Hong Kong ÔÇô momentul adev─ârului

Publicat în Dilema Veche nr. 846 din 25 iunie - 1 iulie 2020
Hong Kong ÔÇô momentul adev─ârului jpeg

Declara╚Ťia comun─â chino-britanic─â din 1984, care garanta continuarea sistemului capitalist ╚Öi a libert─â╚Ťilor fundamentale ├«n Hong Kong pentru o perioad─â de 50 de ani dup─â revenirea, ├«n 1997, a ora╚Öului sub suveranitatea Chinei, a avut ├«ntotdeauna un aer iluzoriu. Aceast─â Declara╚Ťie a fost posibil─â datorit─â inspiratei formule ÔÇ×o ╚Ťar─â, dou─â sistemeÔÇŁ a liderului chinez Deng Xiaoping, care i-a permis Marii Britanii s─â se retrag─â cu elegan╚Ť─â dintr-o pozi╚Ťie colonial─â pe care nu o mai putea men╚Ťine.

Iluzia a fost credin╚Ťa c─â un al doilea sistem, bazat pe libertate economic─â ╚Öi pe statul de drept, ar putea fi men╚Ťinut timp de 50 de ani, ├«n interiorul unei dictaturi comuniste. ├Änvestirea Declara╚Ťiei comune cu titlul de tratat interna╚Ťional sub auspiciile Na╚Ťiunilor Unite nu a avut nici o semnifica╚Ťie, deoarece nici Anglia ╚Öi nici alte puteri nu ar fi pornit un r─âzboi pentru a o ap─âra.

Ceea ce, aparent, d─âdea substan╚Ť─â acestei iluzii era credin╚Ťa c─â p─âstrarea unui mod de via╚Ť─â capitalist ├«n Hong Kong ar fi ╚Öi ├«n interesul Chinei, mai ales ├«n contextul ├«n care ╚Ťara  adoptase deja, sub ├«ndrumarea lui Deng, economia de pia╚Ť─â. O alt─â speran╚Ť─â difuz─â era aceea c─â, treptat, capitalismul chinez va duce la un grad mai ridicat de democra╚Ťie, astfel ├«nc├«t cele dou─â sisteme s─â convearg─â la un moment dat.

p16 semnarea declaratiei comune jpg jpeg

Dar lucrurile au luat o alt─â ├«ntors─âtur─â. Propriul miracol economic al Chinei a f─âcut ca Hong Kong s─â conteze mai pu╚Ťin pentru ea, din punct de vedere economic, iar ├«n─âbu╚Öirea violent─â, de c─âtre Deng, a protestelor din Pia╚Ťa Tiananmen ├«n 1989 a spulberat orice speran╚Ť─â ├«n sf├«r╚Öitul iminent al guvern─ârii comuniste.

Criza actual─â din Hong Kong a pornit de la implementarea Legii Fundamentale din 1990, o Constitu╚Ťie menit─â s─â pun─â ├«n vigoare Declara╚Ťia comun─â. Articolul 23 al Legii Fundamentale stipuleaz─â c─â Regiunea Administrativ─â Special─â Hong Kong (RASHK) ÔÇ×va implementa legi ├«n regie proprie pentru a interzice orice act de tr─âdare, separare, revolt─â ╚Öi subversiune ├«mpotriva Guvernului Popular CentralÔÇŁ. De asemenea, RASHK ÔÇ×va interzice organiza╚Ťiilor sau forma╚Ťiunilor politice str─âine s─â ├«ntreprind─â activit─â╚Ťi politice ├«n RegiuneÔÇŁ ╚Öi ÔÇ×va interzice organiza╚Ťiilor sau forma╚Ťiunilor politice ale Regiunii s─â stabileasc─â leg─âturi cu organiza╚Ťii sau forma╚Ťiuni politice str─âineÔÇŁ.

Articolul 23 a fost elaborat pentru a stabili limitele autonomiei Hong Kong ╚Öi pentru a asigura controlul ├«n continuare al Chinei ├«n domeniile securit─â╚Ťii, ap─âr─ârii ╚Öi politicii externe. Tentativele britanice de dinainte de 1997 de a limita sfera de aplicabilitate a Articolului la acte specifice de violen╚Ť─â ÔÇô ╚Öi nu la domeniul politicii ╚Öi al exprim─ârii opiniilor ÔÇô au fost blocate prin vetoul Chinei. Iar ├«ncerc─ârile guvernului din Hong Kong de a implementa Articolul 23 dup─â predarea din 1997 au e╚Öuat ├«n fa╚Ťa protestelor populare.

├Än opinia Chinei, RASHK ├«i lipseau instrumentele de combatere a ÔÇ×subversiuniiÔÇŁ. Dar cei mai mul╚Ťi cet─â╚Ťeni ai Hong Kong-ului au v─âzut ├«n Articolul 23 o amenin╚Ťare la adresa propriului viitor.

China a avut ╚Öansa s─â ac╚Ťioneze atunci c├«nd protestele vaste de strad─â au izbucnit ├«n Hong Kong, ├«n iunie 2019, ├«n urma unei tentative stupide din punct de vedere politic a lui Carrie Lam, ╚Öefa executivului din Hong Kong, de a impune un proiect de lege chinez care s─â permit─â extr─âdarea celor judeca╚Ťi. Chiar dac─â scopul principal al Chinei era s─â pedepseasc─â ╚Öi s─â descurajeze infrac╚Ťiunile economice de pe continent, demonstran╚Ťii s-au temut ÔÇô nu f─âr─â motiv ÔÇô c─â legea propus─â i-ar expune pe cet─â╚Ťenii Hong Kong-ului unor defini╚Ťii continentale ale infrac╚Ťiunii ╚Öi sistemului judiciar iliberal al Chinei. Proiectul de lege a fost retras ├«n cele din urm─â, dar abia dup─â ce mai multe luni de dezordine civil─â au paralizat o bun─â parte a Hong Kong-ului.

Acum, c├«nd restul lumii e acaparat de COVID-19, pre╚Öedintele chinez Xi Jinping a ridicat miza ╚Öi a cerut implementarea imediat─â a legii de securitate care lipsea. Pe 28 mai, Congresul Na╚Ťional al Poporului Chinez a cerut ca Articolul 23, plus o serie de m─âsuri suplimentare care s─â le permit─â for╚Ťelor de securitate chineze s─â opereze ├«n Hong Kong, s─â fie implementate printr-un proces special, conform Anexei III a Legii Fundamentale, care permite executivului din Hong Kong s─â eludeze aprobarea legislativ─â ╚Öi judiciar─â local─â.

Pozi╚Ťia legal─â a Chinei nu cu totul ne├«ntemeiat─â: autonomia garantat─â pentru Hong Kong nu a inclus niciodat─â securitatea na╚Ťional─â. Miezul problemei e c─â noua lege de securitate contravine nu at├«t literei, c├«t spiritului Declara╚Ťiei comune, prin faptul c─â dinamica politic─â a celor ÔÇ×dou─â sistemeÔÇŁ a ├«nceput s─â divearg─â ├«n profunzime.

Dictaturile se simt ├«ntotdeauna mai pu╚Ťin legitime ca societ─â╚Ťile libere ╚Öi, de aceea, vor pretinde ├«ntotdeauna mai mult─â ÔÇ×securitateÔÇŁ dec├«t ar considera o societate liber─â ca fiind adecvat. Convingerea c─â Declara╚Ťia comun─â va proteja Hong Kong-ul de acest moment al adev─ârului s-a dovedit acum c─â a fost o fic╚Ťiune.

Criza din Hong Kong va continua s─â alimenteze dorin╚Ťa Occidentului, mai ales a SUA, de a impune Chinei sanc╚Ťiuni economice, ca parte a unui efort mai vast de a ├«ncetini cre╚Öterea ╚Ť─ârii. Impunerea ├«n Hong Kong a unei legi de securitate va amplifica mi╚Öcarea de independen╚Ť─â din Taiwan ╚Öi ar putea chiar duce la o garantare militar─â din partea SUA a independen╚Ťei insulei, cu consecin╚Ťe geopolitice incalculabile.

Dar nimic din toate acestea nu va descuraja China, care a a╚Öteptat 23 de ani pentru ca legea ÔÇ×eiÔÇŁ de securitate s─â triumfe ├«n Hong Kong; e pu╚Ťin probabil ca ea s─â dea ├«napoi tocmai acum. Astfel, cet─â╚Ťenii Hong Kong-ului se vor confrunta cu propriul moment al adev─ârului: s─â ├«ngenuncheze sau s─â plece.

p16 hong kong jpg jpeg

S-ar putea ├«ns─â ca Marea Britanie s─â le ofere o cale de sc─âpare. Ministrul de Externe britanic Dominic Raab a declarat pe 28 mai c─â, dac─â China nu renun╚Ť─â la noua ei lege de securitate, guvernul le va oferi britanicilor (de peste hotare) posesori de pa╚Öapoarte din Hong Kong o cale de a ob╚Ťine cet─â╚Ťenia, permi╚Ť├«ndu-le s─â studieze sau s─â munceasc─â ├«n Anglia f─âr─â viz─â timp de 12 luni, fa╚Ť─â de 6 luni c├«t li se permite acum. Circa 300.000 de reziden╚Ťi din Hong Kong au un astfel de pa╚Öaport ÔÇ×mo╚ÖtenireÔÇŁ ╚Öi aproximativ alte 2,9 milioane de cet─â╚Ťeni n─âscu╚Ťi ├«nainte de 1997 au dreptul s─â solicite un astfel de pa╚Öaport.

Aceast─â cvasi-promisiune de azil politic ├«nc├«nt─â auzul unor grupuri de profesioni╚Öti din Hong Kong, care promoveaz─â ideea unei emigra╚Ťii colective spre noi ÔÇ×ora╚Öe charterÔÇŁ situate ├«n ╚Ť─âri mai libere. E o viziune care ├«nsufle╚Ťe╚Öte, iar Anglia ar fi gazda natural─â, chiar dac─â nu unic─â, a acestor emigran╚Ťi. Dar ar permite oare China un astfel de exod ├«n mas─â ÔÇô ╚Öi vor considera ╚Ť─ârile-gazd─â binevenit─â ├«ntemeierea unui nou Hong Kong ├«n interiorul propriilor grani╚Ťe?

Marea Britanie poart─â o responsabilitate deosebit─â ├«n acest context. ├Än Hong Kong, britanicii au implantat o cultur─â unic─â a spiritului antreprenorial ╚Öi a libert─â╚Ťii, pe p─âm├«nt chinez. Pe m─âsur─â ce logica ÔÇ×o ╚Ťar─â, dou─â sistemeÔÇŁ ├«╚Öi urmeaz─â cursul, transplantarea ora╚Öului ├«n alte locuri ar putea fi cea mai bun─â cale de a men╚Ťine ├«n via╚Ť─â aceast─â cultur─â.

Robert Skidelsky este membru al Camerei Lorzilor a Marii Britanii ┼či profesor emerit de Economie politic─â la Universitatea Warwick.

Copyright: Project Syndicate, 2020

traducere de Matei PLE┼×U

Foto (sus): Carrie Lam

p 20 Catedrala Sfinta Sofia din Kiev WC jpg
Elemente religioase în conflictul ruso-ucrainean
Statul finan╚Ťeaz─â activit─â╚Ťile Bisericii, iar Biserica confer─â legitimitate statului.
Anticiclonul rusesc nu cedeaz─â jpeg
Anticiclonul rusesc nu cedeaz─â
Rusia de azi este închisă pentru noi: nu știm despre filmele lor, cultura lor nu o difuzăm și nu o vrem, limba rusă nu ne place, iar politica Rusiei se rezumă la persoana lui Putin și nici asta nu prea ne interesează.
ÔÇ×Ucraina e pierdut─â pentru RusiaÔÇŁ ÔÇô interviu cu Anatol ╚Ü─éRANU, fost ambasador al Republicii Moldova ├«n Rusia jpeg
ÔÇ×Ucraina e pierdut─â pentru RusiaÔÇŁ ÔÇô interviu cu Anatol ╚Ü─éRANU, fost ambasador al Republicii Moldova ├«n Rusia
ÔÇ×Gafele comunit─â╚Ťii occidentale ├«n raport cu regimul lui Putin au contribuit la ceea ce se ├«nt├«mpl─â ast─âzi.ÔÇŁ
Ce ├«l mobilizeaz─â pe Putin? ÔÇô interviu cu Adam MICHNIK jpeg
Ce ├«l mobilizeaz─â pe Putin? ÔÇô interviu cu Adam MICHNIK
ÔÇ×Putin a avut un anumit obiectiv atunci c├«nd a ├«nceput s─â mobilizeze trupele, dar s-a lovit de ceva neprev─âzut.ÔÇŁ
Jocurile privirii jpeg
Jocurile privirii
Prin╚Öi ├«n v├«rtejul aceleia╚Öi lumi, Eminescu ╚Öi Caragiale nu s├«nt, de fapt, ├«n disjunc╚Ťie, ci ├«ntr-o continuitate aproape magic─â.
Catedrala M├«ntuirii Neamului ÔÇô sau pragul civiliza╚Ťional dincolo de care trebuie s─â p─â╚Öim jpeg
Catedrala M├«ntuirii Neamului ÔÇô sau pragul civiliza╚Ťional dincolo de care trebuie s─â p─â╚Öim
├Än pozi╚Ťia pe care o avem cei mai mul╚Ťi dintre noi ├«n fa╚Ťa dezbaterii privind construc╚Ťia Catedralei M├«ntuirii Neamului, exist─â mult─â tr─âire tipic rom├óneasc─â.
Istoria uitată a Buștenariului jpeg
Istoria uitată a Buștenariului
Descoperirea zăcămintelor de aur negru avea să schimbe complet așezarea molcomă și uitată de timp, ducînd la un adevărat boom demografic și industrial.
Iran: de la trei genuri la unul jpeg
Iran: de la trei genuri la unul
Vechii per╚Öi recuno╚Öteau trei genuri, sau cel pu╚Ťin o veche civilizatie de acum 3.000 de ani descoperit─â la Hasanlu ├«n nord-vestul Iranului.
Hong Kong ÔÇô momentul adev─ârului jpeg
Hong Kong ÔÇô momentul adev─ârului
Aceast─â cvasi-promisiune de azil politic ├«nc├«nt─â auzul unor grupuri de profesioni╚Öti din Hong Kong, care promoveaz─â ideea unei emigra╚Ťii colective spre noi ÔÇ×ora╚Öe┬ácharterÔÇŁ┬ásituate ├«n ╚Ť─âri mai libere.
China, ├«n c─âutarea legitimit─â╚Ťii jpeg
China, ├«n c─âutarea legitimit─â╚Ťii
Democra╚Ťia liberal─â se confrunt─â cu o criz─â de legitimitate ÔÇô sau, cel pu╚Ťin, a╚Öa ni se spune. Oamenii nu mai au ├«ncredere ├«n guvernarea elitelor liberale ╚Öi tot mai mult─â lume crede c─â oferta actual─â de democra╚Ťie este o p─âc─âleal─â.
P├«n─â la Praga ┼či ├«napoi jpeg
P├«n─â la Praga ┼či ├«napoi
Am tr─âit mult─â vreme temerea c─â voi ajunge ├«ntr-o situa┼úie f─âr─â ie┼čire atunci c├«nd, nevoit s─â fac pe ghidul turistic prin Bucure┼čti, nu prea voi avea ce s─â le ar─ât oaspe┼úilor. Str─âzile congestionate? Cl─âdirile-monument ne├«ngrijite? Casa Poporului?! M─ân─âstirile asaltate de cer┼četori?
America se întoarce în Irak jpeg
America se întoarce în Irak
Decizia pre┼čedintele Barack Obama de a spori num─ârul trupelor terestre americane din Irak ┼či de a le plasa ├«n provincia Anbar, preponderent sunnit─â, a st├«rnit numeroase discu┼úii aprinse. ├Än Statele Unite, dezbaterea public─â a pus pe tapet experien┼úa Vietnamului, unde desf─â┼čurarea tot mai masiv─â de ac┼úiuni militare a dus la o ├«mpotmolire grav─â.
Urm─ârile declinului Rusiei png
Urm─ârile declinului Rusiei
Pe m─âsur─â ce Europa dezbate dac─â s─â ├«┼či men┼úin─â sau nu sanc┼úiunile contra Rusiei, politica de agresiune ├«mpotriva Ucrainei pe care o duce Kremlinul continu─â, f─âr─â nici un fel de dezbatere. De┼či Rusia este ├«ntr-un declin evident, ea reprezint─â ├«nc─â un real pericol pentru stabilitatea interna┼úional─â din Europa ┼či nu numai.
Jocul de a frica jpeg
Jocul de-a frica
Nimic nu documenteaz─â mai persuasiv ┼či agasant c├«t de al─âturea cu drumul e, ├«n fa┼úa provoc─ârilor globale, mare parte din st├«nga occidental─â dec├«t reac┼úiile dispropor┼úionate iscate de victoria electoral─â a premierului israelian Beniamin Netanyahu.
Melancolia lui Fawad ÔÇô poveste afgan─â jpeg
Melancolia lui Fawad ÔÇô poveste afgan─â
V─âzut din Occident, Afganistanul e un fund de r├«p─â ├«n care c├«┼úiva sminti┼úi dau de lucru NATO. Presa occidental─â e responsabil─â de imaginea foarte precar─â a Afganistanului ÔÇô c├«nd se vorbe┼čte, e mereu despre atacuri, explozii, militari mor┼úi cu onoare la datorie (├«ntotdeauna ai no┼čtri, nu ai lor) ┼či e┼čecuri colosale.
Pînă unde putem lupta cu statul islamic jpeg
Pînă unde putem lupta cu statul islamic
Exist─â o ├«ndelungat─â ┼či controversat─â istorie a extinselor interven┼úii militare str─âine ├«n Orientul Mijlociu ┼či este de sperat ca decizia pre┼čedintelui SUA, Barack Obama, de a purta r─âzboi contra statului islamic nu va demonstra altceva. Nici un alt grup terorist nu merit─â mai mult s─â fie distrus dec├«t ace┼čti jihadi┼čti uciga┼či ┼či pr─âd─âtori.
Taksim ┼či iluzia modelelor jpeg
Taksim ┼či iluzia modelelor
Da, poli┼úia a evacuat pia┼úa Taksim din Istanbul, la ora la care scriu. Da, ┼či ├«n Ankara, protestatarii au fost ├«ndep─ârta┼úi, la fel ├«n Izmir. Da, de fiecare dat─â c├«nd protestatarii se adun─â pe str─âzi, poli┼úia intervine rapid. ├Äns─â premierul Erdogan ┼či AKP s├«nt cei care au pierdut.
Sl─âbiciunile Chinei   argument monetar jpeg
Sl─âbiciunile Chinei - argument monetar
C├«nd discut despre China, de regul─â, impun un exerci┼úiu socratic. Simulez c─â s├«nt de acord cu m─âre┼úia statului chinez, dup─â care ├«mi ├«ntreb interlocutorul dac─â ┼čtie care este moneda sa. Cu to┼úii s├«nt de acord ┼či explic─â pe larg cum chinezii ├«i vor dep─â┼či pe americani, dar pu┼úini s├«nt capabili s─â spun─â numele monedei chineze┼čti.
Alegerile lui Mohamed Morsi jpeg
Alegerile lui Mohamed Morsi
Noul pre┼čedinte al Egiptului, Mohamed Morsi, provine din r├«ndul organiza┼úiei Fra┼úilor Musulmani ÔÇô acest simplu enun┼ú a speriat o mare parte a opiniei publice ├«n str─âin─âtate ┼či pe egiptenii cu orient─âri seculariste.
Securitate, diploma┼úia comer┼úului ┼či iar securitate jpeg
Securitate, diploma┼úia comer┼úului ┼či iar securitate
Un nou juc─âtor de anvergur─â s-a a┼čezat la mas─â ├«n Orientul Mijlociu. Turcia politicii externe concentrate aproape exclusiv pe securitate, pe linia ÔÇ×zero probleme cu veciniiÔÇť ┼či pe rolul NATO, ├«n str├«ns─â leg─âtur─â cu alian┼úa uneori tensionat─â cu Statele Unite, ┼či-a modificat aproape radical strategia.
Retrofuturism: un exemplu standard jpeg
Retrofuturism: un exemplu standard
V─â propun o poveste cu spa┼úii sacre, din India. Arhitectul Sameep Padera are, pentru weekendurile c├«nd iese din Mumbai, o ferm─â modest─â la Wadeshwar, un sat de hindu┼či la 70 km de metropola uria┼č─â. Probabil e o cas─â la ┼úar─â cu oleac─â de curte. De cum s-a a┼čezat ├«n sat, preo┼úii locului au venit s─â cear─â dona┼úii pentru un templu dedicat lui Shiva.
ÔÇ×Trezirea arab─âÔÇť ├«n confuzia postrevolu╚Ťionar─â jpeg
ÔÇ×Trezirea arab─âÔÇť ├«n confuzia postrevolu╚Ťionar─â
Prim─âvara arab─â ÔÇô sau ÔÇ×trezirea arab─âÔÇť, cum a mai fost numit` ÔÇô a declan╚Öat un entuziasm cu accente de delir uneori, exact a╚Öa cum s-a ├«nt├«mplat cu revoltele de strad─â din 2009 ├«n Iran. Acum i-a luat locul o dezam─âgire pe m─âsur─â, ├«nso╚Ťit─â de discursuri despre democra╚Ťie, golite de fond.
Dilema veche la Timpul prezent   Ce vrei să te faci cînd vei fi mare? png
Centrul ┼či estul Europei - o regiune complicat─â -
A ┼časea edi┼úie a forumului jurnali┼čtilor din Europa Central─â ┼či de Est, desf─â┼čurat─â la Var┼čovia sub auspiciile organiza┼úiei Ini┼úiativa Central-European─â, a scos la iveal─â problemele comune ┼či difer...
Dilema veche la Timpul prezent   Ce vrei să te faci cînd vei fi mare? png
Timpul retoricii a trecut. E vremea acţiunii
"Din discuţiile mele cu Gorbaciov am reţinut că principala sa preocupare era să menţină integritatea teritorială a Uniunii Sovietice......

Adevarul.ro

image
Doliu în sportul românesc: Baschetbalista Alessia Maria Raiciu s-a stins în ziua în care a împlinit 18 ani
O veste cutremurătoare a apărut, astăzi, pe pagina de Facebook a Federaţiei Române de Baschet, în legătură cu o jucătoare extrem de promiţătoare.
image
Cherofobia: teama de a fi fericit sau ÔÇ×dup─â bine vine r─âuÔÇť. Cum se manifest─â, care sunt semnele
Unele persoane simt aversiune fa┼ú─â fericire, f─âr─â a avea un motiv ra┼úional pentru acest lucru. ├Än termeni de specialitate, aceast─â form─â de anxietate se nume┼čte ÔÇ×cherofobieÔÇť, iar cei afecta┼úi fac tot posibilul s─â evite sentimentul de fericire.
image
Afacerile b─ânoase cu o p─âstr─âv─ârie ┼či o firm─â de taximetrie, f─âcute de un poli┼úist ├«n timpul serviciului
Fost adjunct al Poli┼úiei Mioveni, comisarul Marius Aioanei a f─âcut, timp de patru ani, numeroase afaceri b─ânoase ├«n timpul serviciului, de┼či acest lucru este interzis de lege. Poli┼úistul promova constant pe Facebook dou─â firme de┼úinute de c─âtre familia sa, o p─âstr─âv─ârie ┼či o firm─â de taximetrie

HIstoria.ro

image
Predica de la Clermont: Chemarea la Prima Cruciad─â
├Än ziua de 27 noiembrie 1095, pe c├ómpul din fa╚Ťa ora╚Öului Clermont, c├óteva sute de oameni a╚Öteptau s─â aud─â predica papei Urban al II-lea.
image
Frontul din Caucaz al R─âzboiului ruso-turc din 1877-1878
R─âzboiul din 1877-1878 este cunoscut mai ales pentru frontul din Balcani, la care au luat parte mari unit─â╚Ťi otomane, ruse╚Öti ╚Öi rom├óne╚Öti ├«n principal, dar ╚Öi trupe s├órbe╚Öti ╚Öi muntenegrene.
image
Necunoscuta poveste a raclei în care s-au odihnit osemintele voievodului Mihai Viteazul
Cu ocazia comemor─ârii recente a mor╚Ťii voievodului Mihai Viteazul, Muzeului Militar Na╚Ťional ÔÇ×Regele Ferdinand IÔÇŁ a publicat pe pagina de socializare a institu╚Ťiei povestea inedit─â a raclei ├«n care, pentru un timp, s-au odihnit osemintele.