Taksim ┼či iluzia modelelor

Publicat în Dilema Veche nr. 490 din 4-10 iulie 2013
Taksim ┼či iluzia modelelor jpeg

Da, poli┼úia a evacuat pia┼úa Taksim din Istanbul, la ora la care scriu. Da, ┼či ├«n Ankara, protestatarii au fost ├«ndep─ârta┼úi, la fel ├«n Izmir. Da, de fiecare dat─â c├«nd protestatarii se adun─â pe str─âzi, poli┼úia intervine rapid. ├Äns─â premierul Erdogan ┼či AKP s├«nt cei care au pierdut. Ruptura dintre guvern ┼či o bun─â parte a popula┼úiei a fost mai vizibil─â dec├«t oric├«nd, ├«n ultima lun─â. Discursul premierului Erdog╦çan a p─ârut ┼či pare ├«n continuare complet rupt de realitatea str─âzii. Cu excep┼úia momentelor ├«n care catalogheaz─â o parte a protestatarilor drept elemente teroriste, extremiste sau drept agen┼úi str─âini, premierul Erdogan ┼úine s─â insiste asupra controverselor din jurul parcului Gezi, ignor├«nd complet ┼či inten┼úionat faptul c─â, la foarte scurt timp de la declan┼čarea protestelor, manifesta┼úiile deja nu mai aveau leg─âtur─â cu desfiin┼úarea sau nu a parcului, ci cu modul ├«n care ├«n┼úelege AKP s─â administreze ┼či s─â conduc─â Turcia. Singurul fel ├«n care premierul Erdogan se refer─â la contestarea sa ┼či chiar la invita┼úiile la demisie, strigate din strad─â, este invoc├«nd fie manevre ale opozi┼úiei seculariste, fie elemente str─âine. Protestele au ca ┼úint─â atitudinea tot mai autoritar─â a guvernului. Ini┼úial, s-a vorbit despre proteste ÔÇ×antiislamiceÔÇť. Nu, nu islamul a fost problema, ci amestecul religiei ├«n politic─â ┼či ├«n administra┼úie, ┼či atitudinea autoritar─â, f─âr─â consult─âri ori dezbateri publice, ├«n procesul de luare a deciziilor. ├Äncet, dar sigur, ├«n ultimii ani, cultul pentru p─ârintele Turciei moderne, Kemal Atat├╝rk, a fost ├«nlocuit cu o preocupare evident─â a autorit─â┼úilor ┼či a premierului ├«n special, pentru revigorarea amintirii Imperiului Otoman. De altfel, parc─â simbolic, ├«n locul parcului Gezi era planificat─â, pe l├«ng─â un mall ┼či o moschee, o cl─âdire ├«n stil otoman, care s─â ad─âposteasc─â arhivele turce┼čti. Dou─â principii kemaliste de baz─â au fost asediate: secularismul absolut ┼či evitarea expansionismului de tip otoman. AKP ┼či liderul s─âu, cu pozi┼úii consolidate de succesele economice, au ├«nceput s─â fac─â tot mai neclar─â limita dintre religie ┼či administra┼úie, au introdus legi de inspira┼úie islamic─â, au pus sub semnul ├«ntreb─ârii interdic┼úii kemaliste ÔÇô ca, de exemplu, portul v─âlului ├«n institu┼úii de ├«nv─â┼ú─âm├«nt. ├Än ceea ce prive┼čte spiritul otoman de cucerire, Turcia lui Erdogan a declan┼čat o adev─ârat─â campanie de expansiune, nu teritorial─â, dar de influen┼ú─â politic─â ├«n regiune, adic─â tocmai ce Kemal Atat├╝rk a vrut s─â evite. Turcia ┼či-a dorit ┼či a promovat o imagine de posibil ├«nlocuitor al Egiptului, ca mediator ├«n regiune ÔÇô o variant─â e┼čuat─â din clipa ├«n care rela┼úiile dintre Turcia ┼či Israel s-au r─âcit, ├«nc─â dinainte de incidentul cu nava Marmara.
 
Pr─âbu┼čirea modelului turc

Turcia lui Erdogan a promovat intens ideologia ÔÇ×democra┼úiei islamiceÔÇť, acas─â, dar ┼či ├«n regiune. Turcia lui Erdogan s-a bucurat de formula ÔÇ×modelul turc pentru Orientul MijlociuÔÇť. P├«n─â la protestele ├«ncepute la sf├«r┼čitul lui mai, formula turc─â p─ârea cea mai potrivit─â pentru statele arabe ie┼čite din Prim─âvara arab─â, care trebuie s─â ajung─â la o complicat─â convie┼úuire a sensibilit─â┼úilor religioase cu democra┼úia. Protestele ┼či felul ├«n care guvernul turc a ├«n┼úeles s─â le rezolve ÔÇô prin for┼ú─â ÔÇô au aruncat ├«n aer acest mult invocat model turc pentru Orientul Mijlociu. Dup─â ce li s-a tot dat ca exemplu de succes o Turcie religioas─â ┼či ├«n acela┼či timp democratic─â, egiptenii ┼či tunisienii au privit cu surprindere scene turce desprinse parc─â din istoria proprie. Privind spre pia┼úa Taksim, egiptenii au v─âzut scene familiare, similare celor din pia┼úa Tahrir, ├«n 2011, c├«nd poli┼úia lui Mubarak folosea tunuri cu ap─â ┼či gaze lacrimogene ca s─â ├«mpr─â┼čtie protestatarii. E drept c─â asem─ânarea se opre┼čte aici, pentru c─â, spre deosebire de Egiptul lui Mubarak, unde alegerile erau departe de a ├«ndeplini criteriile democratice, ├«n Turcia, AKP are legitimitatea dat─â de alegeri libere. A┼čadar, formulele gr─âbite ÔÇô ca ÔÇ×Prim─âvara turc─âÔÇť ÔÇô nu stau ├«n picioare. Dar, ├«n mod cert, ÔÇ×modelul turcÔÇť ┼či-a pierdut din str─âlucire pentru cei care ├«l invocau ├«n alte state din regiune. Mai mult, protestele din Turcia au dat o lovitur─â serioas─â tuturor for┼úelor politice de provenien┼ú─â islamist─â din Orientul Mijlociu ┼či, ├«n primul r├«nd, pre┼čedintelui egiptean Mohamed Morsi ┼či partidului din care provine, care este parc─â f─âcut dup─â chipul ┼či asem─ânarea AKP-ului turc, cu aceea┼či istorie ÔÇô ini┼úial, de mi┼čcare militant─â islamist─â, catalogat─â ├«n trecut chiar drept terorist─â, inclusiv de c─âtre comunitatea interna┼úional─â. ÔÇ×Democra┼úia islamic─âÔÇť ┼či mai ales ideea c─â e bine ca religia s─â p─âtrund─â ÔÇô chiar ┼či discret, nu categoric, ca ├«n Iran ÔÇô ├«n politic─â ┼či administra┼úie vor fi ceva mai greu de sus┼úinut, de acum ├«nainte, ├«n oricare dintre ┼ú─ârile arabe ├«n tranzi┼úie, dup─â ce s-a petrecut ├«n Turcia.

Mai departe de Europa

O alt─â ÔÇ×victim─âÔÇť a protestelor ÔÇô mai bine zis, a felului ├«n care a administrat guvernul turc criza ÔÇô este rela┼úia cu UE. Protestele ÔÇô mai mult sau mai pu┼úin diplomatice ÔÇô au curs dinspre Europa, f─âr─â efect. Dimpotriv─â, premierul Erdogan, ministrul de Externe Davutog╦çlu ┼či mai ales ministrul turc pentru Afaceri Europene, Egemen Bag╦çi┼č, au r─âspuns irita┼úi ÔÇô ba chiar arogant, dup─â p─ârerea unor anali┼čti europeni ÔÇô, spun├«nd, ├«ntr-un fel sau altul, c─â Europa are nevoie mai mare de Turcia, dec├«t invers. Evident c─â, ├«ntr-un astfel de context, acele state europene care s-au ar─âtat mai mereu cel pu┼úin sceptice fa┼ú─â de ideea de aderare a Turciei la UE au, acum, argumente solide c├«nd sus┼úin c─â Turcia ├«nc─â e departe de a ├«ndeplini criteriile europene, inclusiv la capitolul valori ÔÇô ca libertatea de exprimare, libertatea presei ┼či libertatea de a protesta. Perspectiva european─â a Turciei, ┼či a┼ča neclar─â, a devenit acum ┼či mai ├«ndep─ârtat─â. Chiar ┼či pentru politicienii europeni care vor aderarea Turciei la UE va fi foarte greu s─â sus┼úin─â ideea ├«n fa┼úa aleg─âtorilor europeni, care au privit scandaliza┼úi imaginile cu protestatari sufoca┼úi de gaz lacrimogen sau, de exemplu, imaginile cu vicepre┼čedinta Partidului Verzilor din Germania, cu batista la gur─â din cauza gazelor lacrimogene, ├«ntr-un hotel de l├«ng─â parcul Gezi, ├«n timpul asaltului for┼úelor de ordine. Imaginea AKP ┼či a premierului Erdogan ├«n Europa a fost zdrav─ân zguduit─â. R─âm├«ne de v─âzut ├«n ce m─âsur─â guvernul turc va ┼úine cont de asta ┼či dac─â va menaja pe viitor sensibilit─â┼úile europene. P├«n─â acum ÔÇô declarativ, dar ┼či prin ac┼úiunile dure de ├«mpr─â┼čtiere a manifestan┼úilor ÔÇô, prin seria de arest─âri ┼či prin urm─ârirea celor care ├«ndemnau la proteste pe re┼úelele de socializare, guvernul turc nu pare s─â ┼úin─â cont de Europa. Mai mult, premierul Erdogan a criticat dur presa european─â ┼či american─â, a lansat acuza┼úii de incorectitudine, chiar ┼či ├«n momentul ├«n care imaginile de la fa┼úa locului nu aveau cum s─â mint─â. E adev─ârat c─â un astfel de discurs este, de obicei, destinat consumului intern, ├«ns─â abunden┼úa men┼úion─ârilor critice din declara┼úiile lui Erdogan nu au cum s─â nu lase o urm─â negativ─â ├«n presa ┼či opinia public─â occidental─â. Mai mult, combina┼úia de critici la adresa presei str─âine ┼či acuza┼úiile c─â puteri str─âine s├«nt implicate ├«n proteste i-au f─âcut pe mul┼úi observatori de la fa┼úa locului s─â vad─â o asem─ânare zdrobitoare cu discursurile lui Mubarak, Gaddafi, Ben Ali, Bashar al-Assad sau Saleh ÔÇô dictatori pe cale s─â piard─â puterea.

Turcia divizat─â

Da, dac─â m├«ine ar fi din nou alegeri ├«n Turcia, cel mai probabil tot AKP ar aduna cele mai multe voturi, ├«n lipsa unei opozi┼úii coerente. ├Äns─â, ├«n mod evident, nu ar mai aduna tot at├«t de multe voturi ca ├«n 2011. Un sondaj recent arat─â c─â popularitatea lui Erdogan a sc─âzut, ├«n doar o lun─â, cu peste 7%, iar majoritatea turcilor consider─â c─â guvernul ┼či mai ales premierul au avut o atitudine arogant─â ┼či autoritar─â fa┼ú─â de protestatari. Un semnal de alarm─â pentru AKP ┼či premier este faptul c─â dintre protestatari nu au lipsit grupuri consistente de tineri profund religio┼či, femei cu v─âl, b─ârba┼úi cu b─ârbi islamice, din diverse organiza┼úii religioase, care s-au declarat nemul┼úumi┼úi de ÔÇ×capitalismul de cowboyÔÇť promovat de premier ┼či de atitudinea ÔÇô spuneau ei ÔÇô ÔÇ×neislamic─âÔÇť, autoritar─â a guvernului. ├Än plan intern, pe Recep Tayyip Erdog╦çan, protestele l-au costat mai mult dec├«t un procent din popularitate. Premierul ├«┼či dorea modificarea constitu┼úiei pentru o trecere la republic─â preziden┼úial─â (Erdog╦çan nu a ascuns c─â ar candida, ├«n acest caz, pentru func┼úia de pre┼čedinte) ┼či organizarea, c├«t mai cur├«nd, a unui referendum constitu┼úional. Pentru asta, Erdog╦çan ├«ncepuse, ├«nainte de proteste, o campanie de curtare a diverselor grupuri, de la kurzi p├«n─â la alevi, con┼čtient c─â, pentru un ÔÇ×DaÔÇť la referendum, avea nevoie de mai mult dec├«t electoratul s─âu fidel. A┼ča explic─â unii anali┼čti turci inclusiv procesul istoric de reconciliere intern─â cu kurzii, discu┼úiile ├«ncepute ÔÇô e drept, timid ÔÇô cu minoritatea religioas─â alevi ┼či progresele ├«n ce prive┼čte drepturile religioase ale grecilor ┼či armenilor. Toate acestea au fost, cel pu┼úin deocamdat─â, aruncate ├«n aer, mai ales dac─â ne uit─âm la componen┼úa mul┼úimii de protestatari: seculari┼čti, armeni (parcul Gezi are ├«n apropiere o serie de cl─âdiri r─âmase dintr-un vechi cartier armenesc), kurzi, alevi, studen┼úi. O lovitur─â grea a fost pentru AKP ┼či faptul c─â printre protestatari s-au num─ârat mul┼úi turci din clasa medie, cea pe care AKP o curteaz─â ┼či chiar o calific─â drept baza sa electoral─â, mai ales c─â aceast─â clas─â medie a avut de c├«┼čtigat de pe urma succesului economic al Turciei, ├«n ultimii ani. ├Än plus, sindicatele, alt─â component─â esen┼úial─â pentru o reform─â constitu┼úional─â, s-au declarat deschis de partea protestatarilor ┼či au declan┼čat greve pe ├«ntreg teritoriul Turciei. Da, AKP a adunat un num─âr impresionant de sus┼úin─âtori ai premierului Erdog╦çan la mitingurile de la sf├«r┼čitul s─âpt─âm├«nii trecute, dar observatorii de la fa┼úa locului au v─âzut ├«n asta o ├«ncercare de demonstra┼úie de putere politic─â, care, ├«ns─â, s-a autoanulat, tocmai prin faptul c─â a fost nevoie de a fi organizat─â. O alt─â dilem─â la care guvernul turc nu a putut r─âspunde a fost contrastul dintre politica sa ├«n Siria ┼či politica de acas─â. Valul de refugia┼úi din Siria nemul┼úume┼čte profund popula┼úia turc─â, mai ales ├«n zona de grani┼ú─â, p├«n─â la punctul la care atacuri asupra refugia┼úilor sirieni s├«nt tot mai dese. ├Än aceste condi┼úii, nu de pu┼úine ori se aud critici la adresa premierului Erdog╦çan ┼či a guvernului s─âu, iar c├«nd prim-ministrul a fost primit cu adora┼úie ┼či cu bra┼úele deschise de c─âtre refugia┼úii sirieni, a fost evident contrastul cu modul ├«n care acela┼či guvern a ├«n┼úeles s─â-i trateze pe protestatarii turci ┼či s─â ignore nemul┼úumirea popula┼úiei turce de la grani┼ú─â, fa┼ú─â de prezen┼úa refugia┼úilor ┼či a grupurilor ├«narmate care se opun regimului Assad ┼či ┼či-au g─âsit baze ┼či sprijin ├«n Turcia.

Carmen Gavrilă este jurnalist la Radio România Actualităţi. Cea mai recentă carte: Revolta Orientului (Polirom, 2013)

Foto: wikimedia commons

p 20 Catedrala Sfinta Sofia din Kiev WC jpg
Elemente religioase în conflictul ruso-ucrainean
Statul finan╚Ťeaz─â activit─â╚Ťile Bisericii, iar Biserica confer─â legitimitate statului.
Anticiclonul rusesc nu cedeaz─â jpeg
Anticiclonul rusesc nu cedeaz─â
Rusia de azi este închisă pentru noi: nu știm despre filmele lor, cultura lor nu o difuzăm și nu o vrem, limba rusă nu ne place, iar politica Rusiei se rezumă la persoana lui Putin și nici asta nu prea ne interesează.
ÔÇ×Ucraina e pierdut─â pentru RusiaÔÇŁ ÔÇô interviu cu Anatol ╚Ü─éRANU, fost ambasador al Republicii Moldova ├«n Rusia jpeg
ÔÇ×Ucraina e pierdut─â pentru RusiaÔÇŁ ÔÇô interviu cu Anatol ╚Ü─éRANU, fost ambasador al Republicii Moldova ├«n Rusia
ÔÇ×Gafele comunit─â╚Ťii occidentale ├«n raport cu regimul lui Putin au contribuit la ceea ce se ├«nt├«mpl─â ast─âzi.ÔÇŁ
Ce ├«l mobilizeaz─â pe Putin? ÔÇô interviu cu Adam MICHNIK jpeg
Ce ├«l mobilizeaz─â pe Putin? ÔÇô interviu cu Adam MICHNIK
ÔÇ×Putin a avut un anumit obiectiv atunci c├«nd a ├«nceput s─â mobilizeze trupele, dar s-a lovit de ceva neprev─âzut.ÔÇŁ
Jocurile privirii jpeg
Jocurile privirii
Prin╚Öi ├«n v├«rtejul aceleia╚Öi lumi, Eminescu ╚Öi Caragiale nu s├«nt, de fapt, ├«n disjunc╚Ťie, ci ├«ntr-o continuitate aproape magic─â.
Catedrala M├«ntuirii Neamului ÔÇô sau pragul civiliza╚Ťional dincolo de care trebuie s─â p─â╚Öim jpeg
Catedrala M├«ntuirii Neamului ÔÇô sau pragul civiliza╚Ťional dincolo de care trebuie s─â p─â╚Öim
├Än pozi╚Ťia pe care o avem cei mai mul╚Ťi dintre noi ├«n fa╚Ťa dezbaterii privind construc╚Ťia Catedralei M├«ntuirii Neamului, exist─â mult─â tr─âire tipic rom├óneasc─â.
Istoria uitată a Buștenariului jpeg
Istoria uitată a Buștenariului
Descoperirea zăcămintelor de aur negru avea să schimbe complet așezarea molcomă și uitată de timp, ducînd la un adevărat boom demografic și industrial.
Iran: de la trei genuri la unul jpeg
Iran: de la trei genuri la unul
Vechii per╚Öi recuno╚Öteau trei genuri, sau cel pu╚Ťin o veche civilizatie de acum 3.000 de ani descoperit─â la Hasanlu ├«n nord-vestul Iranului.
Hong Kong ÔÇô momentul adev─ârului jpeg
Hong Kong ÔÇô momentul adev─ârului
Aceast─â cvasi-promisiune de azil politic ├«nc├«nt─â auzul unor grupuri de profesioni╚Öti din Hong Kong, care promoveaz─â ideea unei emigra╚Ťii colective spre noi ÔÇ×ora╚Öe┬ácharterÔÇŁ┬ásituate ├«n ╚Ť─âri mai libere.
China, ├«n c─âutarea legitimit─â╚Ťii jpeg
China, ├«n c─âutarea legitimit─â╚Ťii
Democra╚Ťia liberal─â se confrunt─â cu o criz─â de legitimitate ÔÇô sau, cel pu╚Ťin, a╚Öa ni se spune. Oamenii nu mai au ├«ncredere ├«n guvernarea elitelor liberale ╚Öi tot mai mult─â lume crede c─â oferta actual─â de democra╚Ťie este o p─âc─âleal─â.
P├«n─â la Praga ┼či ├«napoi jpeg
P├«n─â la Praga ┼či ├«napoi
Am tr─âit mult─â vreme temerea c─â voi ajunge ├«ntr-o situa┼úie f─âr─â ie┼čire atunci c├«nd, nevoit s─â fac pe ghidul turistic prin Bucure┼čti, nu prea voi avea ce s─â le ar─ât oaspe┼úilor. Str─âzile congestionate? Cl─âdirile-monument ne├«ngrijite? Casa Poporului?! M─ân─âstirile asaltate de cer┼četori?
America se întoarce în Irak jpeg
America se întoarce în Irak
Decizia pre┼čedintele Barack Obama de a spori num─ârul trupelor terestre americane din Irak ┼či de a le plasa ├«n provincia Anbar, preponderent sunnit─â, a st├«rnit numeroase discu┼úii aprinse. ├Än Statele Unite, dezbaterea public─â a pus pe tapet experien┼úa Vietnamului, unde desf─â┼čurarea tot mai masiv─â de ac┼úiuni militare a dus la o ├«mpotmolire grav─â.
Urm─ârile declinului Rusiei png
Urm─ârile declinului Rusiei
Pe m─âsur─â ce Europa dezbate dac─â s─â ├«┼či men┼úin─â sau nu sanc┼úiunile contra Rusiei, politica de agresiune ├«mpotriva Ucrainei pe care o duce Kremlinul continu─â, f─âr─â nici un fel de dezbatere. De┼či Rusia este ├«ntr-un declin evident, ea reprezint─â ├«nc─â un real pericol pentru stabilitatea interna┼úional─â din Europa ┼či nu numai.
Jocul de a frica jpeg
Jocul de-a frica
Nimic nu documenteaz─â mai persuasiv ┼či agasant c├«t de al─âturea cu drumul e, ├«n fa┼úa provoc─ârilor globale, mare parte din st├«nga occidental─â dec├«t reac┼úiile dispropor┼úionate iscate de victoria electoral─â a premierului israelian Beniamin Netanyahu.
Melancolia lui Fawad ÔÇô poveste afgan─â jpeg
Melancolia lui Fawad ÔÇô poveste afgan─â
V─âzut din Occident, Afganistanul e un fund de r├«p─â ├«n care c├«┼úiva sminti┼úi dau de lucru NATO. Presa occidental─â e responsabil─â de imaginea foarte precar─â a Afganistanului ÔÇô c├«nd se vorbe┼čte, e mereu despre atacuri, explozii, militari mor┼úi cu onoare la datorie (├«ntotdeauna ai no┼čtri, nu ai lor) ┼či e┼čecuri colosale.
Pînă unde putem lupta cu statul islamic jpeg
Pînă unde putem lupta cu statul islamic
Exist─â o ├«ndelungat─â ┼či controversat─â istorie a extinselor interven┼úii militare str─âine ├«n Orientul Mijlociu ┼či este de sperat ca decizia pre┼čedintelui SUA, Barack Obama, de a purta r─âzboi contra statului islamic nu va demonstra altceva. Nici un alt grup terorist nu merit─â mai mult s─â fie distrus dec├«t ace┼čti jihadi┼čti uciga┼či ┼či pr─âd─âtori.
Taksim ┼či iluzia modelelor jpeg
Taksim ┼či iluzia modelelor
Da, poli┼úia a evacuat pia┼úa Taksim din Istanbul, la ora la care scriu. Da, ┼či ├«n Ankara, protestatarii au fost ├«ndep─ârta┼úi, la fel ├«n Izmir. Da, de fiecare dat─â c├«nd protestatarii se adun─â pe str─âzi, poli┼úia intervine rapid. ├Äns─â premierul Erdogan ┼či AKP s├«nt cei care au pierdut.
Sl─âbiciunile Chinei   argument monetar jpeg
Sl─âbiciunile Chinei - argument monetar
C├«nd discut despre China, de regul─â, impun un exerci┼úiu socratic. Simulez c─â s├«nt de acord cu m─âre┼úia statului chinez, dup─â care ├«mi ├«ntreb interlocutorul dac─â ┼čtie care este moneda sa. Cu to┼úii s├«nt de acord ┼či explic─â pe larg cum chinezii ├«i vor dep─â┼či pe americani, dar pu┼úini s├«nt capabili s─â spun─â numele monedei chineze┼čti.
Alegerile lui Mohamed Morsi jpeg
Alegerile lui Mohamed Morsi
Noul pre┼čedinte al Egiptului, Mohamed Morsi, provine din r├«ndul organiza┼úiei Fra┼úilor Musulmani ÔÇô acest simplu enun┼ú a speriat o mare parte a opiniei publice ├«n str─âin─âtate ┼či pe egiptenii cu orient─âri seculariste.
Securitate, diploma┼úia comer┼úului ┼či iar securitate jpeg
Securitate, diploma┼úia comer┼úului ┼či iar securitate
Un nou juc─âtor de anvergur─â s-a a┼čezat la mas─â ├«n Orientul Mijlociu. Turcia politicii externe concentrate aproape exclusiv pe securitate, pe linia ÔÇ×zero probleme cu veciniiÔÇť ┼či pe rolul NATO, ├«n str├«ns─â leg─âtur─â cu alian┼úa uneori tensionat─â cu Statele Unite, ┼či-a modificat aproape radical strategia.
Retrofuturism: un exemplu standard jpeg
Retrofuturism: un exemplu standard
V─â propun o poveste cu spa┼úii sacre, din India. Arhitectul Sameep Padera are, pentru weekendurile c├«nd iese din Mumbai, o ferm─â modest─â la Wadeshwar, un sat de hindu┼či la 70 km de metropola uria┼č─â. Probabil e o cas─â la ┼úar─â cu oleac─â de curte. De cum s-a a┼čezat ├«n sat, preo┼úii locului au venit s─â cear─â dona┼úii pentru un templu dedicat lui Shiva.
ÔÇ×Trezirea arab─âÔÇť ├«n confuzia postrevolu╚Ťionar─â jpeg
ÔÇ×Trezirea arab─âÔÇť ├«n confuzia postrevolu╚Ťionar─â
Prim─âvara arab─â ÔÇô sau ÔÇ×trezirea arab─âÔÇť, cum a mai fost numit` ÔÇô a declan╚Öat un entuziasm cu accente de delir uneori, exact a╚Öa cum s-a ├«nt├«mplat cu revoltele de strad─â din 2009 ├«n Iran. Acum i-a luat locul o dezam─âgire pe m─âsur─â, ├«nso╚Ťit─â de discursuri despre democra╚Ťie, golite de fond.
Dilema veche la Timpul prezent   Ce vrei să te faci cînd vei fi mare? png
Centrul ┼či estul Europei - o regiune complicat─â -
A ┼časea edi┼úie a forumului jurnali┼čtilor din Europa Central─â ┼či de Est, desf─â┼čurat─â la Var┼čovia sub auspiciile organiza┼úiei Ini┼úiativa Central-European─â, a scos la iveal─â problemele comune ┼či difer...
Dilema veche la Timpul prezent   Ce vrei să te faci cînd vei fi mare? png
Timpul retoricii a trecut. E vremea acţiunii
"Din discuţiile mele cu Gorbaciov am reţinut că principala sa preocupare era să menţină integritatea teritorială a Uniunii Sovietice......

Adevarul.ro

image
Ciobanul din Valahia ajuns domnitor al ┼ó─ârii Rom├óne┼čti. A dus o prigoan─â aprig─â ├«mpotriva marilor dreg─âtori
Mircea Ciobanul - domnitorul ┼ó─ârii Rom├óne┼čti care a primit acest nume pentru c─â ├«nainte de a urca pe tron cump─âra oi pentru Constantinopol. Chiar dac─â avea o preocupare pa┼čnic─â, asta nu l-a ├«mpiedicat s─â devin─â unul dintre cei mai cruzi domnitori rom├óni.
image
Concubine plimbate în turism sexual. Cele mai mari preţuri erau la Suceava
Un ora┼č din nordul Bucovinei a ajuns paradis pentru proxene┼úi ┼či prostituate datorit─â tarifelor mari care sunt practicate ├«n aceast─â zon─â.
image
ÔÇ×Pietrele FoameiÔÇŁ au ie┼čit la suprafa┼ú─â ├«n albiile secate ale R├óului Elba: ÔÇ×Dac─â m─â vezi, s─â jele┼čtiÔÇŁ
Europa se confrunt─â cu o secet─â sever─â ├«n urma unor valuri de canicul─â f─âr─â precedent, ceea ce a determinat sc─âderea dramatic─â a debitului unor r├óuri europene importante. ├Än Germania, ├«n albiile secate ale r├óurilor au ie┼čit la iveal─â pietre masive folosite ├«n urm─â cu sute de ani pentru a prevesti vremuri vitrege pentru omenire, relateaz─â Miami Herald.

HIstoria.ro

image
Predica de la Clermont: Chemarea la Prima Cruciad─â
├Än ziua de 27 noiembrie 1095, pe c├ómpul din fa╚Ťa ora╚Öului Clermont, c├óteva sute de oameni a╚Öteptau s─â aud─â predica papei Urban al II-lea.
image
Frontul din Caucaz al R─âzboiului ruso-turc din 1877-1878
R─âzboiul din 1877-1878 este cunoscut mai ales pentru frontul din Balcani, la care au luat parte mari unit─â╚Ťi otomane, ruse╚Öti ╚Öi rom├óne╚Öti ├«n principal, dar ╚Öi trupe s├órbe╚Öti ╚Öi muntenegrene.
image
Necunoscuta poveste a raclei în care s-au odihnit osemintele voievodului Mihai Viteazul
Cu ocazia comemor─ârii recente a mor╚Ťii voievodului Mihai Viteazul, Muzeului Militar Na╚Ťional ÔÇ×Regele Ferdinand IÔÇŁ a publicat pe pagina de socializare a institu╚Ťiei povestea inedit─â a raclei ├«n care, pentru un timp, s-au odihnit osemintele.