Alegerile lui Mohamed Morsi

Publicat în Dilema Veche nr. 472 din 28 februarie - 6 martie 2013
Alegerile lui Mohamed Morsi jpeg

Noul pre┼čedinte al Egiptului, Mohamed Morsi, provine din r├«ndul organiza┼úiei Fra┼úilor Musulmani ÔÇô acest simplu enun┼ú a speriat o mare parte a opiniei publice ├«n str─âin─âtate ┼či pe egiptenii cu orient─âri seculariste. ├Än Egipt, teama s-a transformat ├«n lupte de strad─â dup─â ce noul pre┼čedinte ┼či-a acordat singur puteri sporite, apoi a gr─âbit referendumul asupra noii legi fundamentale ÔÇô dup─â p─ârerea multora, insuficient dezb─âtut─â ┼či cu grave caren┼úe ├«n ceea ce prive┼čte separarea puterilor ├«n stat, a drepturilor minorit─â┼úilor religioase ┼či a liberei exprim─âri. P├«n─â acum, lucrul de care pre┼čedintele Morsi poate fi acuzat este c─â acapareaz─â puterea, ├«ns─â nu e clar ├«n ce m─âsur─â pre┼čedintele, Fra┼úii Musulmani ┼či partidul lor vor putea da ┼či o tent─â religioas─â puternic─â administra┼úiei.

E drept c─â au ap─ârut semnale ├«ngrijor─âtoare din domeniul educa┼úiei, c├«nd sindicatele profesorilor au reclamat schimb─âri la v├«rf ├«n cadrul institu┼úiilor de ├«nv─â┼ú─âm├«nt ┼či ├«n Ministerul Educa┼úiei, schimb─âri care au adus tot mai mul┼úi membri ai organiza┼úiei Fra┼úilor Musulmani ├«n posturi-cheie. Acelea┼či sindicate au reclamat ┼či demersuri de schimbare a programei ┼čcolare, ├«n a┼ča fel ├«nc├«t ea s─â fie mai ÔÇ×corect─âÔÇť din punct de vedere islamic. Evident c─â s├«nt m─âsuri care ├«ngrijoreaz─â ┼či care pot da argumente celor care sus┼úin c─â Egiptul ar putea ajunge s─â aib─â un regim politic autocratic religios. ├Äns─â, dac─â aceasta este inten┼úia islami┼čtilor la putere ┼či a pre┼čedintelui Morsi, nu va fi simplu, dup─â cum strada a demonstrat-o deja, reac┼úion├«nd rapid ┼či ferm ÔÇô uneori chiar violent ÔÇô la schimb─ârile care elimin─â pas cu pas secularismul, care concentreaz─â puterea ┼či care ┼čterg separarea puterilor ├«n stat ori dezbaterea public─â. Pre┼čedintele Morsi are c├«teva alegeri dificile ├«nainte. De exemplu, colaborarea cu partidele salafiste. Blocul islami┼čtilor poate p─ârea solid ├«n parlament, ├«ns─â nu e absolut sigur c─â va ┼či rezista, de vreme ce ├«n general partidele de provenien┼ú─â islamist─â au viziuni diferite despre cum ┼či ├«n ce m─âsur─â trebuie introdus─â ┼čaria ÔÇô legea islamic─â ├«n legisla┼úia pe baza c─âreia func┼úioneaz─â statul.

├Än plus, tendin┼úa este ca aceste forma┼úiuni s─â ├«┼či proclame ÔÇô fiecare ├«n parte ÔÇô autoritatea religioas─â ┼či adev─ârul religios suprem, ├«n concuren┼ú─â ├«ntre ele, dar ┼či cu institu┼úiile ┼či centrele religioase, ca de exemplu, Universitatea Al-Azhar. Prim─âvara arab─â a accentuat fragmentarea autorit─â┼úii religioase ├«n spa┼úiul islamic, nimeni nu are monopol religios, iar pentru acele mi┼čc─âri islamiste care acum s├«nt implicate ├«n politic─â exist─â riscurile pe care le aduce aceast─â implicare: s─â ├«┼či piard─â autoritatea religioas─â ┼či s─â fie nevoite s─â fac─â compromisuri. Iar pentru o grupare ca Partidul Libertate ┼či Justi┼úie al Fra┼úilor Musulmani, riscurile s├«nt ┼či mai mari ÔÇô pentru c─â este la putere, iar a┼čtept─ârile, mai ales economice, s├«nt uria┼če. Poate tocmai ca s─â evite pierderea autorit─â┼úii religioase ├«n ochii credincio┼čilor, at├«t Fra┼úii Musulmani, c├«t ┼či salafi┼čtii au ales s─â ├«┼či formeze partide pe care s─â le arunce ├«n lupta politic─â.

├Äns─â este pu┼úin probabil ca egiptenii ÔÇô fie c─â vor fi mul┼úumi┼úi sau dezam─âgi┼úi de performan┼úele lor administrative ÔÇô s─â fac─â aceast─â separare ├«ntre partide ┼či mi┼čc─ârile din care provin. Clar ├«n toate protestele ├«mpotriva m─âsurilor luate de pre┼čedintele Morsi, a fost c─â egiptenii ie┼či┼úi ├«n strad─â au ar─âtat cu degetul spre pre┼čedinte, la un loc cu ├«ntreaga organiza┼úie a Fra┼úilor Musulmani, mai ales dup─â ce au fost ataca┼úi violent de membrii organiza┼úiei. Pentru protestatari, nu a fost nici o diferen┼ú─â de nuan┼ú─â, ei pe ÔÇ×islami┼čtiÔÇť ├«i acuzau c─â deturneaz─â ┼úara de la tot ce presupune democra┼úia, nu pe Partidul Libertate ┼či Justi┼úie.

Ceea ce i-a definit pe Fra┼úii Musulmani ┼či l-a f─âcut pe Mohamed Morsi s─â c├«┼čtige alegerile preziden┼úiale ÔÇô e drept, la limit─â ÔÇô a fost ├«n mare parte r─âd─âcina religioas─â, dar nu at├«t pentru c─â cei mai mul┼úi egipteni ┼či-ar dori un regim islamic sunnit dup─â modelul celui ┼čiit din Iran, ci pentru c─â au fost convin┼či ├«n timp ÔÇô prin campaniile asidue ale Fra┼úilor Musulmani ÔÇô c─â religiozitatea poate fi o garan┼úie pentru lupta anticorup┼úie, de exemplu, pentru o mai mare corectitudine ├«n administrarea treburilor statului, ori pentru c─â, ├«n trecut, re┼úeaua administrativ─â de ajutor social a Fra┼úilor Musulmani s-a dovedit foarte eficient─â ÔÇô pe l├«ng─â faptul c─â Fra┼úii Musulmani au mul┼úi membri extrem de bine preg─âti┼úi ┼či ┼čcoli┼úi ├«n Occident, ├«n foarte multe domenii ÔÇ×practiceÔÇť, ca economia ori ingineria, ceea ce a dat imaginea unei surse unice de tehnocra┼úi.

Chiar dac─â sentimentul religios a crescut enorm ├«n societatea egiptean─â de la ├«nceputul secolului al XX-lea p├«n─â acum, revoltele care au dus la ├«nl─âturarea regimului Mubarak nu au fost motivate religios, a┼ča c─â de ce ar opta egiptenii pentru un viitor stat islamic din punct de vedere politic ┼či administrativ?! Egiptul este, dup─â cum ├«mi spunea un editorialist egiptean, un stat islamic, ├«n sensul c─â majoritatea popula┼úiei este islamic─â, asta nu ├«nseamn─â c─â ┼či ordinea interioar─â va fi islamic─â. Un argument este reac┼úia dur─â a unei p─âr┼úi a popula┼úiei egiptene, cea t├«n─âr─â ┼či din zonele urbane ├«n special, care a deprins exerci┼úiul democratic al protestului ┼či a sanc┼úionat m─âsurile luate de pre┼čedinte. Aceste proteste au scos la iveal─â ceea ce se ├«ntrez─ârea ├«nc─â din timpul revoltelor care au dus la c─âderea lui Mubarak: fracturi ÔÇô unele ad├«nci ÔÇô ├«n interiorul societ─â┼úii egiptene.

Acum, liniile de demarca┼úie s-au mai clarificat ┼či contureaz─â dou─â mari tabere ÔÇô cea secularist─â ┼či cea islamist─â (cu grade variate de radicalism), iar pre┼čedintele de sorginte islamist─â, Mohamed Morsi, trebuie s─â g─âseasc─â compromisuri, dac─â nu chiar c─âi s─â le armonizeze. Lucru dificil de f─âcut, de vreme ce seculari┼čtii acuz─â nu doar amestecul religiei ├«n administra┼úie, ci ┼či tendin┼úe dictatoriale ┼či autocratice. ├Än schimb, simpatizan┼úii pre┼čedintelui ┼či ai taberei islamiste ├«n general, de┼či cereau democra┼úie ├«n ultimele zile la putere ale lui Mubarak, acum v─âd ├«n m─âsurile de concentrare a puterii ├«n m├«inile pre┼čedintelui islamist o garan┼úie de stabilitate, iar dezbaterea politic─â ┼či social─â, ca pe o vulnerabilitate ÔÇô ├«ns─â, ├«n lipsa tradi┼úiei democratice, ei nu se g├«ndesc pe termen lung, ce se poate ├«nt├«mpla peste ani, c├«nd preziden┼úialele ar aduce ├«n fotoliul de pre┼čedinte un om din afara cercului islamist, dar cu puterile c├«┼čtigate pentru el acum de pre┼čedintele Morsi.

Actualul pre┼čedinte al Egiptului are de f─âcut un joc riscant: pe de o parte s─â lini┼čteasc─â strada ┼či s─â elimine ÔÇô dac─â nu total, m─âcar par┼úial ÔÇô temerile c─â va fi un nou Mubarak ├«n varianta cu barb─â islamic─â, presupun├«nd c─â va ┼či dori s─â fac─â asta ┼či nu va miza pe faptul c─â strada ┼či opozi┼úia s-ar putea resemna. Pe de alt─â parte, nici nu poate s─â piard─â electoratul cu simpatii islamiste, ar─ât├«ndu-se prea deschis la un compromis politic ├«n rela┼úie cu partidele seculariste, care deja au crescut ├«n popularitate. ├Än plus, acest electorat a┼čteapt─â adev─ârate miracole economice de la Morsi ┼či tab─âra islamist─â, a┼čtept─âri care s├«nt aproape imposibil de ├«ndeplinit, pentru c─â experien┼úa administrativ─â a partidelor islamiste a fost la scar─â mic─â, local, iar o ┼úar─â de 80 de milioane de locuitori ÔÇô cu datorii istorice ┼či cu privirea ├«ndreptat─â spre Occident ┼či state din Golf pentru ajutor financiar ÔÇô poate fi o povar─â zdrobitoare.

┼×i cum Fra┼úii Musulmani ├«mpart cam acela┼či electorat cu salafi┼čtii, pre┼čedintele Morsi ┼či tab─âra sa au de f─âcut ├«nc─â o alegere dificil─â: dac─â s─â colaboreze la guvernare cu salafi┼čtii sau nu. Pe de o parte, ideile politice ┼či administrative ale salafi┼čtilor, prin radicalismul lor ÔÇô inclusiv ├«n atacurile la adresa cre┼čtinilor egipteni ÔÇô ├«l pun ├«ntr-o lumin─â proast─â pe pre┼čedinte, ┼či acas─â, ┼či peste hotare. Pe de alt─â parte, dac─â ├«i atrage pe salafi┼čti ├«n administrarea ┼ú─ârii, pre┼čedintele poate spera c─â se vor modera, sau c─â, ├«n cazul ├«n care ├«ntreaga tab─âra islamist─â va dezam─âgi popula┼úia, responsabilitatea se va ├«mp─âr┼úi, iar la noi alegeri, electoratul cu simpatii islamiste ├«i va sanc┼úiona ┼či pe salafi┼čti, nu doar pe Fra┼úii Musulmani. Mult─â lume a v─âzut ca un semn bun ├«nfiin┼úarea partidelor salafiste ┼či dorin┼úa lor de a se implica ├«n noul sistem politic ÔÇ×la vedereÔÇť, pe principiul c─â implicarea duce la deradicalizare, ├«ns─â nu este neap─ârat o traiectorie care s─â ┼či continue ┼či s─â duc─â, ├«n final, la schimb─âri ideologice majore.

O realitate care par┼úial lucreaz─â ├«n favoarea Fra┼úilor Musulmani ┼či a pre┼čedintelui Morsi este fragmentarea tot mai evident─â ├«n r├«ndul salafi┼čtilor, sub presiunea navig─ârii dificile ├«n noul spa┼úiu politic, departe de underground-ul cu care erau obi┼čnui┼úi, rup┼úi ├«ntre nevoia de a ac┼úiona ├«n r├«nd ┼či ├«n concuren┼ú─â cu celelalte partide, folosind metode politice pa┼čnice, ┼či cea de a-┼či p─âstra identitatea radical─â ┼či mesajul religios. ├Än Egiptul post-Mubarak deja au ap─ârut o multitudine de partide provenite din mi┼čc─âri salafiste, iar partidul Nour ÔÇô care s-a impus surprinz─âtor, pe locul doi ├«n preferin┼úele electoratului la alegerile parlamentare din 2011 ÔÇô deja s-a rupt ├«n alte dou─â forma┼úiuni.

┼×i salafi┼čtii se confrunt─â cu alegeri: s─â lucreze cu partidul Fra┼úilor Musulmani ┼či cu pre┼čedintele ca s─â fie direct implica┼úi ├«n guvernare, sau s─â nu ri┼čte s─â ├«┼či asume responsabilit─â┼úi ┼či astfel s─â ├«┼či p─âstreze popularitatea ┼či s─â nu abdice de la visul de instalare a unui regim islamic pe baza ┼čaria ÔÇô legea islamic─â; s─â ├«ncerce calea modera┼úiei ┼či s─â renun┼úe treptat la radicalism, din calcul politic, cu riscul de a ajunge la o fragmentare ┼či mai mare ├«ntre aripile mai mult ┼či mai pu┼úin radicale, ┼či de a-┼či pierde identitatea care i-a f─âcut cunoscu┼úi, sau s─â se retrag─â din spa┼úiul politic oficial ├«napoi ├«n underground ┼či ├«n atitudini violente antisistem, risc├«nd s─â devin─â inamici publici.

Orice ar alege diversele grupuri ┼či forma┼úiuni salafiste, e pu┼úin probabil c─â schimb─ârile se vor petrece rapid, dat─â fiind rezisten┼úa ideologic─â formidabil─â de la r─âd─âcinile lor. Asta ├«l poate pune ├«n posturi dificile pe pre┼čedintele Morsi, indiferent dac─â salafi┼čtii vor fi al─âturi de el sau ├«mpotriva sa, pentru c─â, ├«n final, el va fi responsabil ÔÇô fie ca aliat al lor, fie ca pre┼čedinte al ┼ú─ârii, ├«n opozi┼úie fa┼ú─â de ei ÔÇô pentru efectele alegerilor salafi┼čtilor.

Carmen Gavrilă este jurnalist la Radio România Actualităţi.

Anticiclonul rusesc nu cedeaz─â jpeg
Anticiclonul rusesc nu cedeaz─â
Rusia de azi este închisă pentru noi: nu știm despre filmele lor, cultura lor nu o difuzăm și nu o vrem, limba rusă nu ne place, iar politica Rusiei se rezumă la persoana lui Putin și nici asta nu prea ne interesează.
ÔÇ×Ucraina e pierdut─â pentru RusiaÔÇŁ ÔÇô interviu cu Anatol ╚Ü─éRANU, fost ambasador al Republicii Moldova ├«n Rusia jpeg
ÔÇ×Ucraina e pierdut─â pentru RusiaÔÇŁ ÔÇô interviu cu Anatol ╚Ü─éRANU, fost ambasador al Republicii Moldova ├«n Rusia
ÔÇ×Gafele comunit─â╚Ťii occidentale ├«n raport cu regimul lui Putin au contribuit la ceea ce se ├«nt├«mpl─â ast─âzi.ÔÇŁ
Ce ├«l mobilizeaz─â pe Putin? ÔÇô interviu cu Adam MICHNIK jpeg
Ce ├«l mobilizeaz─â pe Putin? ÔÇô interviu cu Adam MICHNIK
ÔÇ×Putin a avut un anumit obiectiv atunci c├«nd a ├«nceput s─â mobilizeze trupele, dar s-a lovit de ceva neprev─âzut.ÔÇŁ
Jocurile privirii jpeg
Jocurile privirii
Prin╚Öi ├«n v├«rtejul aceleia╚Öi lumi, Eminescu ╚Öi Caragiale nu s├«nt, de fapt, ├«n disjunc╚Ťie, ci ├«ntr-o continuitate aproape magic─â.
Catedrala M├«ntuirii Neamului ÔÇô sau pragul civiliza╚Ťional dincolo de care trebuie s─â p─â╚Öim jpeg
Catedrala M├«ntuirii Neamului ÔÇô sau pragul civiliza╚Ťional dincolo de care trebuie s─â p─â╚Öim
├Än pozi╚Ťia pe care o avem cei mai mul╚Ťi dintre noi ├«n fa╚Ťa dezbaterii privind construc╚Ťia Catedralei M├«ntuirii Neamului, exist─â mult─â tr─âire tipic rom├óneasc─â.
Istoria uitată a Buștenariului jpeg
Istoria uitată a Buștenariului
Descoperirea zăcămintelor de aur negru avea să schimbe complet așezarea molcomă și uitată de timp, ducînd la un adevărat boom demografic și industrial.
Iran: de la trei genuri la unul jpeg
Iran: de la trei genuri la unul
Vechii per╚Öi recuno╚Öteau trei genuri, sau cel pu╚Ťin o veche civilizatie de acum 3.000 de ani descoperit─â la Hasanlu ├«n nord-vestul Iranului.
Hong Kong ÔÇô momentul adev─ârului jpeg
Hong Kong ÔÇô momentul adev─ârului
Aceast─â cvasi-promisiune de azil politic ├«nc├«nt─â auzul unor grupuri de profesioni╚Öti din Hong Kong, care promoveaz─â ideea unei emigra╚Ťii colective spre noi ÔÇ×ora╚Öe┬ácharterÔÇŁ┬ásituate ├«n ╚Ť─âri mai libere.
China, ├«n c─âutarea legitimit─â╚Ťii jpeg
China, ├«n c─âutarea legitimit─â╚Ťii
Democra╚Ťia liberal─â se confrunt─â cu o criz─â de legitimitate ÔÇô sau, cel pu╚Ťin, a╚Öa ni se spune. Oamenii nu mai au ├«ncredere ├«n guvernarea elitelor liberale ╚Öi tot mai mult─â lume crede c─â oferta actual─â de democra╚Ťie este o p─âc─âleal─â.
P├«n─â la Praga ┼či ├«napoi jpeg
P├«n─â la Praga ┼či ├«napoi
Am tr─âit mult─â vreme temerea c─â voi ajunge ├«ntr-o situa┼úie f─âr─â ie┼čire atunci c├«nd, nevoit s─â fac pe ghidul turistic prin Bucure┼čti, nu prea voi avea ce s─â le ar─ât oaspe┼úilor. Str─âzile congestionate? Cl─âdirile-monument ne├«ngrijite? Casa Poporului?! M─ân─âstirile asaltate de cer┼četori?
America se întoarce în Irak jpeg
America se întoarce în Irak
Decizia pre┼čedintele Barack Obama de a spori num─ârul trupelor terestre americane din Irak ┼či de a le plasa ├«n provincia Anbar, preponderent sunnit─â, a st├«rnit numeroase discu┼úii aprinse. ├Än Statele Unite, dezbaterea public─â a pus pe tapet experien┼úa Vietnamului, unde desf─â┼čurarea tot mai masiv─â de ac┼úiuni militare a dus la o ├«mpotmolire grav─â.
Urm─ârile declinului Rusiei png
Urm─ârile declinului Rusiei
Pe m─âsur─â ce Europa dezbate dac─â s─â ├«┼či men┼úin─â sau nu sanc┼úiunile contra Rusiei, politica de agresiune ├«mpotriva Ucrainei pe care o duce Kremlinul continu─â, f─âr─â nici un fel de dezbatere. De┼či Rusia este ├«ntr-un declin evident, ea reprezint─â ├«nc─â un real pericol pentru stabilitatea interna┼úional─â din Europa ┼či nu numai.
Jocul de a frica jpeg
Jocul de-a frica
Nimic nu documenteaz─â mai persuasiv ┼či agasant c├«t de al─âturea cu drumul e, ├«n fa┼úa provoc─ârilor globale, mare parte din st├«nga occidental─â dec├«t reac┼úiile dispropor┼úionate iscate de victoria electoral─â a premierului israelian Beniamin Netanyahu.
Melancolia lui Fawad ÔÇô poveste afgan─â jpeg
Melancolia lui Fawad ÔÇô poveste afgan─â
V─âzut din Occident, Afganistanul e un fund de r├«p─â ├«n care c├«┼úiva sminti┼úi dau de lucru NATO. Presa occidental─â e responsabil─â de imaginea foarte precar─â a Afganistanului ÔÇô c├«nd se vorbe┼čte, e mereu despre atacuri, explozii, militari mor┼úi cu onoare la datorie (├«ntotdeauna ai no┼čtri, nu ai lor) ┼či e┼čecuri colosale.
Pînă unde putem lupta cu statul islamic jpeg
Pînă unde putem lupta cu statul islamic
Exist─â o ├«ndelungat─â ┼či controversat─â istorie a extinselor interven┼úii militare str─âine ├«n Orientul Mijlociu ┼či este de sperat ca decizia pre┼čedintelui SUA, Barack Obama, de a purta r─âzboi contra statului islamic nu va demonstra altceva. Nici un alt grup terorist nu merit─â mai mult s─â fie distrus dec├«t ace┼čti jihadi┼čti uciga┼či ┼či pr─âd─âtori.
Taksim ┼či iluzia modelelor jpeg
Taksim ┼či iluzia modelelor
Da, poli┼úia a evacuat pia┼úa Taksim din Istanbul, la ora la care scriu. Da, ┼či ├«n Ankara, protestatarii au fost ├«ndep─ârta┼úi, la fel ├«n Izmir. Da, de fiecare dat─â c├«nd protestatarii se adun─â pe str─âzi, poli┼úia intervine rapid. ├Äns─â premierul Erdogan ┼či AKP s├«nt cei care au pierdut.
Sl─âbiciunile Chinei   argument monetar jpeg
Sl─âbiciunile Chinei - argument monetar
C├«nd discut despre China, de regul─â, impun un exerci┼úiu socratic. Simulez c─â s├«nt de acord cu m─âre┼úia statului chinez, dup─â care ├«mi ├«ntreb interlocutorul dac─â ┼čtie care este moneda sa. Cu to┼úii s├«nt de acord ┼či explic─â pe larg cum chinezii ├«i vor dep─â┼či pe americani, dar pu┼úini s├«nt capabili s─â spun─â numele monedei chineze┼čti.
Securitate, diploma┼úia comer┼úului ┼či iar securitate jpeg
Securitate, diploma┼úia comer┼úului ┼či iar securitate
Un nou juc─âtor de anvergur─â s-a a┼čezat la mas─â ├«n Orientul Mijlociu. Turcia politicii externe concentrate aproape exclusiv pe securitate, pe linia ÔÇ×zero probleme cu veciniiÔÇť ┼či pe rolul NATO, ├«n str├«ns─â leg─âtur─â cu alian┼úa uneori tensionat─â cu Statele Unite, ┼či-a modificat aproape radical strategia.
Retrofuturism: un exemplu standard jpeg
Retrofuturism: un exemplu standard
V─â propun o poveste cu spa┼úii sacre, din India. Arhitectul Sameep Padera are, pentru weekendurile c├«nd iese din Mumbai, o ferm─â modest─â la Wadeshwar, un sat de hindu┼či la 70 km de metropola uria┼č─â. Probabil e o cas─â la ┼úar─â cu oleac─â de curte. De cum s-a a┼čezat ├«n sat, preo┼úii locului au venit s─â cear─â dona┼úii pentru un templu dedicat lui Shiva.
ÔÇ×Trezirea arab─âÔÇť ├«n confuzia postrevolu╚Ťionar─â jpeg
ÔÇ×Trezirea arab─âÔÇť ├«n confuzia postrevolu╚Ťionar─â
Prim─âvara arab─â ÔÇô sau ÔÇ×trezirea arab─âÔÇť, cum a mai fost numit` ÔÇô a declan╚Öat un entuziasm cu accente de delir uneori, exact a╚Öa cum s-a ├«nt├«mplat cu revoltele de strad─â din 2009 ├«n Iran. Acum i-a luat locul o dezam─âgire pe m─âsur─â, ├«nso╚Ťit─â de discursuri despre democra╚Ťie, golite de fond.
Dilema veche la Timpul prezent   Ce vrei să te faci cînd vei fi mare? png
Centrul ┼či estul Europei - o regiune complicat─â -
A ┼časea edi┼úie a forumului jurnali┼čtilor din Europa Central─â ┼či de Est, desf─â┼čurat─â la Var┼čovia sub auspiciile organiza┼úiei Ini┼úiativa Central-European─â, a scos la iveal─â problemele comune ┼či difer...
Dilema veche la Timpul prezent   Ce vrei să te faci cînd vei fi mare? png
Timpul retoricii a trecut. E vremea acţiunii
"Din discuţiile mele cu Gorbaciov am reţinut că principala sa preocupare era să menţină integritatea teritorială a Uniunii Sovietice......
Dilema veche la Timpul prezent   Ce vrei să te faci cînd vei fi mare? png
Muzică vie, erudiţie, tropăieli - BBC Proms 2009: portret de festival -
Una dintre cele mai improbabile uniuni ├«n lumea de azi, orchestra format─â din tineri arabi ┼či israelieni West-Eastern Divan, ├«mpline┼čte zece ani....

Adevarul.ro

image
Implica┼úiile distrugerii cruci┼č─âtorului Moskva, nava amiral a flotei ruse la Marea Neagr─â | adevarul.ro
Atacul asupra crucisatorului Moskva", nava-amiral a flotei ruse la Marea Neagra, are valoare simbolica si militara, spune profesorul Michael Petersen, citat de BBC. Nava ...
image
Topul celor mai valoroase monumente istorice lăsate în ruină. De ce nimeni nu le-a îngrijit VIDEO | adevarul.ro
O multime de monumente istorice faimoase din judetul Hunedoara nu au mai fost ingrijite si restaurate de mai multe decenii.

HIstoria.ro

image
Victimele stalinismului, investigate de un medic român incoruptibil
lexandru Birkle a participat la investigarea gropilor comune cu victimele stalinismului, găsite de administraţia germană a Ucrainei în orașul Viniţa, precum și în localitatea Tătarca de lângă Odessa.
image
Una dintre cele mai crude ╚Öi spectaculoase metode de execu╚Ťie
C─âlcarea sau strivirea de c─âtre un elefant este o metod─â de execu╚Ťie sau de tortur─â mai pu╚Ťin cunoscut─â de-a lungul istoriei, de╚Öi a fost practicat─â p├ón─â ├«n secolul al XIX-lea.
image
Graffiti: art─â sau vandalism?
De-a lungul istoriei sale zbuciumate, acest gen artistic a reprezentat mereu un subiect fierbinte, pus la zid și supus dezbaterilor din societate. Este bun sau rău graffiti-ul?