Alegerile lui Mohamed Morsi

Publicat în Dilema Veche nr. 472 din 28 februarie - 6 martie 2013
Alegerile lui Mohamed Morsi jpeg

Noul pre┼čedinte al Egiptului, Mohamed Morsi, provine din r├«ndul organiza┼úiei Fra┼úilor Musulmani ÔÇô acest simplu enun┼ú a speriat o mare parte a opiniei publice ├«n str─âin─âtate ┼či pe egiptenii cu orient─âri seculariste. ├Än Egipt, teama s-a transformat ├«n lupte de strad─â dup─â ce noul pre┼čedinte ┼či-a acordat singur puteri sporite, apoi a gr─âbit referendumul asupra noii legi fundamentale ÔÇô dup─â p─ârerea multora, insuficient dezb─âtut─â ┼či cu grave caren┼úe ├«n ceea ce prive┼čte separarea puterilor ├«n stat, a drepturilor minorit─â┼úilor religioase ┼či a liberei exprim─âri. P├«n─â acum, lucrul de care pre┼čedintele Morsi poate fi acuzat este c─â acapareaz─â puterea, ├«ns─â nu e clar ├«n ce m─âsur─â pre┼čedintele, Fra┼úii Musulmani ┼či partidul lor vor putea da ┼či o tent─â religioas─â puternic─â administra┼úiei.

E drept c─â au ap─ârut semnale ├«ngrijor─âtoare din domeniul educa┼úiei, c├«nd sindicatele profesorilor au reclamat schimb─âri la v├«rf ├«n cadrul institu┼úiilor de ├«nv─â┼ú─âm├«nt ┼či ├«n Ministerul Educa┼úiei, schimb─âri care au adus tot mai mul┼úi membri ai organiza┼úiei Fra┼úilor Musulmani ├«n posturi-cheie. Acelea┼či sindicate au reclamat ┼či demersuri de schimbare a programei ┼čcolare, ├«n a┼ča fel ├«nc├«t ea s─â fie mai ÔÇ×corect─âÔÇť din punct de vedere islamic. Evident c─â s├«nt m─âsuri care ├«ngrijoreaz─â ┼či care pot da argumente celor care sus┼úin c─â Egiptul ar putea ajunge s─â aib─â un regim politic autocratic religios. ├Äns─â, dac─â aceasta este inten┼úia islami┼čtilor la putere ┼či a pre┼čedintelui Morsi, nu va fi simplu, dup─â cum strada a demonstrat-o deja, reac┼úion├«nd rapid ┼či ferm ÔÇô uneori chiar violent ÔÇô la schimb─ârile care elimin─â pas cu pas secularismul, care concentreaz─â puterea ┼či care ┼čterg separarea puterilor ├«n stat ori dezbaterea public─â. Pre┼čedintele Morsi are c├«teva alegeri dificile ├«nainte. De exemplu, colaborarea cu partidele salafiste. Blocul islami┼čtilor poate p─ârea solid ├«n parlament, ├«ns─â nu e absolut sigur c─â va ┼či rezista, de vreme ce ├«n general partidele de provenien┼ú─â islamist─â au viziuni diferite despre cum ┼či ├«n ce m─âsur─â trebuie introdus─â ┼čaria ÔÇô legea islamic─â ├«n legisla┼úia pe baza c─âreia func┼úioneaz─â statul.

├Än plus, tendin┼úa este ca aceste forma┼úiuni s─â ├«┼či proclame ÔÇô fiecare ├«n parte ÔÇô autoritatea religioas─â ┼či adev─ârul religios suprem, ├«n concuren┼ú─â ├«ntre ele, dar ┼či cu institu┼úiile ┼či centrele religioase, ca de exemplu, Universitatea Al-Azhar. Prim─âvara arab─â a accentuat fragmentarea autorit─â┼úii religioase ├«n spa┼úiul islamic, nimeni nu are monopol religios, iar pentru acele mi┼čc─âri islamiste care acum s├«nt implicate ├«n politic─â exist─â riscurile pe care le aduce aceast─â implicare: s─â ├«┼či piard─â autoritatea religioas─â ┼či s─â fie nevoite s─â fac─â compromisuri. Iar pentru o grupare ca Partidul Libertate ┼či Justi┼úie al Fra┼úilor Musulmani, riscurile s├«nt ┼či mai mari ÔÇô pentru c─â este la putere, iar a┼čtept─ârile, mai ales economice, s├«nt uria┼če. Poate tocmai ca s─â evite pierderea autorit─â┼úii religioase ├«n ochii credincio┼čilor, at├«t Fra┼úii Musulmani, c├«t ┼či salafi┼čtii au ales s─â ├«┼či formeze partide pe care s─â le arunce ├«n lupta politic─â.

├Äns─â este pu┼úin probabil ca egiptenii ÔÇô fie c─â vor fi mul┼úumi┼úi sau dezam─âgi┼úi de performan┼úele lor administrative ÔÇô s─â fac─â aceast─â separare ├«ntre partide ┼či mi┼čc─ârile din care provin. Clar ├«n toate protestele ├«mpotriva m─âsurilor luate de pre┼čedintele Morsi, a fost c─â egiptenii ie┼či┼úi ├«n strad─â au ar─âtat cu degetul spre pre┼čedinte, la un loc cu ├«ntreaga organiza┼úie a Fra┼úilor Musulmani, mai ales dup─â ce au fost ataca┼úi violent de membrii organiza┼úiei. Pentru protestatari, nu a fost nici o diferen┼ú─â de nuan┼ú─â, ei pe ÔÇ×islami┼čtiÔÇť ├«i acuzau c─â deturneaz─â ┼úara de la tot ce presupune democra┼úia, nu pe Partidul Libertate ┼či Justi┼úie.

Ceea ce i-a definit pe Fra┼úii Musulmani ┼či l-a f─âcut pe Mohamed Morsi s─â c├«┼čtige alegerile preziden┼úiale ÔÇô e drept, la limit─â ÔÇô a fost ├«n mare parte r─âd─âcina religioas─â, dar nu at├«t pentru c─â cei mai mul┼úi egipteni ┼či-ar dori un regim islamic sunnit dup─â modelul celui ┼čiit din Iran, ci pentru c─â au fost convin┼či ├«n timp ÔÇô prin campaniile asidue ale Fra┼úilor Musulmani ÔÇô c─â religiozitatea poate fi o garan┼úie pentru lupta anticorup┼úie, de exemplu, pentru o mai mare corectitudine ├«n administrarea treburilor statului, ori pentru c─â, ├«n trecut, re┼úeaua administrativ─â de ajutor social a Fra┼úilor Musulmani s-a dovedit foarte eficient─â ÔÇô pe l├«ng─â faptul c─â Fra┼úii Musulmani au mul┼úi membri extrem de bine preg─âti┼úi ┼či ┼čcoli┼úi ├«n Occident, ├«n foarte multe domenii ÔÇ×practiceÔÇť, ca economia ori ingineria, ceea ce a dat imaginea unei surse unice de tehnocra┼úi.

Chiar dac─â sentimentul religios a crescut enorm ├«n societatea egiptean─â de la ├«nceputul secolului al XX-lea p├«n─â acum, revoltele care au dus la ├«nl─âturarea regimului Mubarak nu au fost motivate religios, a┼ča c─â de ce ar opta egiptenii pentru un viitor stat islamic din punct de vedere politic ┼či administrativ?! Egiptul este, dup─â cum ├«mi spunea un editorialist egiptean, un stat islamic, ├«n sensul c─â majoritatea popula┼úiei este islamic─â, asta nu ├«nseamn─â c─â ┼či ordinea interioar─â va fi islamic─â. Un argument este reac┼úia dur─â a unei p─âr┼úi a popula┼úiei egiptene, cea t├«n─âr─â ┼či din zonele urbane ├«n special, care a deprins exerci┼úiul democratic al protestului ┼či a sanc┼úionat m─âsurile luate de pre┼čedinte. Aceste proteste au scos la iveal─â ceea ce se ├«ntrez─ârea ├«nc─â din timpul revoltelor care au dus la c─âderea lui Mubarak: fracturi ÔÇô unele ad├«nci ÔÇô ├«n interiorul societ─â┼úii egiptene.

Acum, liniile de demarca┼úie s-au mai clarificat ┼či contureaz─â dou─â mari tabere ÔÇô cea secularist─â ┼či cea islamist─â (cu grade variate de radicalism), iar pre┼čedintele de sorginte islamist─â, Mohamed Morsi, trebuie s─â g─âseasc─â compromisuri, dac─â nu chiar c─âi s─â le armonizeze. Lucru dificil de f─âcut, de vreme ce seculari┼čtii acuz─â nu doar amestecul religiei ├«n administra┼úie, ci ┼či tendin┼úe dictatoriale ┼či autocratice. ├Än schimb, simpatizan┼úii pre┼čedintelui ┼či ai taberei islamiste ├«n general, de┼či cereau democra┼úie ├«n ultimele zile la putere ale lui Mubarak, acum v─âd ├«n m─âsurile de concentrare a puterii ├«n m├«inile pre┼čedintelui islamist o garan┼úie de stabilitate, iar dezbaterea politic─â ┼či social─â, ca pe o vulnerabilitate ÔÇô ├«ns─â, ├«n lipsa tradi┼úiei democratice, ei nu se g├«ndesc pe termen lung, ce se poate ├«nt├«mpla peste ani, c├«nd preziden┼úialele ar aduce ├«n fotoliul de pre┼čedinte un om din afara cercului islamist, dar cu puterile c├«┼čtigate pentru el acum de pre┼čedintele Morsi.

Actualul pre┼čedinte al Egiptului are de f─âcut un joc riscant: pe de o parte s─â lini┼čteasc─â strada ┼či s─â elimine ÔÇô dac─â nu total, m─âcar par┼úial ÔÇô temerile c─â va fi un nou Mubarak ├«n varianta cu barb─â islamic─â, presupun├«nd c─â va ┼či dori s─â fac─â asta ┼či nu va miza pe faptul c─â strada ┼či opozi┼úia s-ar putea resemna. Pe de alt─â parte, nici nu poate s─â piard─â electoratul cu simpatii islamiste, ar─ât├«ndu-se prea deschis la un compromis politic ├«n rela┼úie cu partidele seculariste, care deja au crescut ├«n popularitate. ├Än plus, acest electorat a┼čteapt─â adev─ârate miracole economice de la Morsi ┼či tab─âra islamist─â, a┼čtept─âri care s├«nt aproape imposibil de ├«ndeplinit, pentru c─â experien┼úa administrativ─â a partidelor islamiste a fost la scar─â mic─â, local, iar o ┼úar─â de 80 de milioane de locuitori ÔÇô cu datorii istorice ┼či cu privirea ├«ndreptat─â spre Occident ┼či state din Golf pentru ajutor financiar ÔÇô poate fi o povar─â zdrobitoare.

┼×i cum Fra┼úii Musulmani ├«mpart cam acela┼či electorat cu salafi┼čtii, pre┼čedintele Morsi ┼či tab─âra sa au de f─âcut ├«nc─â o alegere dificil─â: dac─â s─â colaboreze la guvernare cu salafi┼čtii sau nu. Pe de o parte, ideile politice ┼či administrative ale salafi┼čtilor, prin radicalismul lor ÔÇô inclusiv ├«n atacurile la adresa cre┼čtinilor egipteni ÔÇô ├«l pun ├«ntr-o lumin─â proast─â pe pre┼čedinte, ┼či acas─â, ┼či peste hotare. Pe de alt─â parte, dac─â ├«i atrage pe salafi┼čti ├«n administrarea ┼ú─ârii, pre┼čedintele poate spera c─â se vor modera, sau c─â, ├«n cazul ├«n care ├«ntreaga tab─âra islamist─â va dezam─âgi popula┼úia, responsabilitatea se va ├«mp─âr┼úi, iar la noi alegeri, electoratul cu simpatii islamiste ├«i va sanc┼úiona ┼či pe salafi┼čti, nu doar pe Fra┼úii Musulmani. Mult─â lume a v─âzut ca un semn bun ├«nfiin┼úarea partidelor salafiste ┼či dorin┼úa lor de a se implica ├«n noul sistem politic ÔÇ×la vedereÔÇť, pe principiul c─â implicarea duce la deradicalizare, ├«ns─â nu este neap─ârat o traiectorie care s─â ┼či continue ┼či s─â duc─â, ├«n final, la schimb─âri ideologice majore.

O realitate care par┼úial lucreaz─â ├«n favoarea Fra┼úilor Musulmani ┼či a pre┼čedintelui Morsi este fragmentarea tot mai evident─â ├«n r├«ndul salafi┼čtilor, sub presiunea navig─ârii dificile ├«n noul spa┼úiu politic, departe de underground-ul cu care erau obi┼čnui┼úi, rup┼úi ├«ntre nevoia de a ac┼úiona ├«n r├«nd ┼či ├«n concuren┼ú─â cu celelalte partide, folosind metode politice pa┼čnice, ┼či cea de a-┼či p─âstra identitatea radical─â ┼či mesajul religios. ├Än Egiptul post-Mubarak deja au ap─ârut o multitudine de partide provenite din mi┼čc─âri salafiste, iar partidul Nour ÔÇô care s-a impus surprinz─âtor, pe locul doi ├«n preferin┼úele electoratului la alegerile parlamentare din 2011 ÔÇô deja s-a rupt ├«n alte dou─â forma┼úiuni.

┼×i salafi┼čtii se confrunt─â cu alegeri: s─â lucreze cu partidul Fra┼úilor Musulmani ┼či cu pre┼čedintele ca s─â fie direct implica┼úi ├«n guvernare, sau s─â nu ri┼čte s─â ├«┼či asume responsabilit─â┼úi ┼či astfel s─â ├«┼či p─âstreze popularitatea ┼či s─â nu abdice de la visul de instalare a unui regim islamic pe baza ┼čaria ÔÇô legea islamic─â; s─â ├«ncerce calea modera┼úiei ┼či s─â renun┼úe treptat la radicalism, din calcul politic, cu riscul de a ajunge la o fragmentare ┼či mai mare ├«ntre aripile mai mult ┼či mai pu┼úin radicale, ┼či de a-┼či pierde identitatea care i-a f─âcut cunoscu┼úi, sau s─â se retrag─â din spa┼úiul politic oficial ├«napoi ├«n underground ┼či ├«n atitudini violente antisistem, risc├«nd s─â devin─â inamici publici.

Orice ar alege diversele grupuri ┼či forma┼úiuni salafiste, e pu┼úin probabil c─â schimb─ârile se vor petrece rapid, dat─â fiind rezisten┼úa ideologic─â formidabil─â de la r─âd─âcinile lor. Asta ├«l poate pune ├«n posturi dificile pe pre┼čedintele Morsi, indiferent dac─â salafi┼čtii vor fi al─âturi de el sau ├«mpotriva sa, pentru c─â, ├«n final, el va fi responsabil ÔÇô fie ca aliat al lor, fie ca pre┼čedinte al ┼ú─ârii, ├«n opozi┼úie fa┼ú─â de ei ÔÇô pentru efectele alegerilor salafi┼čtilor.

Carmen Gavrilă este jurnalist la Radio România Actualităţi.

p 20 Catedrala Sfinta Sofia din Kiev WC jpg
Elemente religioase în conflictul ruso-ucrainean
Statul finan╚Ťeaz─â activit─â╚Ťile Bisericii, iar Biserica confer─â legitimitate statului.
Anticiclonul rusesc nu cedeaz─â jpeg
Anticiclonul rusesc nu cedeaz─â
Rusia de azi este închisă pentru noi: nu știm despre filmele lor, cultura lor nu o difuzăm și nu o vrem, limba rusă nu ne place, iar politica Rusiei se rezumă la persoana lui Putin și nici asta nu prea ne interesează.
ÔÇ×Ucraina e pierdut─â pentru RusiaÔÇŁ ÔÇô interviu cu Anatol ╚Ü─éRANU, fost ambasador al Republicii Moldova ├«n Rusia jpeg
ÔÇ×Ucraina e pierdut─â pentru RusiaÔÇŁ ÔÇô interviu cu Anatol ╚Ü─éRANU, fost ambasador al Republicii Moldova ├«n Rusia
ÔÇ×Gafele comunit─â╚Ťii occidentale ├«n raport cu regimul lui Putin au contribuit la ceea ce se ├«nt├«mpl─â ast─âzi.ÔÇŁ
Ce ├«l mobilizeaz─â pe Putin? ÔÇô interviu cu Adam MICHNIK jpeg
Ce ├«l mobilizeaz─â pe Putin? ÔÇô interviu cu Adam MICHNIK
ÔÇ×Putin a avut un anumit obiectiv atunci c├«nd a ├«nceput s─â mobilizeze trupele, dar s-a lovit de ceva neprev─âzut.ÔÇŁ
Jocurile privirii jpeg
Jocurile privirii
Prin╚Öi ├«n v├«rtejul aceleia╚Öi lumi, Eminescu ╚Öi Caragiale nu s├«nt, de fapt, ├«n disjunc╚Ťie, ci ├«ntr-o continuitate aproape magic─â.
Catedrala M├«ntuirii Neamului ÔÇô sau pragul civiliza╚Ťional dincolo de care trebuie s─â p─â╚Öim jpeg
Catedrala M├«ntuirii Neamului ÔÇô sau pragul civiliza╚Ťional dincolo de care trebuie s─â p─â╚Öim
├Än pozi╚Ťia pe care o avem cei mai mul╚Ťi dintre noi ├«n fa╚Ťa dezbaterii privind construc╚Ťia Catedralei M├«ntuirii Neamului, exist─â mult─â tr─âire tipic rom├óneasc─â.
Istoria uitată a Buștenariului jpeg
Istoria uitată a Buștenariului
Descoperirea zăcămintelor de aur negru avea să schimbe complet așezarea molcomă și uitată de timp, ducînd la un adevărat boom demografic și industrial.
Iran: de la trei genuri la unul jpeg
Iran: de la trei genuri la unul
Vechii per╚Öi recuno╚Öteau trei genuri, sau cel pu╚Ťin o veche civilizatie de acum 3.000 de ani descoperit─â la Hasanlu ├«n nord-vestul Iranului.
Hong Kong ÔÇô momentul adev─ârului jpeg
Hong Kong ÔÇô momentul adev─ârului
Aceast─â cvasi-promisiune de azil politic ├«nc├«nt─â auzul unor grupuri de profesioni╚Öti din Hong Kong, care promoveaz─â ideea unei emigra╚Ťii colective spre noi ÔÇ×ora╚Öe┬ácharterÔÇŁ┬ásituate ├«n ╚Ť─âri mai libere.
China, ├«n c─âutarea legitimit─â╚Ťii jpeg
China, ├«n c─âutarea legitimit─â╚Ťii
Democra╚Ťia liberal─â se confrunt─â cu o criz─â de legitimitate ÔÇô sau, cel pu╚Ťin, a╚Öa ni se spune. Oamenii nu mai au ├«ncredere ├«n guvernarea elitelor liberale ╚Öi tot mai mult─â lume crede c─â oferta actual─â de democra╚Ťie este o p─âc─âleal─â.
P├«n─â la Praga ┼či ├«napoi jpeg
P├«n─â la Praga ┼či ├«napoi
Am tr─âit mult─â vreme temerea c─â voi ajunge ├«ntr-o situa┼úie f─âr─â ie┼čire atunci c├«nd, nevoit s─â fac pe ghidul turistic prin Bucure┼čti, nu prea voi avea ce s─â le ar─ât oaspe┼úilor. Str─âzile congestionate? Cl─âdirile-monument ne├«ngrijite? Casa Poporului?! M─ân─âstirile asaltate de cer┼četori?
America se întoarce în Irak jpeg
America se întoarce în Irak
Decizia pre┼čedintele Barack Obama de a spori num─ârul trupelor terestre americane din Irak ┼či de a le plasa ├«n provincia Anbar, preponderent sunnit─â, a st├«rnit numeroase discu┼úii aprinse. ├Än Statele Unite, dezbaterea public─â a pus pe tapet experien┼úa Vietnamului, unde desf─â┼čurarea tot mai masiv─â de ac┼úiuni militare a dus la o ├«mpotmolire grav─â.
Urm─ârile declinului Rusiei png
Urm─ârile declinului Rusiei
Pe m─âsur─â ce Europa dezbate dac─â s─â ├«┼či men┼úin─â sau nu sanc┼úiunile contra Rusiei, politica de agresiune ├«mpotriva Ucrainei pe care o duce Kremlinul continu─â, f─âr─â nici un fel de dezbatere. De┼či Rusia este ├«ntr-un declin evident, ea reprezint─â ├«nc─â un real pericol pentru stabilitatea interna┼úional─â din Europa ┼či nu numai.
Jocul de a frica jpeg
Jocul de-a frica
Nimic nu documenteaz─â mai persuasiv ┼či agasant c├«t de al─âturea cu drumul e, ├«n fa┼úa provoc─ârilor globale, mare parte din st├«nga occidental─â dec├«t reac┼úiile dispropor┼úionate iscate de victoria electoral─â a premierului israelian Beniamin Netanyahu.
Melancolia lui Fawad ÔÇô poveste afgan─â jpeg
Melancolia lui Fawad ÔÇô poveste afgan─â
V─âzut din Occident, Afganistanul e un fund de r├«p─â ├«n care c├«┼úiva sminti┼úi dau de lucru NATO. Presa occidental─â e responsabil─â de imaginea foarte precar─â a Afganistanului ÔÇô c├«nd se vorbe┼čte, e mereu despre atacuri, explozii, militari mor┼úi cu onoare la datorie (├«ntotdeauna ai no┼čtri, nu ai lor) ┼či e┼čecuri colosale.
Pînă unde putem lupta cu statul islamic jpeg
Pînă unde putem lupta cu statul islamic
Exist─â o ├«ndelungat─â ┼či controversat─â istorie a extinselor interven┼úii militare str─âine ├«n Orientul Mijlociu ┼či este de sperat ca decizia pre┼čedintelui SUA, Barack Obama, de a purta r─âzboi contra statului islamic nu va demonstra altceva. Nici un alt grup terorist nu merit─â mai mult s─â fie distrus dec├«t ace┼čti jihadi┼čti uciga┼či ┼či pr─âd─âtori.
Taksim ┼či iluzia modelelor jpeg
Taksim ┼či iluzia modelelor
Da, poli┼úia a evacuat pia┼úa Taksim din Istanbul, la ora la care scriu. Da, ┼či ├«n Ankara, protestatarii au fost ├«ndep─ârta┼úi, la fel ├«n Izmir. Da, de fiecare dat─â c├«nd protestatarii se adun─â pe str─âzi, poli┼úia intervine rapid. ├Äns─â premierul Erdogan ┼či AKP s├«nt cei care au pierdut.
Sl─âbiciunile Chinei   argument monetar jpeg
Sl─âbiciunile Chinei - argument monetar
C├«nd discut despre China, de regul─â, impun un exerci┼úiu socratic. Simulez c─â s├«nt de acord cu m─âre┼úia statului chinez, dup─â care ├«mi ├«ntreb interlocutorul dac─â ┼čtie care este moneda sa. Cu to┼úii s├«nt de acord ┼či explic─â pe larg cum chinezii ├«i vor dep─â┼či pe americani, dar pu┼úini s├«nt capabili s─â spun─â numele monedei chineze┼čti.
Alegerile lui Mohamed Morsi jpeg
Alegerile lui Mohamed Morsi
Noul pre┼čedinte al Egiptului, Mohamed Morsi, provine din r├«ndul organiza┼úiei Fra┼úilor Musulmani ÔÇô acest simplu enun┼ú a speriat o mare parte a opiniei publice ├«n str─âin─âtate ┼či pe egiptenii cu orient─âri seculariste.
Securitate, diploma┼úia comer┼úului ┼či iar securitate jpeg
Securitate, diploma┼úia comer┼úului ┼či iar securitate
Un nou juc─âtor de anvergur─â s-a a┼čezat la mas─â ├«n Orientul Mijlociu. Turcia politicii externe concentrate aproape exclusiv pe securitate, pe linia ÔÇ×zero probleme cu veciniiÔÇť ┼či pe rolul NATO, ├«n str├«ns─â leg─âtur─â cu alian┼úa uneori tensionat─â cu Statele Unite, ┼či-a modificat aproape radical strategia.
Retrofuturism: un exemplu standard jpeg
Retrofuturism: un exemplu standard
V─â propun o poveste cu spa┼úii sacre, din India. Arhitectul Sameep Padera are, pentru weekendurile c├«nd iese din Mumbai, o ferm─â modest─â la Wadeshwar, un sat de hindu┼či la 70 km de metropola uria┼č─â. Probabil e o cas─â la ┼úar─â cu oleac─â de curte. De cum s-a a┼čezat ├«n sat, preo┼úii locului au venit s─â cear─â dona┼úii pentru un templu dedicat lui Shiva.
ÔÇ×Trezirea arab─âÔÇť ├«n confuzia postrevolu╚Ťionar─â jpeg
ÔÇ×Trezirea arab─âÔÇť ├«n confuzia postrevolu╚Ťionar─â
Prim─âvara arab─â ÔÇô sau ÔÇ×trezirea arab─âÔÇť, cum a mai fost numit` ÔÇô a declan╚Öat un entuziasm cu accente de delir uneori, exact a╚Öa cum s-a ├«nt├«mplat cu revoltele de strad─â din 2009 ├«n Iran. Acum i-a luat locul o dezam─âgire pe m─âsur─â, ├«nso╚Ťit─â de discursuri despre democra╚Ťie, golite de fond.
Dilema veche la Timpul prezent   Ce vrei să te faci cînd vei fi mare? png
Centrul ┼či estul Europei - o regiune complicat─â -
A ┼časea edi┼úie a forumului jurnali┼čtilor din Europa Central─â ┼či de Est, desf─â┼čurat─â la Var┼čovia sub auspiciile organiza┼úiei Ini┼úiativa Central-European─â, a scos la iveal─â problemele comune ┼či difer...
Dilema veche la Timpul prezent   Ce vrei să te faci cînd vei fi mare? png
Timpul retoricii a trecut. E vremea acţiunii
"Din discuţiile mele cu Gorbaciov am reţinut că principala sa preocupare era să menţină integritatea teritorială a Uniunii Sovietice......

Adevarul.ro

image
Ciobanul din Valahia ajuns domnitor al ┼ó─ârii Rom├óne┼čti. A dus o prigoan─â aprig─â ├«mpotriva marilor dreg─âtori
Mircea Ciobanul - domnitorul ┼ó─ârii Rom├óne┼čti care a primit acest nume pentru c─â ├«nainte de a urca pe tron cump─âra oi pentru Constantinopol. Chiar dac─â avea o preocupare pa┼čnic─â, asta nu l-a ├«mpiedicat s─â devin─â unul dintre cei mai cruzi domnitori rom├óni.
image
Concubine plimbate în turism sexual. Cele mai mari preţuri erau la Suceava
Un ora┼č din nordul Bucovinei a ajuns paradis pentru proxene┼úi ┼či prostituate datorit─â tarifelor mari care sunt practicate ├«n aceast─â zon─â.
image
ÔÇ×Pietrele FoameiÔÇŁ au ie┼čit la suprafa┼ú─â ├«n albiile secate ale R├óului Elba: ÔÇ×Dac─â m─â vezi, s─â jele┼čtiÔÇŁ
Europa se confrunt─â cu o secet─â sever─â ├«n urma unor valuri de canicul─â f─âr─â precedent, ceea ce a determinat sc─âderea dramatic─â a debitului unor r├óuri europene importante. ├Än Germania, ├«n albiile secate ale r├óurilor au ie┼čit la iveal─â pietre masive folosite ├«n urm─â cu sute de ani pentru a prevesti vremuri vitrege pentru omenire, relateaz─â Miami Herald.

HIstoria.ro

image
Predica de la Clermont: Chemarea la Prima Cruciad─â
├Än ziua de 27 noiembrie 1095, pe c├ómpul din fa╚Ťa ora╚Öului Clermont, c├óteva sute de oameni a╚Öteptau s─â aud─â predica papei Urban al II-lea.
image
Frontul din Caucaz al R─âzboiului ruso-turc din 1877-1878
R─âzboiul din 1877-1878 este cunoscut mai ales pentru frontul din Balcani, la care au luat parte mari unit─â╚Ťi otomane, ruse╚Öti ╚Öi rom├óne╚Öti ├«n principal, dar ╚Öi trupe s├órbe╚Öti ╚Öi muntenegrene.
image
Necunoscuta poveste a raclei în care s-au odihnit osemintele voievodului Mihai Viteazul
Cu ocazia comemor─ârii recente a mor╚Ťii voievodului Mihai Viteazul, Muzeului Militar Na╚Ťional ÔÇ×Regele Ferdinand IÔÇŁ a publicat pe pagina de socializare a institu╚Ťiei povestea inedit─â a raclei ├«n care, pentru un timp, s-au odihnit osemintele.