Securitate, diploma┼úia comer┼úului ┼či iar securitate

Publicat în Dilema Veche nr. 466 din 17-23 ianuarie 2013
Securitate, diploma┼úia comer┼úului ┼či iar securitate jpeg

Un nou juc─âtor de anvergur─â s-a a┼čezat la mas─â ├«n Orientul Mijlociu. Turcia politicii externe concentrate aproape exclusiv pe securitate, pe linia ÔÇ×zero probleme cu veciniiÔÇť ┼či pe rolul NATO, ├«n str├«ns─â leg─âtur─â cu alian┼úa uneori tensionat─â cu Statele Unite, ┼či-a modificat aproape radical strategia, ├«n ultimii zece ani impun├«ndu-se pas cu pas, ca actorul f─âr─â de care nu poate fi luat─â ├«n calcul nici o discu┼úie ori subiect care ┼úine de Orientul Mijlociu. Dar pozi┼úia sa este delicat─â, amenin┼úat─â ┼či cu deznod─âm├«nt greu de anticipat.

Era firesc ca ambi┼úiile Turciei s─â creasc─â pe m─âsura dezvolt─ârii ┼či expansiunii sale economice. Cu o economie ferit─â de criz─â ÔÇô ├«n timp ce statele europene se zbat ÔÇô, cu o popula┼úie atins─â tot mai evident de microbul consumerismului, ┼či din ce ├«n ce mai bine pl─âtit─â, cu un peisaj legislativ tot mai favorabil investi┼úiilor ┼či ini┼úiativelor de afaceri, era evident c─â Turcia avea foarte repede s─â ├«┼či adapteze linia de politic─â extern─â ┼či s─â o fac─â mai ambi┼úioas─â pe m─âsura nevoii sale de expansiune, mai ales pe plan comercial. A┼ča c─â, dac─â ini┼úial a ac┼úionat mai ales ├«n spa┼úiul tradi┼úional al Asiei Centrale, ├«n curtea din spate a Rusiei ÔÇô ├«n mod miraculos f─âr─â tensiuni majore cu Moscova ÔÇô, Turcia s-a pozi┼úionat tot mai clar ├«n Orientul Mijlociu, mai ales odat─â cu prim─âvara arab─â. Evident c─â r─âm├«ne ├«n continuare un punct de greutate obsesia grani┼úelor, mai ales ├«n condi┼úiile ├«n care au r─âmas nerezolvate diferenduri vechi asupra unor teritorii ÔÇô de exemplu cu Siria, care pe deasupra a devenit surs─â de instabilitate ┼či violen┼ú─â. Dup─â o bun─â perioad─â de lini┼čte ┼či stabilitate la grani┼úe, de dezvoltare f─âr─â precedent a leg─âturilor comerciale cu restul regiunii, inclusiv cu actori incomozi ca Iranul, schimb─ârile din Orientul Mijlociu ┼či mai ales r─âzboiul civil din Siria au reamintit turcilor c─â s├«nt plasa┼úi ├«ntr-o zon─â minat─â.

├Änc─â dinainte de prim─âvara arab─â, Turcia ÔÇô dup─â ce ani la r├«nd ac┼úionase discret ├«n dosare ca Iranul ÔÇô a ie┼čit la ramp─â ┼či ┼či-a afirmat r─âspicat preten┼úia, ├«n bun─â m─âsur─â justificat─â, la postul de for┼ú─â principal─â cu atribute de mediere ├«n Orientul Mijlociu, un loc ocupat, p├«n─â recent, ├«n multe dosare regionale, de Egipt. Turcia p─ârea c─â are totul de partea ei: un mediu politic stabil, o economie ├«nfloritoare, o imagine pozitiv─â ├«n Orient, o surs─â de soft power, o influen┼ú─â deloc neglijabil─â inclusiv prin cultura pop pe care o export─â, ├«n special prin valul de seriale TV care pun probleme sociale ┼či politice interzise de obicei ├«n regiune. De partea ei, Turcia are ┼či calitatea de membru NATO, ├«n mod normal un defect ├«n ochii regiunii destul de ostile fa┼ú─â de Alian┼ú─â, un defect transformat ├«n avantaj prin impunerea percep┼úiei c─â statele din zon─â au pe cineva ÔÇ×al lorÔÇť la masa celor puternici.

O alt─â calitate a Turciei a fost felul ├«n care s-a impus, nu doar economic, ci ┼či politic printre statele emergente, ca Brazilia, prin leg─âturi surprinz─âtoare cu ┼ú─âri aflate la mare distan┼ú─â. Un alt punct benefic este proiec┼úia Turciei ca model politic pentru statele care ies din prim─âvara arab─â, state cu popula┼úii care ├«┼či doresc, cel pu┼úin declarativ, democra┼úie, dar mai ales economii deschise la ini┼úiative, oportunit─â┼úi ┼či f─âr─â corup┼úie, popula┼úii care ├«n acela┼či timp au sensibilit─â┼úi religioase care nu pot fi tratate strict prin modelul ori solu┼úiile politice ┼či administrative occidentale. Spaima aproape instantanee declan┼čat─â de trezirea arab─â a fost c─â viitoarele regimuri politice vor urma un model de tip iranian de stat religios, iar Turcia a avut doar de c├«┼čtigat, prin compara┼úie, la capitolul imagine, c├«nd a venit vorba de modele de viitor. Ceea ce spunea, de exemplu, toat─â lumea ├«n Egiptul revolu┼úionar era ÔÇ×Turcia da, Iran, nu!ÔÇť.

Dar chiar cu at├«tea avantaje care deja func┼úioneaz─â ├«n favoarea Turciei, construc┼úia nu este f─âr─â defecte. Unul ar fi vechea problem─â kurd─â, insuficient tratat─â acolo unde era ├«n puterea lor, de c─âtre autorit─â┼úile turce, ├«n pofida progreselor din ultimii ani. O problem─â care risc─â s─â se amplifice vine dintr-o Sirie post-Assad, unde kurzii sirieni se vor manifesta pentru autonomie sau federalizare, asta dup─â ce kurzii irakieni deja au o autonomie relativ confortabil─â care le aduce, pe zi ce trece, ┼či beneficii economice care le ├«nt─âresc pozi┼úia. ├Än combina┼úie, cele dou─â probleme pot fi catastrofale pentru Ankara, care ┼či a┼ča abia reu┼če┼čte s─â men┼úin─â sub control ambi┼úiile popula┼úiei kurde. Turcia a privit automat spre viitor ┼či a f─âcut o alegere f─âr─â echivoc c├«nd s-a plasat imediat de partea opozi┼úiei, la regimurile aflate la putere ├«n toate statele atinse de trezirea arab─â, ┼či a avut de c├«┼čtigat ini┼úial, pentru c─â s-a dovedit mai dinamic─â ┼či mai categoric─â dec├«t alte state, inclusiv mari puteri, pentru c─â a proiectat ├«n ochii popula┼úiilor respective o imagine de bun─âvoin┼ú─â ┼či deschidere, pentru c─â a expus rapid planuri de a umple, inclusiv economic, un spa┼úiu care are nevoie de restartare economic─â ┼či anticipat ca mai deschis pe viitor la investi┼úii. Dar, dac─â ├«n Libia, jocul a avut ├«n general beneficii, ├«n cazul Siriei, Turcia s-a trezit deja cu o vulnerabilitate. Dincolo de declara┼úiile ├«n favoarea instaur─ârii democra┼úiei, nu este clar care s├«nt calculele Ankarei pentru scenarii cu ┼či f─âr─â Assad.

P├«n─â acum, pozi┼úia Ankarei a fost f─âr─â echivoc ÔÇô ÔÇ×f─âr─â AssadÔÇť, mai ales dup─â ce violen┼úele din Siria s-au scurs peste grani┼ú─â ├«n Turcia, acompaniate de un mare num─âr de refugia┼úi care reprezint─â o surs─â de probleme economice ┼či sociale. Un r─âzboi civil de uzur─â ├«n Siria nu are cum s─â convin─â Turciei, iar o Sirie post-Assad, al─âturi de necunoscuta kurd─â cu poten┼úial exploziv, iar─â┼či reprezint─â un risc pentru pozi┼úia pe care Turcia ┼či-o dore┼čte ├«nt─ârit─â ├«n regiune. ├Än plus, competi┼úia pentru rolul de mediator ├«n procesul de pace dintre israelieni ┼či palestinieni, care p─ârea c├«┼čtigat─â de Turcia acum c├«┼úiva ani, este din nou ├«n plin─â desf─â┼čurare, de c├«nd pre┼čedintele Mohamed Morsi a ajuns la putere ├«n Egipt.

Pre┼čedintele egiptean Mohamed Morsi pare decis s─â-┼či repun─â ┼úara ├«n postura de dinainte de revolu┼úia din 2011 ÔÇô de mediator de ne├«nlocuit ÔÇô ┼či a ┼či dovedit ce poate Egiptul, dup─â ce a ob┼úinut, ├«n toamna lui 2012, ├«ncetarea focului ├«ntre Israel ┼či Hamas. Dup─â ce a devenit pre┼čedinte, Morsi a f─âcut o serie de vizite strategice din China ├«n Europa ┼či p├«n─â ├«n Iran, ├«n ├«ncercarea de a reafirma pozi┼úia diplomatic─â unic─â pe care o are Egiptul ├«n regiune. Egiptul are rela┼úii consfin┼úite prin tratate cu Statele Unite ┼či Israel, prime┼čte ajutor financiar de la Uniunea European─â ┼či, ├«n acela┼či timp, noul s─âu pre┼čedinte provine din r├«ndurile unei mi┼čc─âri islamiste sunnite, dar care discut─â cu Iranul ┼čiit ┼či chiar face declara┼úii critice tocmai la Teheran, la adresa Siriei lui Bashar al-Assad, aliat─â a Iranului ÔÇô toate acestea, la prima vedere contradic┼úii, pot oferi Egiptului o pozi┼úie unic─â de negociere diplomatic─â ├«ntr-o regiune marcat─â de conflicte deschise sau ├«n fierbere. O regiune ├«n care, ├«n ultima vreme, Turcia vrea s─â ├«┼či afirme rolul de putere regional─â cu capacitate de negociere nu numai ├«n zon─â, dar ┼či ├«ntre Orient ┼či Occident. ├Än plus, Turcia a r─âmas, dup─â seria de tensiuni care a culminat cu incidentul navei Marmara, cumva ├«n suspans ├«n rela┼úia cu Israelul, iar conceptul de mediator presupune bune rela┼úii cu toate p─âr┼úile.

Turcia lui Erdogan, aflat─â deja ├«n opozi┼úie deschis─â la Siria lui Bashar al-Assad ┼či ├«n contradic┼úie pe acest subiect cu aliatul s─âu, Rusia, dar ┼či ├«n plin─â r─âcire a rela┼úiilor cu Israelul, cu nemul┼úumiri ├«n rela┼úia cu Uniunea European─â, care vin din statutul de etern candidat ÔÇô aceast─â Turcie nu mai pare un pariu sigur pentru postura de mediator regional, care poate fi, dintr-o pozi┼úie mult mai bun─â, Egiptul, cel pu┼úin ├«n chestiunea israeliano-palestinian─â. R─âm├«ne de v─âzut ├«ns─â dac─â ambi┼úia Ankarei nu va fi ajutat─â de izbucnirile de criz─â politic─â din Egiptul ├«nc─â indecis privind calea ├«n plan intern, cu un pre┼čedinte contestat ┼či acuzat de tendin┼úe dictatoriale ┼či cu o popula┼úie care nu agreeaz─â deloc acordurile cu Israelul.

Noile linii turce de politic─â extern─â au fost determinate ┼či apoi sus┼úinute mai ales de cre┼čterea economic─â ┼či de extinderea sau consolidarea prezen┼úei pe noi pie┼úe. Motorul economic ├«ns─â nu este infailibil, ├«n condi┼úiile ├«n care exist─â mari diferen┼úe de dezvoltare ├«ntre regiunile Turciei, birocra┼úia ├«nc─â are complica┼úii orientale, iar perspectiva de aderare la UE este parc─â ├«ntr-un etern blocaj. Proiec┼úiile economice arat─â c─â, de┼či Turcia va r─âm├«ne cu cre┼čtere economic─â, ea risc─â s─â nu fie sustenabil─â ┼či s─â scad─â ├«n jurul valorii de 2%. Prin compara┼úie cu majoritatea ┼ú─ârilor UE, chiar ┼či cu un procent mai sc─âzut de cre┼čtere economic─â, Turcia va fi peste pragul european, ├«ns─â trebuie luat ├«n calcul climatul economic regional nesigur ┼či tulburat tocmai de evenimentele politice salutate ┼či ├«ncurajate de Ankara.

Deja s-a extins lista cu problemele din regiunea apropiat─â ┼či ale vecinilor Turciei, cea care men┼úioneaz─â ├«nc─â prioritar─â politica ÔÇ×zero probleme cu veciniiÔÇť ÔÇô Siria, aflat─â p├«n─â ├«n 2011 ├«ntr-o rela┼úie economic─â special─â cu Turcia, este acum ├«ncle┼čtat─â ├«n r─âzboi civil; Iranul jongleaz─â tot mai greu cu dosarul nuclear, ├«n consecin┼ú─â ┼či leg─âturile economice cu Turcia au sl─âbit sub ap─âsarea sanc┼úiunilor interna┼úionale, la fel cele politice, care nu mai au c─âldura de acum c├«┼úiva ani, mai ales dup─â ce Turcia a fost de acord s─â g─âzduiasc─â elemente ale scutului american anti-rachet─â ┼či ├«n plus, un Iran nuclear poate fi o amenin┼úare dac─â au loc lovituri externe asupra siturilor nucleare iraniene, ceea ce s-ar traduce ┼či prin radia┼úii care pot ajunge pe teritoriul turc; pie┼úele europene s├«nt baza succesului comer┼úului turcesc, dar previziunile de cerere nu s├«nt optimiste, pe m─âsura crizei prelungite; climatul economic din Golf este agitat ├«n ecou la prim─âvara arab─â; Egiptul se anun┼ú─â un posibil competitor puternic ├«n chestiunile diplomatice ┼či politice ale regiunii, cu propria agend─â, nu mereu ├«n armonie cu cea turc─â; rela┼úia excelent─â cu Rusia risc─â s─â fie afectat─â de pozi┼úiile diferite la Moscova ┼či Ankara ├«n privin┼úa viitorului Siriei, dar ┼či de posibile tensiuni care vin din concuren┼úa energetic─â ┼či dintr-un nou descoperit entuziasm al Rusiei pentru o mai clar─â prezen┼ú─â ├«n Marea Neagr─â ┼či ├«n Mediteran─â; ┼či tot ├«n Mediteran─â, descoperirea de gaze naturale ┼či grani┼úele maritime ├«nc─â neclarificate au ├«ncins din nou spiritele ├«n rela┼úia Cipru-Turcia, pe fondul tradi┼úional deja iritat.

Turcia a p─ârut s─â prefere s─â ├«┼či investeasc─â eforturile diplomatice ├«n Orientul Mijlociu ┼či Africa de Nord, ca s─â ├«┼či afirme un rol de lider, ┼či a dat impresia c─â ├«┼či neglijeaz─â, cel pu┼úin ca grad de disponibilitate, rela┼úia cu UE ┼či NATO, prin declara┼úii sau pozi┼úii care au pus-o de multe ori ├«n contradic┼úie cu liniile generale europene ┼či americane ┼či au blocat sau tensionat decizii, lucru care a f─âcut ca Ankara s─â fie v─âzut─â uneori mai degrab─â ca o surs─â de dificult─â┼úi dec├«t de solu┼úii. ├Äns─â gradul de disponibilitate politic─â a Turciei ├«n rela┼úia cu UE ┼či NATO poate s─â creasc─â ├«n perspectiva unui r─âzboi civil de durat─â ├«n Siria. Amenin┼úarea major─â de securitate pe care o reprezint─â situa┼úia din Siria pentru Turcia a determinat Ankara s─â apeleze la ajutor occidental pentru a-┼či proteja grani┼úa de rev─ârs─âri de violen┼ú─â, un tip de ajutor ┼či de cooperare ├«n materie de securitate care nu ar fi putut veni din alt─â parte dec├«t din orientarea vestic─â a Turciei.

A┼čadar, Siria ├«n haos, bomba cu ceas care este dosarul nuclear iranian, schimb─ârile strategice pe care le aduce descoperirea de rezerve de gaze naturale ├«n Mediteran─â, plus viitorul complicat ┼či departe de a fi decis al prim─âverii arabe fac ca Ankara, dac─â vreodat─â s-a g├«ndit c─â ar putea ac┼úiona diplomatic, de preferin┼ú─â singur─â, ├«n regiune, s─â se g├«ndeasc─â cel mai probabil de dou─â ori ┼či s─â intre ├«ntr-o nou─â formul─â a politicii externe care s─â str├«ng─â leg─âtura cu Europa ┼či SUA, chiar dac─â opiniile nu vor coincide ├«ntotdeauna.

Carmen Gavrilă este corespondent diplomatic Radio România Actualităţi.

Foto L.Muntean

p 20 Catedrala Sfinta Sofia din Kiev WC jpg
Elemente religioase în conflictul ruso-ucrainean
Statul finan╚Ťeaz─â activit─â╚Ťile Bisericii, iar Biserica confer─â legitimitate statului.
Anticiclonul rusesc nu cedeaz─â jpeg
Anticiclonul rusesc nu cedeaz─â
Rusia de azi este închisă pentru noi: nu știm despre filmele lor, cultura lor nu o difuzăm și nu o vrem, limba rusă nu ne place, iar politica Rusiei se rezumă la persoana lui Putin și nici asta nu prea ne interesează.
ÔÇ×Ucraina e pierdut─â pentru RusiaÔÇŁ ÔÇô interviu cu Anatol ╚Ü─éRANU, fost ambasador al Republicii Moldova ├«n Rusia jpeg
ÔÇ×Ucraina e pierdut─â pentru RusiaÔÇŁ ÔÇô interviu cu Anatol ╚Ü─éRANU, fost ambasador al Republicii Moldova ├«n Rusia
ÔÇ×Gafele comunit─â╚Ťii occidentale ├«n raport cu regimul lui Putin au contribuit la ceea ce se ├«nt├«mpl─â ast─âzi.ÔÇŁ
Ce ├«l mobilizeaz─â pe Putin? ÔÇô interviu cu Adam MICHNIK jpeg
Ce ├«l mobilizeaz─â pe Putin? ÔÇô interviu cu Adam MICHNIK
ÔÇ×Putin a avut un anumit obiectiv atunci c├«nd a ├«nceput s─â mobilizeze trupele, dar s-a lovit de ceva neprev─âzut.ÔÇŁ
Jocurile privirii jpeg
Jocurile privirii
Prin╚Öi ├«n v├«rtejul aceleia╚Öi lumi, Eminescu ╚Öi Caragiale nu s├«nt, de fapt, ├«n disjunc╚Ťie, ci ├«ntr-o continuitate aproape magic─â.
Catedrala M├«ntuirii Neamului ÔÇô sau pragul civiliza╚Ťional dincolo de care trebuie s─â p─â╚Öim jpeg
Catedrala M├«ntuirii Neamului ÔÇô sau pragul civiliza╚Ťional dincolo de care trebuie s─â p─â╚Öim
├Än pozi╚Ťia pe care o avem cei mai mul╚Ťi dintre noi ├«n fa╚Ťa dezbaterii privind construc╚Ťia Catedralei M├«ntuirii Neamului, exist─â mult─â tr─âire tipic rom├óneasc─â.
Istoria uitată a Buștenariului jpeg
Istoria uitată a Buștenariului
Descoperirea zăcămintelor de aur negru avea să schimbe complet așezarea molcomă și uitată de timp, ducînd la un adevărat boom demografic și industrial.
Iran: de la trei genuri la unul jpeg
Iran: de la trei genuri la unul
Vechii per╚Öi recuno╚Öteau trei genuri, sau cel pu╚Ťin o veche civilizatie de acum 3.000 de ani descoperit─â la Hasanlu ├«n nord-vestul Iranului.
Hong Kong ÔÇô momentul adev─ârului jpeg
Hong Kong ÔÇô momentul adev─ârului
Aceast─â cvasi-promisiune de azil politic ├«nc├«nt─â auzul unor grupuri de profesioni╚Öti din Hong Kong, care promoveaz─â ideea unei emigra╚Ťii colective spre noi ÔÇ×ora╚Öe┬ácharterÔÇŁ┬ásituate ├«n ╚Ť─âri mai libere.
China, ├«n c─âutarea legitimit─â╚Ťii jpeg
China, ├«n c─âutarea legitimit─â╚Ťii
Democra╚Ťia liberal─â se confrunt─â cu o criz─â de legitimitate ÔÇô sau, cel pu╚Ťin, a╚Öa ni se spune. Oamenii nu mai au ├«ncredere ├«n guvernarea elitelor liberale ╚Öi tot mai mult─â lume crede c─â oferta actual─â de democra╚Ťie este o p─âc─âleal─â.
P├«n─â la Praga ┼či ├«napoi jpeg
P├«n─â la Praga ┼či ├«napoi
Am tr─âit mult─â vreme temerea c─â voi ajunge ├«ntr-o situa┼úie f─âr─â ie┼čire atunci c├«nd, nevoit s─â fac pe ghidul turistic prin Bucure┼čti, nu prea voi avea ce s─â le ar─ât oaspe┼úilor. Str─âzile congestionate? Cl─âdirile-monument ne├«ngrijite? Casa Poporului?! M─ân─âstirile asaltate de cer┼četori?
America se întoarce în Irak jpeg
America se întoarce în Irak
Decizia pre┼čedintele Barack Obama de a spori num─ârul trupelor terestre americane din Irak ┼či de a le plasa ├«n provincia Anbar, preponderent sunnit─â, a st├«rnit numeroase discu┼úii aprinse. ├Än Statele Unite, dezbaterea public─â a pus pe tapet experien┼úa Vietnamului, unde desf─â┼čurarea tot mai masiv─â de ac┼úiuni militare a dus la o ├«mpotmolire grav─â.
Urm─ârile declinului Rusiei png
Urm─ârile declinului Rusiei
Pe m─âsur─â ce Europa dezbate dac─â s─â ├«┼či men┼úin─â sau nu sanc┼úiunile contra Rusiei, politica de agresiune ├«mpotriva Ucrainei pe care o duce Kremlinul continu─â, f─âr─â nici un fel de dezbatere. De┼či Rusia este ├«ntr-un declin evident, ea reprezint─â ├«nc─â un real pericol pentru stabilitatea interna┼úional─â din Europa ┼či nu numai.
Jocul de a frica jpeg
Jocul de-a frica
Nimic nu documenteaz─â mai persuasiv ┼či agasant c├«t de al─âturea cu drumul e, ├«n fa┼úa provoc─ârilor globale, mare parte din st├«nga occidental─â dec├«t reac┼úiile dispropor┼úionate iscate de victoria electoral─â a premierului israelian Beniamin Netanyahu.
Melancolia lui Fawad ÔÇô poveste afgan─â jpeg
Melancolia lui Fawad ÔÇô poveste afgan─â
V─âzut din Occident, Afganistanul e un fund de r├«p─â ├«n care c├«┼úiva sminti┼úi dau de lucru NATO. Presa occidental─â e responsabil─â de imaginea foarte precar─â a Afganistanului ÔÇô c├«nd se vorbe┼čte, e mereu despre atacuri, explozii, militari mor┼úi cu onoare la datorie (├«ntotdeauna ai no┼čtri, nu ai lor) ┼či e┼čecuri colosale.
Pînă unde putem lupta cu statul islamic jpeg
Pînă unde putem lupta cu statul islamic
Exist─â o ├«ndelungat─â ┼či controversat─â istorie a extinselor interven┼úii militare str─âine ├«n Orientul Mijlociu ┼či este de sperat ca decizia pre┼čedintelui SUA, Barack Obama, de a purta r─âzboi contra statului islamic nu va demonstra altceva. Nici un alt grup terorist nu merit─â mai mult s─â fie distrus dec├«t ace┼čti jihadi┼čti uciga┼či ┼či pr─âd─âtori.
Taksim ┼či iluzia modelelor jpeg
Taksim ┼či iluzia modelelor
Da, poli┼úia a evacuat pia┼úa Taksim din Istanbul, la ora la care scriu. Da, ┼či ├«n Ankara, protestatarii au fost ├«ndep─ârta┼úi, la fel ├«n Izmir. Da, de fiecare dat─â c├«nd protestatarii se adun─â pe str─âzi, poli┼úia intervine rapid. ├Äns─â premierul Erdogan ┼či AKP s├«nt cei care au pierdut.
Sl─âbiciunile Chinei   argument monetar jpeg
Sl─âbiciunile Chinei - argument monetar
C├«nd discut despre China, de regul─â, impun un exerci┼úiu socratic. Simulez c─â s├«nt de acord cu m─âre┼úia statului chinez, dup─â care ├«mi ├«ntreb interlocutorul dac─â ┼čtie care este moneda sa. Cu to┼úii s├«nt de acord ┼či explic─â pe larg cum chinezii ├«i vor dep─â┼či pe americani, dar pu┼úini s├«nt capabili s─â spun─â numele monedei chineze┼čti.
Alegerile lui Mohamed Morsi jpeg
Alegerile lui Mohamed Morsi
Noul pre┼čedinte al Egiptului, Mohamed Morsi, provine din r├«ndul organiza┼úiei Fra┼úilor Musulmani ÔÇô acest simplu enun┼ú a speriat o mare parte a opiniei publice ├«n str─âin─âtate ┼či pe egiptenii cu orient─âri seculariste.
Securitate, diploma┼úia comer┼úului ┼či iar securitate jpeg
Securitate, diploma┼úia comer┼úului ┼či iar securitate
Un nou juc─âtor de anvergur─â s-a a┼čezat la mas─â ├«n Orientul Mijlociu. Turcia politicii externe concentrate aproape exclusiv pe securitate, pe linia ÔÇ×zero probleme cu veciniiÔÇť ┼či pe rolul NATO, ├«n str├«ns─â leg─âtur─â cu alian┼úa uneori tensionat─â cu Statele Unite, ┼či-a modificat aproape radical strategia.
Retrofuturism: un exemplu standard jpeg
Retrofuturism: un exemplu standard
V─â propun o poveste cu spa┼úii sacre, din India. Arhitectul Sameep Padera are, pentru weekendurile c├«nd iese din Mumbai, o ferm─â modest─â la Wadeshwar, un sat de hindu┼či la 70 km de metropola uria┼č─â. Probabil e o cas─â la ┼úar─â cu oleac─â de curte. De cum s-a a┼čezat ├«n sat, preo┼úii locului au venit s─â cear─â dona┼úii pentru un templu dedicat lui Shiva.
ÔÇ×Trezirea arab─âÔÇť ├«n confuzia postrevolu╚Ťionar─â jpeg
ÔÇ×Trezirea arab─âÔÇť ├«n confuzia postrevolu╚Ťionar─â
Prim─âvara arab─â ÔÇô sau ÔÇ×trezirea arab─âÔÇť, cum a mai fost numit` ÔÇô a declan╚Öat un entuziasm cu accente de delir uneori, exact a╚Öa cum s-a ├«nt├«mplat cu revoltele de strad─â din 2009 ├«n Iran. Acum i-a luat locul o dezam─âgire pe m─âsur─â, ├«nso╚Ťit─â de discursuri despre democra╚Ťie, golite de fond.
Dilema veche la Timpul prezent   Ce vrei să te faci cînd vei fi mare? png
Centrul ┼či estul Europei - o regiune complicat─â -
A ┼časea edi┼úie a forumului jurnali┼čtilor din Europa Central─â ┼či de Est, desf─â┼čurat─â la Var┼čovia sub auspiciile organiza┼úiei Ini┼úiativa Central-European─â, a scos la iveal─â problemele comune ┼či difer...
Dilema veche la Timpul prezent   Ce vrei să te faci cînd vei fi mare? png
Timpul retoricii a trecut. E vremea acţiunii
"Din discuţiile mele cu Gorbaciov am reţinut că principala sa preocupare era să menţină integritatea teritorială a Uniunii Sovietice......

Adevarul.ro

image
Ciobanul din Valahia ajuns domnitor al ┼ó─ârii Rom├óne┼čti. A dus o prigoan─â aprig─â ├«mpotriva marilor dreg─âtori
Mircea Ciobanul - domnitorul ┼ó─ârii Rom├óne┼čti care a primit acest nume pentru c─â ├«nainte de a urca pe tron cump─âra oi pentru Constantinopol. Chiar dac─â avea o preocupare pa┼čnic─â, asta nu l-a ├«mpiedicat s─â devin─â unul dintre cei mai cruzi domnitori rom├óni.
image
Concubine plimbate în turism sexual. Cele mai mari preţuri erau la Suceava
Un ora┼č din nordul Bucovinei a ajuns paradis pentru proxene┼úi ┼či prostituate datorit─â tarifelor mari care sunt practicate ├«n aceast─â zon─â.
image
ÔÇ×Pietrele FoameiÔÇŁ au ie┼čit la suprafa┼ú─â ├«n albiile secate ale R├óului Elba: ÔÇ×Dac─â m─â vezi, s─â jele┼čtiÔÇŁ
Europa se confrunt─â cu o secet─â sever─â ├«n urma unor valuri de canicul─â f─âr─â precedent, ceea ce a determinat sc─âderea dramatic─â a debitului unor r├óuri europene importante. ├Än Germania, ├«n albiile secate ale r├óurilor au ie┼čit la iveal─â pietre masive folosite ├«n urm─â cu sute de ani pentru a prevesti vremuri vitrege pentru omenire, relateaz─â Miami Herald.

HIstoria.ro

image
Predica de la Clermont: Chemarea la Prima Cruciad─â
├Än ziua de 27 noiembrie 1095, pe c├ómpul din fa╚Ťa ora╚Öului Clermont, c├óteva sute de oameni a╚Öteptau s─â aud─â predica papei Urban al II-lea.
image
Frontul din Caucaz al R─âzboiului ruso-turc din 1877-1878
R─âzboiul din 1877-1878 este cunoscut mai ales pentru frontul din Balcani, la care au luat parte mari unit─â╚Ťi otomane, ruse╚Öti ╚Öi rom├óne╚Öti ├«n principal, dar ╚Öi trupe s├órbe╚Öti ╚Öi muntenegrene.
image
Necunoscuta poveste a raclei în care s-au odihnit osemintele voievodului Mihai Viteazul
Cu ocazia comemor─ârii recente a mor╚Ťii voievodului Mihai Viteazul, Muzeului Militar Na╚Ťional ÔÇ×Regele Ferdinand IÔÇŁ a publicat pe pagina de socializare a institu╚Ťiei povestea inedit─â a raclei ├«n care, pentru un timp, s-au odihnit osemintele.