția socială postdecembristă, Editura Institutul European, 2018.

Foto: wikimedia commons

1012 21 poza jpg
Despre război și aceiași demoni
O istorie a ororilor în 100 de episoade, Editura Humanitas, 2015.
p 22 WC jpg
Copilul călare pe porc
Tăiatul porcului era evenimentul central al perioadei.
p 20 Catedrala Sfinta Sofia din Kiev WC jpg
Elemente religioase în conflictul ruso-ucrainean
Statul finanțează activitățile Bisericii, iar Biserica conferă legitimitate statului.
Anticiclonul rusesc nu cedează jpeg
Anticiclonul rusesc nu cedează
Rusia de azi este închisă pentru noi: nu știm despre filmele lor, cultura lor nu o difuzăm și nu o vrem, limba rusă nu ne place, iar politica Rusiei se rezumă la persoana lui Putin și nici asta nu prea ne interesează.
„Ucraina e pierdută pentru Rusia” – interviu cu Anatol ȚĂRANU, fost ambasador al Republicii Moldova în Rusia jpeg
„Ucraina e pierdută pentru Rusia” – interviu cu Anatol ȚĂRANU, fost ambasador al Republicii Moldova în Rusia
„Gafele comunității occidentale în raport cu regimul lui Putin au contribuit la ceea ce se întîmplă astăzi.”
Ce îl mobilizează pe Putin? – interviu cu Adam MICHNIK jpeg
Ce îl mobilizează pe Putin? – interviu cu Adam MICHNIK
„Putin a avut un anumit obiectiv atunci cînd a început să mobilizeze trupele, dar s-a lovit de ceva neprevăzut.”
Jocurile privirii jpeg
Jocurile privirii
Prinși în vîrtejul aceleiași lumi, Eminescu și Caragiale nu sînt, de fapt, în disjuncție, ci într-o continuitate aproape magică.
Istoria uitată a Buștenariului jpeg
Istoria uitată a Buștenariului
Descoperirea zăcămintelor de aur negru avea să schimbe complet așezarea molcomă și uitată de timp, ducînd la un adevărat boom demografic și industrial.
Iran: de la trei genuri la unul jpeg
Iran: de la trei genuri la unul
Vechii perși recunoșteau trei genuri, sau cel puțin o veche civilizatie de acum 3.000 de ani descoperită la Hasanlu în nord-vestul Iranului.
Hong Kong – momentul adevărului jpeg
Hong Kong – momentul adevărului
Această cvasi-promisiune de azil politic încîntă auzul unor grupuri de profesioniști din Hong Kong, care promovează ideea unei emigrații colective spre noi „orașe charter” situate în țări mai libere.
China, în căutarea legitimității jpeg
China, în căutarea legitimității
Democrația liberală se confruntă cu o criză de legitimitate – sau, cel puțin, așa ni se spune. Oamenii nu mai au încredere în guvernarea elitelor liberale și tot mai multă lume crede că oferta actuală de democrație este o păcăleală.
Pînă la Praga şi înapoi jpeg
Pînă la Praga şi înapoi
Am trăit multă vreme temerea că voi ajunge într-o situaţie fără ieşire atunci cînd, nevoit să fac pe ghidul turistic prin Bucureşti, nu prea voi avea ce să le arăt oaspeţilor. Străzile congestionate? Clădirile-monument neîngrijite? Casa Poporului?! Mănăstirile asaltate de cerşetori?
America se întoarce în Irak jpeg
America se întoarce în Irak
Decizia preşedintele Barack Obama de a spori numărul trupelor terestre americane din Irak şi de a le plasa în provincia Anbar, preponderent sunnită, a stîrnit numeroase discuţii aprinse. În Statele Unite, dezbaterea publică a pus pe tapet experienţa Vietnamului, unde desfăşurarea tot mai masivă de acţiuni militare a dus la o împotmolire gravă.
Urmările declinului Rusiei png
Urmările declinului Rusiei
Pe măsură ce Europa dezbate dacă să îşi menţină sau nu sancţiunile contra Rusiei, politica de agresiune împotriva Ucrainei pe care o duce Kremlinul continuă, fără nici un fel de dezbatere. Deşi Rusia este într-un declin evident, ea reprezintă încă un real pericol pentru stabilitatea internaţională din Europa şi nu numai.
Jocul de a frica jpeg
Jocul de-a frica
Nimic nu documentează mai persuasiv şi agasant cît de alăturea cu drumul e, în faţa provocărilor globale, mare parte din stînga occidentală decît reacţiile disproporţionate iscate de victoria electorală a premierului israelian Beniamin Netanyahu.
Melancolia lui Fawad – poveste afgană jpeg
Melancolia lui Fawad – poveste afgană
Văzut din Occident, Afganistanul e un fund de rîpă în care cîţiva smintiţi dau de lucru NATO. Presa occidentală e responsabilă de imaginea foarte precară a Afganistanului – cînd se vorbeşte, e mereu despre atacuri, explozii, militari morţi cu onoare la datorie (întotdeauna ai noştri, nu ai lor) şi eşecuri colosale.
Pînă unde putem lupta cu statul islamic jpeg
Pînă unde putem lupta cu statul islamic
Există o îndelungată şi controversată istorie a extinselor intervenţii militare străine în Orientul Mijlociu şi este de sperat ca decizia preşedintelui SUA, Barack Obama, de a purta război contra statului islamic nu va demonstra altceva. Nici un alt grup terorist nu merită mai mult să fie distrus decît aceşti jihadişti ucigaşi şi prădători.
Taksim şi iluzia modelelor jpeg
Taksim şi iluzia modelelor
Da, poliţia a evacuat piaţa Taksim din Istanbul, la ora la care scriu. Da, şi în Ankara, protestatarii au fost îndepărtaţi, la fel în Izmir. Da, de fiecare dată cînd protestatarii se adună pe străzi, poliţia intervine rapid. Însă premierul Erdogan şi AKP sînt cei care au pierdut.
Slăbiciunile Chinei   argument monetar jpeg
Slăbiciunile Chinei - argument monetar
Cînd discut despre China, de regulă, impun un exerciţiu socratic. Simulez că sînt de acord cu măreţia statului chinez, după care îmi întreb interlocutorul dacă ştie care este moneda sa. Cu toţii sînt de acord şi explică pe larg cum chinezii îi vor depăşi pe americani, dar puţini sînt capabili să spună numele monedei chinezeşti.
Alegerile lui Mohamed Morsi jpeg
Alegerile lui Mohamed Morsi
Noul preşedinte al Egiptului, Mohamed Morsi, provine din rîndul organizaţiei Fraţilor Musulmani – acest simplu enunţ a speriat o mare parte a opiniei publice în străinătate şi pe egiptenii cu orientări seculariste.
Securitate, diplomaţia comerţului şi iar securitate jpeg
Securitate, diplomaţia comerţului şi iar securitate
Un nou jucător de anvergură s-a aşezat la masă în Orientul Mijlociu. Turcia politicii externe concentrate aproape exclusiv pe securitate, pe linia „zero probleme cu vecinii“ şi pe rolul NATO, în strînsă legătură cu alianţa uneori tensionată cu Statele Unite, şi-a modificat aproape radical strategia.
Retrofuturism: un exemplu standard jpeg
Retrofuturism: un exemplu standard
Vă propun o poveste cu spaţii sacre, din India. Arhitectul Sameep Padera are, pentru weekendurile cînd iese din Mumbai, o fermă modestă la Wadeshwar, un sat de hinduşi la 70 km de metropola uriaşă. Probabil e o casă la ţară cu oleacă de curte. De cum s-a aşezat în sat, preoţii locului au venit să ceară donaţii pentru un templu dedicat lui Shiva.
„Trezirea arabă“ în confuzia postrevoluționară jpeg
„Trezirea arabă“ în confuzia postrevoluționară
Primăvara arabă – sau „trezirea arabă“, cum a mai fost numit` – a declanșat un entuziasm cu accente de delir uneori, exact așa cum s-a întîmplat cu revoltele de stradă din 2009 în Iran. Acum i-a luat locul o dezamăgire pe măsură, însoțită de discursuri despre democrație, golite de fond.
Dilema veche la Timpul prezent   Ce vrei să te faci cînd vei fi mare? png
Centrul şi estul Europei - o regiune complicată -
A şasea ediţie a forumului jurnaliştilor din Europa Centrală şi de Est, desfăşurată la Varşovia sub auspiciile organizaţiei Iniţiativa Central-Europeană, a scos la iveală problemele comune şi difer...

Parteneri

Costică Prisecaru, în lesă cu Emilia Bejan. Captură YouTube
Prima reacție a femeii plimbată în lesă, în patru labe, la gala de lupte RXF: „Trebuie să te iubești pe tine”
Gala de lupte de la mijlocul acestei săptămâni a fost cu siguranță un eveniment controversat care a stârnit reacții puternice în rândul opiniei publice.
camion lovit de tren FOTO Captură video
Momentul în care șoferul unui camion sfidează moartea. Cum a reușit să se salveze înainte să fie lovit de tren
Un șofer de camion a trăit un moment terifiant când a rămas blocat pe o trecere la nivel cu calea ferată. Acesta a reușit să sară din camion cu câteva secunde înainte ca un tren de marfă să-l lovească și să distrugă vehiculul.
trupe americane bază militară din Siria Foto Captură video X jpg
Trupele americane ar fi ocupat o bază militară din Siria, care era controlată înainte de Rusia
În nordul Siriei, lângă orașul Kobane, armata americană ar fi preluat sub controlul său o bază militară care a fost ocupată de trupele ruse încă din 2019. Bazele din Tartus și Latakia rămân principalele puncte în care se strâng trupele rusești.
giani infatino fifa jpg
Reacția rușilor după ce FIFA a afișat harta Ucrainei fără Crimeea la tragerea la sorți pentru CM 2026
Țara vecină cere ca forul internațional să le ceară scuze public.
mascati jpg
Mobilizare excepțională după un live pe Facebook. Un individ amenința că fabrică o bombă și se arunca în aer. Unde a fost localizat
Mobilizare exemplară a polițiștilor din județul Olt pentru depistarea unui cetățean care a anunțat sâmbătă seara, într-un live pe rețeaua socială Facebook, că va fabrica o bombă,
image png
Claudia Puican și Armin Nicoară se pregătesc să devină părinți. „Un nou capitol al iubirii noastre începe…”
Claudia și Armin Nicoară, unul dintre cele mai iubite cupluri muzicale, au dat vestea momentului: se pregătesc să devină părinți! Cei doi artiști sunt în culmea fericirii deoarece, după multe încercări de a avea un copil.
donald trump devin nunes FOTO Leon Neal/Getty Images
Donald Trump continuă numirile controversate la Casa Albă. Cui i-a oferit un post-cheie din domeniul informațiilor
Preşedintele ales al SUA, Donald Trump, l-a numit sâmbătă pe directorul platformei sale de social media, Devin Nunes, să conducă un grup consultativ în domeniul informaţiilor.
Diana  Sosoaca Foto Facebook Diana Ivanovici Sosoaca jpg
Polițiștii la ușa Dianei Șoșoacă, duminică dimineața. Europarlamentarul furios: „Ați venit să colindați?”
Un nou scandal marca Diana Șoșoacă. Duminică dimineața, europarlamentarul a luat foc, când doi polițiști s-au prezentat la domiciliul ei pentru a-i înmâna un proces verbal de
decebal refugul png
Povestea fantastică a enigmaticului Ranisstorum, ultimul refugiu al regelui Decebal. Nimeni nu știe exact unde se află
Pierdut în abisul timpului, numele misterios al Ranisstorumului continuă să stârnească fascinație și dezbateri aprinse între istorici, arheologi și pasionați de trecut.