Catedrala M├«ntuirii Neamului ÔÇô sau pragul civiliza╚Ťional dincolo de care trebuie s─â p─â╚Öim

Dorel Dumitru CHIRIȚESCU
Publicat ├«n Dilema Veche nr. 930 din 3 ÔÇô 9 februarie 2022
Catedrala M├«ntuirii Neamului ÔÇô sau pragul civiliza╚Ťional dincolo de care trebuie s─â p─â╚Öim jpeg

Ideea de a pune pe h├«rtie aceste r├«nduri este una mai veche, determinat─â de un sentiment de am─âr─âciune. Primarul general ales al Capitalei a decis ca, ├«n cursul anului 2021, Prim─âria General─â a Capitalei s─â nu mai aloce sume pentru construirea Catedralei M├«ntuirii Neamului (voi folosi aceast─â denumire pentru acest edificiu, consider├«nd-o mai expresiv─â ├«n raport cu simbolurile sale pentru poporul nostru). Am intuit c─â omul respectiv face asta nu din grija pentru banii bucure╚Ötenilor, ci pur ╚Öi simplu dintr-un calcul electoral. Presupunerea mi-a fost ├«nt─ârit─â c├«nd, la pu╚Ťin timp dup─â declara╚Ťia primarului, pe 29 martie 2021, ├«n presa noastr─â ap─ârea un sondaj despre aceast─â decizie. Cei intervieva╚Ťi erau de acord cu decizia primarului ├«n propor╚Ťie de 42%. ├Ämpotriva deciziei se exprimau 35% din cei intervieva╚Ťi, iar 23% nu aveau o p─ârere. Pentru c─â nu este un sondaj pur politic, am crezut cifrele. De altfel, ele nu f─âceau dec├«t s─â-mi confirme ceea ce b─ânuiam dinainte. Rom├ónii nu privesc cu simpatie aceast─â construc╚Ťie. Campaniile furibunde duse ├«mpotriva acestui edificiu, de-a lungul timpului, par s─â-╚Öi fi f─âcut efectul. Dar s─â l─âs─âm aici acest sondaj, cu promisiunea c─â vom reveni asupra lui.

Unul dintre cele mai interesante subiecte de dezbatere public─â al ultimilor ani ├«l reprezint─â pentru noi, rom├ónii, f─âr─â ├«ndoial─â, construc╚Ťia acum, la ├«nceputul secolului XXI, a unei catedrale. Chiar dac─â a fost un vis mai vechi al celor care au condus Rom├ónia, nimeni niciodat─â nu avut curajul s─â ├«nceap─â construc╚Ťia unui asemenea edificiu. Printre motivele pentru care nu a ├«nceput punerea ├«n oper─â, v─â ve╚Ťi g├«ndi desigur la timpuri. Mereu noi, oamenii, spunem c─â timpurile nu s├«nt bune, c─â ÔÇ×nu este timpulÔÇŁ pentru un gest sau o fapt─â. Evident, timpurile nu s├«nt niciodat─â bune pentru nimic ╚Öi mult mai simplu ╚Öi mai comod este s─â nu faci nimic. Atunci dai dreptate timpului prezent ╚Öi stai ├«n comoditatea epocii tale. ├Äns─â ce faci cu viitorul? Atunci se va spune c─â ai fost la╚Ö sau comod. Cel mai clar motiv pentru care nu s-a ├«nceput construc╚Ťia edificiului este lipsa curajului. Dac─â am fi avut curaj, ├«ntr-unul dintre momentele de lini╚Öte am fi putut ├«ncepe. Dar acum este prea t├«rziu s─â mai discut─âm despre asta. Catedrala M├«ntuirii Neamului se ├«nal╚Ť─â deja maiestuoas─â peste un Bucure╚Öti destul de trist ╚Öi destul de vesel, dar mai ales un Bucure╚Öti aflat acum ├«n r─âsp─âr cu acest monument. ╚śi nu vorbim despre orice construc╚Ťie, ci despre o m─ârturie splendid─â a determin─ârii ╚Öi a for╚Ťei noastre ca na╚Ťiune. Edificiul este unic ├«n lumea cre╚Ötin─â at├«t prin dimensiunile sale, c├«t mai ales prin semnifica╚Ťia pe care o degaj─â. Este un semn c─â Rom├ónia nu a murit (a╚Öa cum du╚Ömanii ne tot repet─â) ╚Öi c─â este capabil─â s─â-╚Öi asume un destin.

Din p─âcate, a╚Öa cum spuneam, mai ales bucure╚Ötenii se afl─â ├«ntr-o rela╚Ťie de lips─â de dragoste cu ceva ce ar trebui s─â iubeasc─â. Nu am fost surprins de cifrele pe care le-am amintit mai sus pentru c─â, de fiecare dat─â c├«nd ajung ├«n Bucure╚Öti ╚Öi vorbesc despre Catedral─â, constat cu am─âr─âciune c─â ei nu empatizeaz─â cu ea. Motivele s├«nt diferite: o asemuiesc, din eroare, dorin╚Ťelor de m─ârire ale unei persoane sau alteia, spun c─â este prea mare ╚Öi c─â Dumnezeu nu avea nevoie de a╚Öa ceva pentru a fi slujit, sau pur ╚Öi simplu spun c─â nu era timpul s─â cheltuim at├«╚Ťia bani cu o asemenea construc╚Ťie.

Este mai mult dec├«t evident c─â, ├«n pozi╚Ťia pe care o avem cei mai mul╚Ťi dintre noi ├«n fa╚Ťa dezbaterii privind construc╚Ťia Catedralei M├«ntuirii Neamului, exist─â mult─â tr─âire tipic rom├óneasc─â. Prea mult timp am construit bisericu╚Ťe din lemn f─âr─â nici un fel de relevan╚Ť─â istoric─â ╚Öi valoare cultural─â. S├«ntem obi╚Önui╚Ťi s─â fim mici ╚Öi reac╚Ťion─âm ciudat ├«n fa╚Ťa m─âre╚Ťiei. Cel mai u╚Öor ne este s-o neg─âm. Mi se pare incredibil ca, trec├«nd pe l├«ng─â acest edificiu, tu, ca rom├ón, s─â nu ai dec├«t cuvinte critice. Ar trebui s─â ╚Ötim c─â edificiul despre care vorbim este un vis al marilor rom├óni. Nu e o ├«nt├«mplare c─â Regele Carol I este cel care s-a g├«ndit primul la construirea sa. Doar un spirit m─âre╚Ť putea g├«ndi pentru ╚Ťara sa un asemenea edificiu m─âre╚Ť.

Unul dintre repro╚Öurile lipsite de sens c├«nd se discut─â despre Catedrala M├«ntuirii Neamului este cel legat de costuri ╚Öi de lipsa de bani. Nu despre bani ar trebui s─â fie vorba aici, ci chiar despre m├«ntuire. Bani am avut ╚Öi vom mai avea. Ei vin ╚Öi pleac─â, ╚Öi nu putem s─â-i d─âm pe to╚Ťi doar pentru a umple bur╚Ťile. S├«ntem datori s─â dep─â╚Öim pu╚Ťin biologia atunci c├«nd vorbim despre Catedral─â. Orice na╚Ťie ├«╚Öi are urmele sale ├«n istorie. Noi avem prea pu╚Ťine. Este timpul s─â ridic─âm privirea de la p─âm├«nt spre cer. Acest efort este o bun─â ocazie a rede╚Ötept─ârii noastre. Oameni mici se chinuie s─â ne conving─â c─â este de o vulgaritate f─âr─â sf├«r╚Öit. Se chinuie s─â ne spun─â c─â nu avem bani pentru a╚Öa ceva ╚Öi c─â din acest motiv proiectul trebuia am├«nat. Bine├«n╚Ťeles c─â niciodat─â nu vom avea bani ╚Öi, ca atare, mai bine nu ne apuc─âm. Unii, mai tari ├«n aritmetic─â, merg p├«n─â acolo ├«nc├«t transform─â pre╚Ťul edificiului ├«n kilograme de carne sau de morcovi. A╚Öa este, popoarele mici s├«nt dominate de biologie, cum bine spunea Cioran. Mul╚Ťi rom├óni trebuie s─â fi r─âmas f─âr─â cartofi ├«n cas─â pentru c─â s-a construit Catedrala. ╚śi iat─â cum, cu mai pu╚Ťini cartofi m├«nca╚Ťi, reu╚Öim s─â p─â╚Öim ├«n istorie. Ce s─â mai coment─âm?!

Ceea ce nu ╚Ötiu mul╚Ťi dintre noi este c─â acest edificiu e un veritabil prag al civiliza╚Ťiei rom├óne╚Öti, chiar dac─â avem o ├«nt├«rziere fa╚Ť─â de alte na╚Ťiuni care-╚Öi au catedralele lor construite cu mult mai mult timp ├«n urm─â ╚Öi c─â noi trebuie s─â ne asum─âm acest prag ╚Öi, mai ales, trebuie s─â-l trecem. Reac╚Ťia noastr─â, a rom├ónilor, ├«n fa╚Ťa m─âre╚Ťiei este impardonabil─â. De fiecare dat─â ├«njur─âm ╚Öi bagateliz─âm. Cobor├«m ├«n derizoriu tot ceea ce poate fi  m─âre╚Ť ╚Öi punem ├«n mi╚Öcare ma╚Öina de ├«mpr─â╚Ötiat cu rahat de fiecare dat─â c├«nd ne sim╚Ťim umbri╚Ťi de ceva/cineva. Avem o apeten╚Ť─â pentru ceea ce este mic. De altfel, ├«ntr-o campanie ├«mpotriva Catedralei, unii chiar credeau c─â ei ╚Ötiu ce prefer─â Dumnezeu, adic─â lemnul ╚Öi spa╚Ťiile mici. V─â da╚Ťi seama c─â oamenii despre care vorbesc ├«╚Öi luaser─â singuri sarcina de purt─âtori de cuv├«nt ai lui Dumnezeu pe p─âm├«nt!

├Än dezbaterea noastr─â a╚Ö vrea s─â-l aducem ╚Öi pe Emil Cioran, care a scris una dintre cele mai fierbin╚Ťi lucr─âri despre noi ╚Öi ╚Ťara noastr─â. Este vorba despre Schimbarea la fa╚Ť─â a Rom├óniei. ├Äl aducem al─âturi de noi pentru c─â ╚Öi cu ajutorul s─âu ╚Öi al m─ârturiei sale vom ├«n╚Ťelege mai bine despre ce vorbim ╚Öi ce reprezint─â cuvintele noastre ├«n fa╚Ťa faptelor noastre, ca martori ai istoriei. Am folosit sintagma ÔÇ×fierbinteÔÇŁ pentru c─â pur ╚Öi simplu, atunci c├«nd am citit-o, am sim╚Ťit c─â paginile sale ├«mi ard m├«inile. Este at├«ta dragoste de poporul rom├ón ├«n aceast─â carte, ├«nc├«t nu ar putea s─â ├«ncap─â ├«n min╚Ťile noastre ÔÇ×lini╚ÖtiteÔÇŁ de acum. Pur ╚Öi simplu, Cioran ne ajut─â s─â ne ├«n╚Ťelegem mai bine reac╚Ťiile ├«n leg─âtur─â cu construirea Catedralei M├«ntuirii Neamului. Ne-o spune clar, ca s─â ╚Ötim ╚Öi s─â nu uit─âm cine s├«ntem ╚Öi cine ar trebui s─â fim: ÔÇ×Toat─â forma rom├óneasc─â de existen╚Ť─â este st─âp├«nit─â de geniul momentului. ├Än zadar am ├«ncerca s─â ne educ─âm spiritul ├«nspre activitatea constructiv─â, cu tot ceea ce ea presupune ca preparare con╚Ötient─â ╚Öi efort sus╚Ťinut. Inspira╚Ťia de moment este legea noastr─â. Rom├ónul iube╚Öte ├«ntors─âtura, adic─â inconsecven╚Ťa ├«n procesul lucrurilor. Cel mai mare chin pe capul s─âu ar fi construirea unei catedrale; tendin╚Ťa lucrurilor ├«nspre ├«n─âl╚Ťime, ascensiunea firii, este str─âin─â complet geniului nostru. Turnurile bisericilor rom├óne╚Öti nu se sprijin─â ├«n cer, a╚Öa cum se ├«nt├«mpl─â cu cele gotice, ci rezemate pe corpul bisericii, ele par a fi mul╚Ťumite c─â se afl─â undeva, aproape de tot, un p─âm├«nt de care nu e bine s─â te ├«ndep─ârtezi. O catedral─â este un r─âspuns al lui Dumnezeu la toate ├«ntreb─ârile pe care i le-a pus omul. Ea dovede╚Öte c─â distan╚Ťa dintre creator ╚Öi creatur─â este departe de a fi infinit─â ╚Öi c─â, la urma urmelor, ei s-ar putea ├«nt├«lni vreodat─â ├«n ├«n─âl╚Ťimi. (...). F─âcut-am multe bisericu╚Ťe ├«n trecutul nostru, toate triste ╚Öi mici. Improviza╚Ťii de credin╚Ť─â. (...). Lipsa unui sim╚Ť ascensional al devenirii, a unui elan constructiv ├«n procesul firii, a f─âcut cultura rom├óneasc─â o cultur─â a imediatului. Toate lucrurile se ├«nt├«mpl─â aici ╚Öi acum. A te descurca printre contingen╚Ťe, iat─â imperativul viziunii circumstan╚Ťiale a vie╚ŤiiÔÇŁ (Emil Cioran, Schimbarea la fa╚Ť─â a Rom├óniei, Editura Humanitas, Bucure╚Öti, 1990, pp. 85-86).

Ce-ar mai fi de spus? S─â spunem ceva ├«n continuarea lui Cioran sau pur ╚Öi simplu s─â-l interpret─âm? Dar ce am putea interpreta? Nu este el destul de clar? Toate na╚Ťiunile mari au avut ├«n istoria lor un prag al venirii ├«n istorie. Unii au descoperit noi continente, unii au supus popula╚Ťii ╚Öi teritorii de peste m─âri, unii au construit catedrale ╚Öi al╚Ťii au scris mari opere ale literaturii universale. Am putea spera ╚Öi noi c─â, odat─â cu construc╚Ťia acestei catedrale, p─â╚Öim ├«n istorie. Este un prag al devenirii obligatoriu, spre o nou─â legitimitate. Este un fel de m├«ntuire necesar─â, o deta╚Öare ├«n raport cu un trecut ├«n care, din diferite motive, nu am putut l─âsa pe p─âm├«nt asemenea urme. Despre asta este vorba, despre un pas dincolo de un prag. Un pas decisiv ├«n raport cu asumarea a ceea ce va fi rom├ónismul ├«n viitor.

Dorel Dumitru Chiri╚Ťescu este profesor de economie la Universitatea ÔÇ×Constantin Br├óncu┼čiÔÇť din T├«rgu Jiu. Cea mai recent─â carte a sa este Pe patul lui Procust. Reflec╚Ťii despre construc╚Ťia social─â postdecembrist─â, Editura Institutul European, 2018.

Foto: wikimedia commons

p 20 Catedrala Sfinta Sofia din Kiev WC jpg
Elemente religioase în conflictul ruso-ucrainean
Statul finan╚Ťeaz─â activit─â╚Ťile Bisericii, iar Biserica confer─â legitimitate statului.
Anticiclonul rusesc nu cedeaz─â jpeg
Anticiclonul rusesc nu cedeaz─â
Rusia de azi este închisă pentru noi: nu știm despre filmele lor, cultura lor nu o difuzăm și nu o vrem, limba rusă nu ne place, iar politica Rusiei se rezumă la persoana lui Putin și nici asta nu prea ne interesează.
ÔÇ×Ucraina e pierdut─â pentru RusiaÔÇŁ ÔÇô interviu cu Anatol ╚Ü─éRANU, fost ambasador al Republicii Moldova ├«n Rusia jpeg
ÔÇ×Ucraina e pierdut─â pentru RusiaÔÇŁ ÔÇô interviu cu Anatol ╚Ü─éRANU, fost ambasador al Republicii Moldova ├«n Rusia
ÔÇ×Gafele comunit─â╚Ťii occidentale ├«n raport cu regimul lui Putin au contribuit la ceea ce se ├«nt├«mpl─â ast─âzi.ÔÇŁ
Ce ├«l mobilizeaz─â pe Putin? ÔÇô interviu cu Adam MICHNIK jpeg
Ce ├«l mobilizeaz─â pe Putin? ÔÇô interviu cu Adam MICHNIK
ÔÇ×Putin a avut un anumit obiectiv atunci c├«nd a ├«nceput s─â mobilizeze trupele, dar s-a lovit de ceva neprev─âzut.ÔÇŁ
Jocurile privirii jpeg
Jocurile privirii
Prin╚Öi ├«n v├«rtejul aceleia╚Öi lumi, Eminescu ╚Öi Caragiale nu s├«nt, de fapt, ├«n disjunc╚Ťie, ci ├«ntr-o continuitate aproape magic─â.
Catedrala M├«ntuirii Neamului ÔÇô sau pragul civiliza╚Ťional dincolo de care trebuie s─â p─â╚Öim jpeg
Catedrala M├«ntuirii Neamului ÔÇô sau pragul civiliza╚Ťional dincolo de care trebuie s─â p─â╚Öim
├Än pozi╚Ťia pe care o avem cei mai mul╚Ťi dintre noi ├«n fa╚Ťa dezbaterii privind construc╚Ťia Catedralei M├«ntuirii Neamului, exist─â mult─â tr─âire tipic rom├óneasc─â.
Istoria uitată a Buștenariului jpeg
Istoria uitată a Buștenariului
Descoperirea zăcămintelor de aur negru avea să schimbe complet așezarea molcomă și uitată de timp, ducînd la un adevărat boom demografic și industrial.
Iran: de la trei genuri la unul jpeg
Iran: de la trei genuri la unul
Vechii per╚Öi recuno╚Öteau trei genuri, sau cel pu╚Ťin o veche civilizatie de acum 3.000 de ani descoperit─â la Hasanlu ├«n nord-vestul Iranului.
Hong Kong ÔÇô momentul adev─ârului jpeg
Hong Kong ÔÇô momentul adev─ârului
Aceast─â cvasi-promisiune de azil politic ├«nc├«nt─â auzul unor grupuri de profesioni╚Öti din Hong Kong, care promoveaz─â ideea unei emigra╚Ťii colective spre noi ÔÇ×ora╚Öe┬ácharterÔÇŁ┬ásituate ├«n ╚Ť─âri mai libere.
China, ├«n c─âutarea legitimit─â╚Ťii jpeg
China, ├«n c─âutarea legitimit─â╚Ťii
Democra╚Ťia liberal─â se confrunt─â cu o criz─â de legitimitate ÔÇô sau, cel pu╚Ťin, a╚Öa ni se spune. Oamenii nu mai au ├«ncredere ├«n guvernarea elitelor liberale ╚Öi tot mai mult─â lume crede c─â oferta actual─â de democra╚Ťie este o p─âc─âleal─â.
P├«n─â la Praga ┼či ├«napoi jpeg
P├«n─â la Praga ┼či ├«napoi
Am tr─âit mult─â vreme temerea c─â voi ajunge ├«ntr-o situa┼úie f─âr─â ie┼čire atunci c├«nd, nevoit s─â fac pe ghidul turistic prin Bucure┼čti, nu prea voi avea ce s─â le ar─ât oaspe┼úilor. Str─âzile congestionate? Cl─âdirile-monument ne├«ngrijite? Casa Poporului?! M─ân─âstirile asaltate de cer┼četori?
America se întoarce în Irak jpeg
America se întoarce în Irak
Decizia pre┼čedintele Barack Obama de a spori num─ârul trupelor terestre americane din Irak ┼či de a le plasa ├«n provincia Anbar, preponderent sunnit─â, a st├«rnit numeroase discu┼úii aprinse. ├Än Statele Unite, dezbaterea public─â a pus pe tapet experien┼úa Vietnamului, unde desf─â┼čurarea tot mai masiv─â de ac┼úiuni militare a dus la o ├«mpotmolire grav─â.
Urm─ârile declinului Rusiei png
Urm─ârile declinului Rusiei
Pe m─âsur─â ce Europa dezbate dac─â s─â ├«┼či men┼úin─â sau nu sanc┼úiunile contra Rusiei, politica de agresiune ├«mpotriva Ucrainei pe care o duce Kremlinul continu─â, f─âr─â nici un fel de dezbatere. De┼či Rusia este ├«ntr-un declin evident, ea reprezint─â ├«nc─â un real pericol pentru stabilitatea interna┼úional─â din Europa ┼či nu numai.
Jocul de a frica jpeg
Jocul de-a frica
Nimic nu documenteaz─â mai persuasiv ┼či agasant c├«t de al─âturea cu drumul e, ├«n fa┼úa provoc─ârilor globale, mare parte din st├«nga occidental─â dec├«t reac┼úiile dispropor┼úionate iscate de victoria electoral─â a premierului israelian Beniamin Netanyahu.
Melancolia lui Fawad ÔÇô poveste afgan─â jpeg
Melancolia lui Fawad ÔÇô poveste afgan─â
V─âzut din Occident, Afganistanul e un fund de r├«p─â ├«n care c├«┼úiva sminti┼úi dau de lucru NATO. Presa occidental─â e responsabil─â de imaginea foarte precar─â a Afganistanului ÔÇô c├«nd se vorbe┼čte, e mereu despre atacuri, explozii, militari mor┼úi cu onoare la datorie (├«ntotdeauna ai no┼čtri, nu ai lor) ┼či e┼čecuri colosale.
Pînă unde putem lupta cu statul islamic jpeg
Pînă unde putem lupta cu statul islamic
Exist─â o ├«ndelungat─â ┼či controversat─â istorie a extinselor interven┼úii militare str─âine ├«n Orientul Mijlociu ┼či este de sperat ca decizia pre┼čedintelui SUA, Barack Obama, de a purta r─âzboi contra statului islamic nu va demonstra altceva. Nici un alt grup terorist nu merit─â mai mult s─â fie distrus dec├«t ace┼čti jihadi┼čti uciga┼či ┼či pr─âd─âtori.
Taksim ┼či iluzia modelelor jpeg
Taksim ┼či iluzia modelelor
Da, poli┼úia a evacuat pia┼úa Taksim din Istanbul, la ora la care scriu. Da, ┼či ├«n Ankara, protestatarii au fost ├«ndep─ârta┼úi, la fel ├«n Izmir. Da, de fiecare dat─â c├«nd protestatarii se adun─â pe str─âzi, poli┼úia intervine rapid. ├Äns─â premierul Erdogan ┼či AKP s├«nt cei care au pierdut.
Sl─âbiciunile Chinei   argument monetar jpeg
Sl─âbiciunile Chinei - argument monetar
C├«nd discut despre China, de regul─â, impun un exerci┼úiu socratic. Simulez c─â s├«nt de acord cu m─âre┼úia statului chinez, dup─â care ├«mi ├«ntreb interlocutorul dac─â ┼čtie care este moneda sa. Cu to┼úii s├«nt de acord ┼či explic─â pe larg cum chinezii ├«i vor dep─â┼či pe americani, dar pu┼úini s├«nt capabili s─â spun─â numele monedei chineze┼čti.
Alegerile lui Mohamed Morsi jpeg
Alegerile lui Mohamed Morsi
Noul pre┼čedinte al Egiptului, Mohamed Morsi, provine din r├«ndul organiza┼úiei Fra┼úilor Musulmani ÔÇô acest simplu enun┼ú a speriat o mare parte a opiniei publice ├«n str─âin─âtate ┼či pe egiptenii cu orient─âri seculariste.
Securitate, diploma┼úia comer┼úului ┼či iar securitate jpeg
Securitate, diploma┼úia comer┼úului ┼či iar securitate
Un nou juc─âtor de anvergur─â s-a a┼čezat la mas─â ├«n Orientul Mijlociu. Turcia politicii externe concentrate aproape exclusiv pe securitate, pe linia ÔÇ×zero probleme cu veciniiÔÇť ┼či pe rolul NATO, ├«n str├«ns─â leg─âtur─â cu alian┼úa uneori tensionat─â cu Statele Unite, ┼či-a modificat aproape radical strategia.
Retrofuturism: un exemplu standard jpeg
Retrofuturism: un exemplu standard
V─â propun o poveste cu spa┼úii sacre, din India. Arhitectul Sameep Padera are, pentru weekendurile c├«nd iese din Mumbai, o ferm─â modest─â la Wadeshwar, un sat de hindu┼či la 70 km de metropola uria┼č─â. Probabil e o cas─â la ┼úar─â cu oleac─â de curte. De cum s-a a┼čezat ├«n sat, preo┼úii locului au venit s─â cear─â dona┼úii pentru un templu dedicat lui Shiva.
ÔÇ×Trezirea arab─âÔÇť ├«n confuzia postrevolu╚Ťionar─â jpeg
ÔÇ×Trezirea arab─âÔÇť ├«n confuzia postrevolu╚Ťionar─â
Prim─âvara arab─â ÔÇô sau ÔÇ×trezirea arab─âÔÇť, cum a mai fost numit` ÔÇô a declan╚Öat un entuziasm cu accente de delir uneori, exact a╚Öa cum s-a ├«nt├«mplat cu revoltele de strad─â din 2009 ├«n Iran. Acum i-a luat locul o dezam─âgire pe m─âsur─â, ├«nso╚Ťit─â de discursuri despre democra╚Ťie, golite de fond.
Dilema veche la Timpul prezent   Ce vrei să te faci cînd vei fi mare? png
Centrul ┼či estul Europei - o regiune complicat─â -
A ┼časea edi┼úie a forumului jurnali┼čtilor din Europa Central─â ┼či de Est, desf─â┼čurat─â la Var┼čovia sub auspiciile organiza┼úiei Ini┼úiativa Central-European─â, a scos la iveal─â problemele comune ┼či difer...
Dilema veche la Timpul prezent   Ce vrei să te faci cînd vei fi mare? png
Timpul retoricii a trecut. E vremea acţiunii
"Din discuţiile mele cu Gorbaciov am reţinut că principala sa preocupare era să menţină integritatea teritorială a Uniunii Sovietice......

Adevarul.ro

image
Doliu în sportul românesc: Baschetbalista Alessia Maria Raiciu s-a stins în ziua în care a împlinit 18 ani
O veste cutremurătoare a apărut, astăzi, pe pagina de Facebook a Federaţiei Române de Baschet, în legătură cu o jucătoare extrem de promiţătoare.
image
Cherofobia: teama de a fi fericit sau ÔÇ×dup─â bine vine r─âuÔÇť. Cum se manifest─â, care sunt semnele
Unele persoane simt aversiune fa┼ú─â fericire, f─âr─â a avea un motiv ra┼úional pentru acest lucru. ├Än termeni de specialitate, aceast─â form─â de anxietate se nume┼čte ÔÇ×cherofobieÔÇť, iar cei afecta┼úi fac tot posibilul s─â evite sentimentul de fericire.
image
Afacerile b─ânoase cu o p─âstr─âv─ârie ┼či o firm─â de taximetrie, f─âcute de un poli┼úist ├«n timpul serviciului
Fost adjunct al Poli┼úiei Mioveni, comisarul Marius Aioanei a f─âcut, timp de patru ani, numeroase afaceri b─ânoase ├«n timpul serviciului, de┼či acest lucru este interzis de lege. Poli┼úistul promova constant pe Facebook dou─â firme de┼úinute de c─âtre familia sa, o p─âstr─âv─ârie ┼či o firm─â de taximetrie

HIstoria.ro

image
Predica de la Clermont: Chemarea la Prima Cruciad─â
├Än ziua de 27 noiembrie 1095, pe c├ómpul din fa╚Ťa ora╚Öului Clermont, c├óteva sute de oameni a╚Öteptau s─â aud─â predica papei Urban al II-lea.
image
Frontul din Caucaz al R─âzboiului ruso-turc din 1877-1878
R─âzboiul din 1877-1878 este cunoscut mai ales pentru frontul din Balcani, la care au luat parte mari unit─â╚Ťi otomane, ruse╚Öti ╚Öi rom├óne╚Öti ├«n principal, dar ╚Öi trupe s├órbe╚Öti ╚Öi muntenegrene.
image
Necunoscuta poveste a raclei în care s-au odihnit osemintele voievodului Mihai Viteazul
Cu ocazia comemor─ârii recente a mor╚Ťii voievodului Mihai Viteazul, Muzeului Militar Na╚Ťional ÔÇ×Regele Ferdinand IÔÇŁ a publicat pe pagina de socializare a institu╚Ťiei povestea inedit─â a raclei ├«n care, pentru un timp, s-au odihnit osemintele.