China, ├«n c─âutarea legitimit─â╚Ťii

Publicat în Dilema Veche nr. 828 din 3 - 8 ianuarie 2020
China, ├«n c─âutarea legitimit─â╚Ťii jpeg

Democra╚Ťia liberal─â se confrunt─â cu o criz─â de legitimitate ÔÇô sau, cel pu╚Ťin, a╚Öa ni se spune. Oamenii nu mai au ├«ncredere ├«n guvernarea elitelor liberale ╚Öi tot mai mult─â lume crede c─â oferta actual─â de democra╚Ťie este o p─âc─âleal─â. Acest sentiment este reflectat de succesul populi╚Ötilor ├«n Europa ╚Öi ├«n SUA, ╚Öi de ├«ntors─âtura autoritarist─â a guvern─ârilor din Turcia, Brazilia, Filipine ╚Öi din alte ╚Ť─âri. De fapt, democra╚Ťia liberal─â e pus─â la ├«ncercare nu doar la ea acas─â, ├«n inima Europei ╚Öi a Americii, ci la nivelul ├«ntregului mapamond.

E ├«ndeob╚Öte acceptat c─â democra╚Ťiile nu se r─âzboiesc unele cu altele. ├Än discursul s─âu de la Chicago din 1999, prim-ministrul britanic de atunci, Tony Blair, sus╚Ťinea cu t─ârie c─â ÔÇ×propagarea valorilor noastre ne confer─â siguran╚Ť─âÔÇť, f─âc├«ndu-i pe unii s─â-╚Öi reaminteasc─â de previziunile timpurii ale lui Francis Fukuyama, potrivit c─ârora triumful mondial al democra╚Ťiei liberale va ├«nsemna sf├«r╚Öitul istoriei. Faptul c─â, mai t├«rziu, Rusia ╚Öi China nu au confirmat scenariul lui Fukuyama a re├«nviat, previzibil, teama de un nou R─âzboi Rece. Mai precis, ÔÇ×cre╚Öterea economic─â a ChineiÔÇť e interpretat─â ca un afront la adresa Occidentului.

├Än aceast─â lectur─â, transferurile pa╚Önice de putere interna╚Ťional─â s├«nt posibile numai ├«ntre state care ├«mp─ârt─â╚Öesc aceea╚Öi mentalitate. Astfel, ├«n prima jum─âtate a secolului XX, Marea Britanie a putut ÔÇ×preda ╚ÖtafetaÔÇť ├«n condi╚Ťii sigure Statelor Unite, ╚Öi nu Germaniei. ├Än ziua de azi, se spune ├«ndeob╚Öte, China reprezint─â un afront ideologic ╚Öi geopolitic deopotriv─â, la adresa unei hegemonii occidentale aflate ├«n declin.

Aceast─â perspectiv─â e contestat─â vehement de omul de cultur─â chinez Lanxin Xiang. ├Än noua ╚Öi fascinanta sa carte C─âutarea legitimit─â╚Ťii ├«n politica chinez─â, Xiang ├«╚Öi ├«ndreapt─â aten╚Ťia de la criza guvern─ârii din Occident spre criza guvern─ârii din China.

Ceea ce e, ├«ntr-o anumit─â m─âsur─â, un teritoriu familiar. Politologii occidentali consider─â, ├«n mod tradi╚Ťional, c─â democra╚Ťia constitu╚Ťional─â e singura form─â stabil─â de guvernare. De aceea, ei sus╚Ťin c─â statul monopartinic chinez, importat din bol╚Öevism, este condamnat ╚Öi c─â protestele actuale din Hong Kong anticipeaz─â destinul Chinei continentale.

Contribu╚Ťia lui Xiang const─â ├«n punerea sub semnul ├«ntreb─ârii a viziunii occidentale general acceptate, potrivit c─âreia China fie se integreaz─â ├«n Occident, ├«ncerc├«nd s─â-l distrug─â, fie clacheaz─â sub presiunea violen╚Ťei ╚Öi a haosului intern. Alternativa pe care el o propune este un regim constitu╚Ťional cu specific chinez, bazat pe un confucianism modernizat.

Xiang este un patriot chinez, f─âr─â s─â fie un sus╚Ťin─âtor orb al pre╚Öedintelui Xi Jinping. Cel mai interesant capitol al c─âr╚Ťii analizeaz─â modul ├«n care Occidentul a desconsiderat sistematic realiz─ârile Chinei. Xiang arat─â cum, ├«n secolul al XVII-lea, efortul de inspira╚Ťie iezuit─â de a reconcilia cre╚Ötinismul ╚Öi confucianismul (├«n ÔÇ×Controversa RiturilorÔÇť), a e╚Öuat ├«n fa╚Ťa refuzului protestant al oric─ârei forme de idolatrie. ├Än aceast─â accep╚Ťie, calea armonioas─â a ÔÇ×co-evolu╚ŤieiÔÇť prin ÔÇ×guvernare virtuoas─âÔÇť a fost permanent blocat─â de Iluminism ÔÇô interpretat de Xiang ca o expresie secular─â a protestantismului militant. China nu a avut acest zel militant: era mul╚Ťumit─â cu situa╚Ťia ├«n care se afla. Dup─â cum remarca odinioar─â fostul secretar de stat Henry Kissinger: ÔÇ×╚Üara f─âg─âduin╚Ťei este China. ╚śi chinezii se afl─â deja acoloÔÇť.

G├«nditorii ilumini╚Öti cei mai de seam─â au contribuit la o critic─â ÔÇ×universalist─âÔÇť a Chinei. Doctrina separa╚Ťiei puterilor a lui Montesquieu, bun─âoar─â, era promovat─â con╚Ötient ca unic─â alternativ─â la ÔÇ×despotismul asiaticÔÇť. Hegel a respins sistemul chinez din motive teleologice, argument├«nd c─â lipsa unei con╚Ötiin╚Ťe de ÔÇ×SpiritÔÇť a condamnat China la iner╚Ťie ╚Öi stagnare (punct de vedere sus╚Ťinut mai t├«rziu ╚Öi de Karl Marx). Iar Adam Smith a spus despre China c─â nu a mai ├«nregistrat nici un progres economic dup─â secolul al XII-lea, deoarece ├«i lipsesc institu╚Ťiile libere.

Pe la 1800, toate aceste curente s-au reunit ├«ntr-o viziune social─â darwinist─â asupra progresului, ├«n care rasele erau plasate pe o scar─â ierarhic─â a realiz─ârilor ÔÇô o perspectiv─â influen╚Ťat─â considerabil de superioritatea militar─â occidental─â ╚Öi de confrunt─ârile cu rasele ÔÇ×inferioareÔÇť. Aceast─â abordare universalist─â a consolidat viziunea occidental─â condescendent─â, superioar─â ╚Öi dispre╚Ťuitoare asupra Chinei. Economi╚Ötii ╚Öi filozofii occidentali nu priveau sistemul de guvernare chinez ca pe o contribu╚Ťie la capitalul mondial de ├«n╚Ťelepciune uman─â, ci ca pe o cauz─â a ÔÇ×├«napoieriiÔÇť ╚Ť─ârii. Verdictul lor, potrivit c─âruia Vestul ├«i era superior Chinei ├«n toate privin╚Ťele, mai pu╚Ťin ├«n materie de por╚Ťelanuri, nu a l─âsat loc pentru o acomodare cultural─â.

Aceast─â viziune prejudiciabil─â a ignorat ├«ns─â remarcabilul record de stabilitate din vremea doctrinei Mandatului Celest. Observatorii str─âini au interpretat gre╚Öit acest sistem ÔÇô ÔÇ×cl─âdit pe o schem─â clar definit─âÔÇť, dup─â cum ├«l descrie Xiang, ÔÇ×legitimat, la v├«rf, printr-o descenden╚Ť─â regal─âÔÇť, ÔÇ×cu un stat administrat de o nobilime luminat─âÔÇť ÔÇô ca pe o re╚Ťet─â a stagn─ârii.

Xiang argumenteaz─â c─â recenta cre╚Ö-tere economic─â a Chinei e, pur ╚Öi simplu, o ÔÇ×restaurareÔÇť a bun─âst─ârii de care se bucura ╚Ťara ├«nainte ca ingerin╚Ťele occidentale din secolul la XIX-lea s─â-i tulbure sistemul armonios. Estim─ârile istorice ale PIB-ului per capita f─âcute de regretatul Angus Maddison sugereaz─â ├«ns─â c─â ÔÇ×retardulÔÇť economic al Chinei a ├«nceput cu mult ├«nainte de ├«nt├«lnirea cu Vestul. ├Äntre 1500 ╚Öi 1870, venitul per capita a r─âmas ├«n jur de 600 USD, ├«n timp ce ├«n Anglia acesta s-a cvadruplat (de la 714 USD la 3.190 USD), el dubl├«ndu-╚Öi valoarea chiar ╚Öi ├«n Spania.

Stabilitatea politic─â a Chinei ╚Öi absen╚Ťa relativ─â a violen╚Ťelor au fost ob╚Ťinute ├«n detrimentul dinamismului economic, nu ├«n armonie cu acesta. Cre╚Öterea economic─â a Vestului s-a bazat, dimpotriv─â, pe o respingere a unit─â╚Ťii organice a moralei, politicii ╚Öi economiei ÔÇô at├«t de apreciat─â de Xiang.

Pozi╚Ťia lui Xiang cu privire la modul ├«n care confucianismul ar putea fi integrat ├«ntr-o ordine mondial─â creat─â de Vest r─âm├«ne vag─â. El consider─â c─â liderii chinezi se am─âgesc atunci c├«nd sper─â c─â retorica marxist─â va men╚Ťine legitimitatea regimului, dat─â fiind ÔÇ×dec─âderea moral─â a elitelor conduc─âtoare al c─âror apetit pentru acumularea de bog─â╚Ťii nu cunoa╚Öte nici limite, nici legiÔÇť. China, spune el, ÔÇ×are nevoie de no╚Ťiuni occidentale despre procedurile democraticeÔÇť ╚Öi de o societate civil─â care s─â ofere o alternativ─â la rebeliune.

├Än sf├«r╚Öit, Xiang prive╚Öte spre Biserica Romano-Catolic─â, sper├«nd s─â ├«ntrevad─â o oportunitate istoric─â prin care s─â fie reanimate vechile eforturi iezuite de armonizare cu confucianismul. Dac─â America protestant─â reprezint─â o nou─â Rom─â, scrie el, atunci, Uniunea European─â ar putea deveni ÔÇ×o versiune secular─â a Bisericii Catolice unificatoare de dinaintea ReformeiÔÇť ÔÇô o concluzie surprinz─âtoare a unei c─âr╚Ťi fascinante.

Robert Skidelsky este membru al Camerei Lorzilor a Marii Britanii ┼či profesor emerit de Economie politic─â la Universitatea Warwick.

┬ę Project Syndicate, 2019

traducere de Matei PLE┼×U

Foto: wikimedia commons

p 20 Catedrala Sfinta Sofia din Kiev WC jpg
Elemente religioase în conflictul ruso-ucrainean
Statul finan╚Ťeaz─â activit─â╚Ťile Bisericii, iar Biserica confer─â legitimitate statului.
Anticiclonul rusesc nu cedeaz─â jpeg
Anticiclonul rusesc nu cedeaz─â
Rusia de azi este închisă pentru noi: nu știm despre filmele lor, cultura lor nu o difuzăm și nu o vrem, limba rusă nu ne place, iar politica Rusiei se rezumă la persoana lui Putin și nici asta nu prea ne interesează.
ÔÇ×Ucraina e pierdut─â pentru RusiaÔÇŁ ÔÇô interviu cu Anatol ╚Ü─éRANU, fost ambasador al Republicii Moldova ├«n Rusia jpeg
ÔÇ×Ucraina e pierdut─â pentru RusiaÔÇŁ ÔÇô interviu cu Anatol ╚Ü─éRANU, fost ambasador al Republicii Moldova ├«n Rusia
ÔÇ×Gafele comunit─â╚Ťii occidentale ├«n raport cu regimul lui Putin au contribuit la ceea ce se ├«nt├«mpl─â ast─âzi.ÔÇŁ
Ce ├«l mobilizeaz─â pe Putin? ÔÇô interviu cu Adam MICHNIK jpeg
Ce ├«l mobilizeaz─â pe Putin? ÔÇô interviu cu Adam MICHNIK
ÔÇ×Putin a avut un anumit obiectiv atunci c├«nd a ├«nceput s─â mobilizeze trupele, dar s-a lovit de ceva neprev─âzut.ÔÇŁ
Jocurile privirii jpeg
Jocurile privirii
Prin╚Öi ├«n v├«rtejul aceleia╚Öi lumi, Eminescu ╚Öi Caragiale nu s├«nt, de fapt, ├«n disjunc╚Ťie, ci ├«ntr-o continuitate aproape magic─â.
Catedrala M├«ntuirii Neamului ÔÇô sau pragul civiliza╚Ťional dincolo de care trebuie s─â p─â╚Öim jpeg
Catedrala M├«ntuirii Neamului ÔÇô sau pragul civiliza╚Ťional dincolo de care trebuie s─â p─â╚Öim
├Än pozi╚Ťia pe care o avem cei mai mul╚Ťi dintre noi ├«n fa╚Ťa dezbaterii privind construc╚Ťia Catedralei M├«ntuirii Neamului, exist─â mult─â tr─âire tipic rom├óneasc─â.
Istoria uitată a Buștenariului jpeg
Istoria uitată a Buștenariului
Descoperirea zăcămintelor de aur negru avea să schimbe complet așezarea molcomă și uitată de timp, ducînd la un adevărat boom demografic și industrial.
Iran: de la trei genuri la unul jpeg
Iran: de la trei genuri la unul
Vechii per╚Öi recuno╚Öteau trei genuri, sau cel pu╚Ťin o veche civilizatie de acum 3.000 de ani descoperit─â la Hasanlu ├«n nord-vestul Iranului.
Hong Kong ÔÇô momentul adev─ârului jpeg
Hong Kong ÔÇô momentul adev─ârului
Aceast─â cvasi-promisiune de azil politic ├«nc├«nt─â auzul unor grupuri de profesioni╚Öti din Hong Kong, care promoveaz─â ideea unei emigra╚Ťii colective spre noi ÔÇ×ora╚Öe┬ácharterÔÇŁ┬ásituate ├«n ╚Ť─âri mai libere.
China, ├«n c─âutarea legitimit─â╚Ťii jpeg
China, ├«n c─âutarea legitimit─â╚Ťii
Democra╚Ťia liberal─â se confrunt─â cu o criz─â de legitimitate ÔÇô sau, cel pu╚Ťin, a╚Öa ni se spune. Oamenii nu mai au ├«ncredere ├«n guvernarea elitelor liberale ╚Öi tot mai mult─â lume crede c─â oferta actual─â de democra╚Ťie este o p─âc─âleal─â.
P├«n─â la Praga ┼či ├«napoi jpeg
P├«n─â la Praga ┼či ├«napoi
Am tr─âit mult─â vreme temerea c─â voi ajunge ├«ntr-o situa┼úie f─âr─â ie┼čire atunci c├«nd, nevoit s─â fac pe ghidul turistic prin Bucure┼čti, nu prea voi avea ce s─â le ar─ât oaspe┼úilor. Str─âzile congestionate? Cl─âdirile-monument ne├«ngrijite? Casa Poporului?! M─ân─âstirile asaltate de cer┼četori?
America se întoarce în Irak jpeg
America se întoarce în Irak
Decizia pre┼čedintele Barack Obama de a spori num─ârul trupelor terestre americane din Irak ┼či de a le plasa ├«n provincia Anbar, preponderent sunnit─â, a st├«rnit numeroase discu┼úii aprinse. ├Än Statele Unite, dezbaterea public─â a pus pe tapet experien┼úa Vietnamului, unde desf─â┼čurarea tot mai masiv─â de ac┼úiuni militare a dus la o ├«mpotmolire grav─â.
Urm─ârile declinului Rusiei png
Urm─ârile declinului Rusiei
Pe m─âsur─â ce Europa dezbate dac─â s─â ├«┼či men┼úin─â sau nu sanc┼úiunile contra Rusiei, politica de agresiune ├«mpotriva Ucrainei pe care o duce Kremlinul continu─â, f─âr─â nici un fel de dezbatere. De┼či Rusia este ├«ntr-un declin evident, ea reprezint─â ├«nc─â un real pericol pentru stabilitatea interna┼úional─â din Europa ┼či nu numai.
Jocul de a frica jpeg
Jocul de-a frica
Nimic nu documenteaz─â mai persuasiv ┼či agasant c├«t de al─âturea cu drumul e, ├«n fa┼úa provoc─ârilor globale, mare parte din st├«nga occidental─â dec├«t reac┼úiile dispropor┼úionate iscate de victoria electoral─â a premierului israelian Beniamin Netanyahu.
Melancolia lui Fawad ÔÇô poveste afgan─â jpeg
Melancolia lui Fawad ÔÇô poveste afgan─â
V─âzut din Occident, Afganistanul e un fund de r├«p─â ├«n care c├«┼úiva sminti┼úi dau de lucru NATO. Presa occidental─â e responsabil─â de imaginea foarte precar─â a Afganistanului ÔÇô c├«nd se vorbe┼čte, e mereu despre atacuri, explozii, militari mor┼úi cu onoare la datorie (├«ntotdeauna ai no┼čtri, nu ai lor) ┼či e┼čecuri colosale.
Pînă unde putem lupta cu statul islamic jpeg
Pînă unde putem lupta cu statul islamic
Exist─â o ├«ndelungat─â ┼či controversat─â istorie a extinselor interven┼úii militare str─âine ├«n Orientul Mijlociu ┼či este de sperat ca decizia pre┼čedintelui SUA, Barack Obama, de a purta r─âzboi contra statului islamic nu va demonstra altceva. Nici un alt grup terorist nu merit─â mai mult s─â fie distrus dec├«t ace┼čti jihadi┼čti uciga┼či ┼či pr─âd─âtori.
Taksim ┼či iluzia modelelor jpeg
Taksim ┼či iluzia modelelor
Da, poli┼úia a evacuat pia┼úa Taksim din Istanbul, la ora la care scriu. Da, ┼či ├«n Ankara, protestatarii au fost ├«ndep─ârta┼úi, la fel ├«n Izmir. Da, de fiecare dat─â c├«nd protestatarii se adun─â pe str─âzi, poli┼úia intervine rapid. ├Äns─â premierul Erdogan ┼či AKP s├«nt cei care au pierdut.
Sl─âbiciunile Chinei   argument monetar jpeg
Sl─âbiciunile Chinei - argument monetar
C├«nd discut despre China, de regul─â, impun un exerci┼úiu socratic. Simulez c─â s├«nt de acord cu m─âre┼úia statului chinez, dup─â care ├«mi ├«ntreb interlocutorul dac─â ┼čtie care este moneda sa. Cu to┼úii s├«nt de acord ┼či explic─â pe larg cum chinezii ├«i vor dep─â┼či pe americani, dar pu┼úini s├«nt capabili s─â spun─â numele monedei chineze┼čti.
Alegerile lui Mohamed Morsi jpeg
Alegerile lui Mohamed Morsi
Noul pre┼čedinte al Egiptului, Mohamed Morsi, provine din r├«ndul organiza┼úiei Fra┼úilor Musulmani ÔÇô acest simplu enun┼ú a speriat o mare parte a opiniei publice ├«n str─âin─âtate ┼či pe egiptenii cu orient─âri seculariste.
Securitate, diploma┼úia comer┼úului ┼či iar securitate jpeg
Securitate, diploma┼úia comer┼úului ┼či iar securitate
Un nou juc─âtor de anvergur─â s-a a┼čezat la mas─â ├«n Orientul Mijlociu. Turcia politicii externe concentrate aproape exclusiv pe securitate, pe linia ÔÇ×zero probleme cu veciniiÔÇť ┼či pe rolul NATO, ├«n str├«ns─â leg─âtur─â cu alian┼úa uneori tensionat─â cu Statele Unite, ┼či-a modificat aproape radical strategia.
Retrofuturism: un exemplu standard jpeg
Retrofuturism: un exemplu standard
V─â propun o poveste cu spa┼úii sacre, din India. Arhitectul Sameep Padera are, pentru weekendurile c├«nd iese din Mumbai, o ferm─â modest─â la Wadeshwar, un sat de hindu┼či la 70 km de metropola uria┼č─â. Probabil e o cas─â la ┼úar─â cu oleac─â de curte. De cum s-a a┼čezat ├«n sat, preo┼úii locului au venit s─â cear─â dona┼úii pentru un templu dedicat lui Shiva.
ÔÇ×Trezirea arab─âÔÇť ├«n confuzia postrevolu╚Ťionar─â jpeg
ÔÇ×Trezirea arab─âÔÇť ├«n confuzia postrevolu╚Ťionar─â
Prim─âvara arab─â ÔÇô sau ÔÇ×trezirea arab─âÔÇť, cum a mai fost numit` ÔÇô a declan╚Öat un entuziasm cu accente de delir uneori, exact a╚Öa cum s-a ├«nt├«mplat cu revoltele de strad─â din 2009 ├«n Iran. Acum i-a luat locul o dezam─âgire pe m─âsur─â, ├«nso╚Ťit─â de discursuri despre democra╚Ťie, golite de fond.
Dilema veche la Timpul prezent   Ce vrei să te faci cînd vei fi mare? png
Centrul ┼či estul Europei - o regiune complicat─â -
A ┼časea edi┼úie a forumului jurnali┼čtilor din Europa Central─â ┼či de Est, desf─â┼čurat─â la Var┼čovia sub auspiciile organiza┼úiei Ini┼úiativa Central-European─â, a scos la iveal─â problemele comune ┼či difer...
Dilema veche la Timpul prezent   Ce vrei să te faci cînd vei fi mare? png
Timpul retoricii a trecut. E vremea acţiunii
"Din discuţiile mele cu Gorbaciov am reţinut că principala sa preocupare era să menţină integritatea teritorială a Uniunii Sovietice......

Adevarul.ro

image
Ciobanul din Valahia ajuns domnitor al ┼ó─ârii Rom├óne┼čti. A dus o prigoan─â aprig─â ├«mpotriva marilor dreg─âtori
Mircea Ciobanul - domnitorul ┼ó─ârii Rom├óne┼čti care a primit acest nume pentru c─â ├«nainte de a urca pe tron cump─âra oi pentru Constantinopol. Chiar dac─â avea o preocupare pa┼čnic─â, asta nu l-a ├«mpiedicat s─â devin─â unul dintre cei mai cruzi domnitori rom├óni.
image
Concubine plimbate în turism sexual. Cele mai mari preţuri erau la Suceava
Un ora┼č din nordul Bucovinei a ajuns paradis pentru proxene┼úi ┼či prostituate datorit─â tarifelor mari care sunt practicate ├«n aceast─â zon─â.
image
ÔÇ×Pietrele FoameiÔÇŁ au ie┼čit la suprafa┼ú─â ├«n albiile secate ale R├óului Elba: ÔÇ×Dac─â m─â vezi, s─â jele┼čtiÔÇŁ
Europa se confrunt─â cu o secet─â sever─â ├«n urma unor valuri de canicul─â f─âr─â precedent, ceea ce a determinat sc─âderea dramatic─â a debitului unor r├óuri europene importante. ├Än Germania, ├«n albiile secate ale r├óurilor au ie┼čit la iveal─â pietre masive folosite ├«n urm─â cu sute de ani pentru a prevesti vremuri vitrege pentru omenire, relateaz─â Miami Herald.

HIstoria.ro

image
Predica de la Clermont: Chemarea la Prima Cruciad─â
├Än ziua de 27 noiembrie 1095, pe c├ómpul din fa╚Ťa ora╚Öului Clermont, c├óteva sute de oameni a╚Öteptau s─â aud─â predica papei Urban al II-lea.
image
Frontul din Caucaz al R─âzboiului ruso-turc din 1877-1878
R─âzboiul din 1877-1878 este cunoscut mai ales pentru frontul din Balcani, la care au luat parte mari unit─â╚Ťi otomane, ruse╚Öti ╚Öi rom├óne╚Öti ├«n principal, dar ╚Öi trupe s├órbe╚Öti ╚Öi muntenegrene.
image
Necunoscuta poveste a raclei în care s-au odihnit osemintele voievodului Mihai Viteazul
Cu ocazia comemor─ârii recente a mor╚Ťii voievodului Mihai Viteazul, Muzeului Militar Na╚Ťional ÔÇ×Regele Ferdinand IÔÇŁ a publicat pe pagina de socializare a institu╚Ťiei povestea inedit─â a raclei ├«n care, pentru un timp, s-au odihnit osemintele.