ÔÇ×Trezirea arab─âÔÇť ├«n confuzia postrevolu╚Ťionar─â

Publicat în Dilema Veche nr. 437 din 28 iunie - 4 iulie 2012
ÔÇ×Trezirea arab─âÔÇť ├«n confuzia postrevolu╚Ťionar─â jpeg

Prim─âvara arab─â ÔÇô sau ÔÇ×trezirea arab─âÔÇť, cum a mai fost numit` ÔÇô a declan╚Öat un entuziasm cu accente de delir uneori, exact a╚Öa cum s-a ├«nt├«mplat cu revoltele de strad─â din 2009 ├«n Iran. Acum i-a luat locul o dezam─âgire pe m─âsur─â, ├«nso╚Ťit─â de discursuri despre democra╚Ťie, golite de fond.

├Än 2011, nu era greu s─â fii entuziasmat de mi┼čc─ârile populare din Orient. Era suficient s─â cite┼čti post─ârile pe Facebook sau s─â fii, de exemplu, ├«n mijlocul mul┼úimii ├«n Pia┼úa Tahrir. Din iarna lui 2011 p├«n─â acum, lucrurile s-au schimbat at├«t de mult, au ie┼čit la iveal─â at├«tea manevre subterane, ├«nc├«t ├«n locul entuziasmului ┼či a uimirii c─â regimuri aparent infailibile au c─âzut, a ap─ârut o stare permanent─â de confuzie, dac─â nu chiar de dezam─âgire. Da, e adev─ârat, spun unii, tranzi┼úia spre democra┼úie nu e u┼čoar─â. C├«nd nu ai ├«n trecut dec├«t timide reflexe democratice iar exerci┼úiu ÔÇô deloc, drumul este cu at├«t mai dificil. Poate tocmai de aceea, dac─â ini┼úial, ├«n Egipt, de exemplu, se striga pe str─âzi ÔÇ×libertateÔÇť ┼či ÔÇ×democra┼úieÔÇť, de ceva vreme se vorbe┼čte mai mult, ca ┼úint─â, despre un sistem multipartit. Iar pluripartitism nu ├«nseamn─â neap─ârat ┼či democra┼úie ├«n accep┼úiunea occidental─â. Bilan┼úul Prim─âverii arabe, chiar dac─â era nerealist de a┼čteptat s─â fie cu totul pozitiv, e departe de a fi m─âcar mul┼úumitor. ├Äns─â, a┼ča cum entuziasmul exagerat era simplist, la fel de simplist─â este ┼či abordarea c─â totul e pierdut. A┼ča s-a ├«nt├«mplat ├«n cazul revoltelor postelectorale din Iran ├«n 2009, c├«nd cea mai mare parte a opiniei publice interna┼úionale s-a gr─âbit s─â vad─â o revolu┼úie care urma s─â r─âstoarne regimul, pentru ca apoi, dup─â ├«n─âbu┼čirea ├«n s├«nge a protestelor, s─â renun┼úe cu totul la a mai vedea ca viabil─â orice form─â de opozi┼úie, fie ea ┼či firav─â, ├«n republica islamic─â.

Alegeri imposibile

Dup─â toate luptele de strad─â din 2011, dup─â toate tensiunile ┼či ciocnirile care au urmat c─âderii lui Mubarak, aproape f─âr─â ├«ncetare, egiptenii au avut de f─âcut o alegere cel pu┼úin paradoxal─â, dac─â nu chiar trist─â ┼či frustrant─â pentru unii dintre cei din Pia┼úa Tahrir, ├«ntre un candidat de sorginte radical-islamist─â ┼či un candidat provenit din fostul regim, ultimul premier al lui Mubarak. Filmul celui de-al doilea tur de scrutin a fost complicat ┼či marcat de controverse. Chiar c├«nd egiptenii se preg─âteau s─â mearg─â la urne, cu doar o zi ├«nainte, au r─âmas f─âr─â parlament, dup─â ce o treime dintre locuri au fost declarate ca ob┼úinute ilegal, printr-o decizie a Cur┼úii Constitu┼úionale. Decizia, determinat─â ÔÇô spun unii anali┼čti ÔÇô de armat─â, a oprit pentru moment avansul blocului islamist, care ob┼úinuse dup─â alegerile parlamentare aproximativ 70% din locurile ├«n legislativ ┼či deja ├«┼či manifestase inten┼úia s─â dea cel pu┼úin o tent─â religioas─â, dac─â nu chiar s─â pun─â legea islamic─â la baza viitoarelor acte normative, inclusiv a viitoarei constitu┼úii. Decizia Cur┼úii a echivalat ┼či cu anularea legisla┼úiei adoptate ├«ntre timp de parlament. ├Äntre altele, blocul islamist din parlamentul egiptean ceruse anularea acordurilor de pace cu Israelul. Tot atunci, Curtea Constitu┼úional─â a anulat ca discriminatorie o lege, ini┼úiat─â de islami┼čti, care le interzicea vreme de cinci ani oficialilor din fostul regim s─â candideze sau s─â de┼úin─â func┼úii publice. ├Än urma deciziei Cur┼úii, Ahmed Shafiq s-a ├«nfruntat pentru pre┼čedin┼úie cu Mohamed Mursi, liderul partidului Libertate ┼či Justi┼úie al Fra┼úilor Musulmani. ├Än spatele tuturor deciziilor a fost v─âzut─â m├«na armatei, care p─ârea decis─â s─â nu lase ca Egiptul s─â capete un pre┼čedinte de sorginte islamist─â. P├«n─â la urm─â, Mohamed Mursi a fost declarat victorios, devenind primul pre┼čedinte civil din istoria modern─â a Egiptului, ├«ns─â r─âzboiul ├«ntre for┼úele islamiste ┼či armata cu orient─âri seculariste are toate ┼čansele s─â continue ┼či s─â ia propor┼úii, de vreme ce militarii au avut grij─â, dup─â dizolvarea parlamentului, s─â amendeze a┼ča-numita ÔÇ×Declara┼úie Constitu┼úional─âÔÇť de anul trecut, ├«n baza c─âreia este acum condus Egiptul. Modific─ârile f─âcute chiar ├«nainte de alegeri de c─âtre armat─â taie, convenabil, din atribu┼úiile ┼či puterea pre┼čedintelui. Un pas care-i asigura armatei controlul, ├«n cazul ├«n care pre┼čedintele avea s─â fie din tab─âra islamist─â, a┼ča cum s-a ├«nt├«mplat. Noul pre┼čedinte nu poate declara r─âzboi, nu este comandantul suprem al armatei, nu poate numi comandan┼úii militari, nici pe ministrul Ap─âr─ârii ┼či nici m─âcar nu poate decide ori coordona opera┼úiuni de men┼úinere a ordinii publice, f─âr─â acordul Consiliului Armatei. Este de a┼čteptat ca, de acum ├«nainte, s─â se declan┼čeze o lupt─â acerb─â pentru noua constitu┼úie, care urmeaz─â c─â clarifice direc┼úia ideologic─â ├«n care va merge Egiptul. Egiptenii vor avea un nou parlament abia dup─â adoptarea noii legi fundamentale. Dar ce ├«nseamn─â alegerea unui islamist ca pre┼čedinte? Confirmarea c─â Egiptul este ├«mp─âr┼úit cel pu┼úin ├«n dou─â: cei care v─âd ├«n islam o garan┼úie politic─â anticorup┼úie ┼či de conduit─â politic─â moral─â, ┼či seculari┼čtii, care v─âd ├«n islamul politic o amenin┼úare, un risc de ├«ndep─ârtare de la modernitate. Asta pentru c─â diferen┼úa de voturi ├«ntre islamistul Mohamed Mursi ┼či fostul premier al lui Mubarak, Ahmed Shafiq, a fost foarte mic─â. E drept c─â o parte dintre egiptenii cu op┼úiuni liberale ┼či seculariste a votat pentru Shafiq doar ca s─â nu c├«┼čtige Mursi. ├Än plus, mul┼úi egipteni nici nu s-au dus la urne, dezam─âgi┼úi de evolu┼úiile post-Mubarak ┼či de noii ÔÇô ┼či, dup─â cum s-a v─âzut, nu tocmai noii ÔÇô politicieni egipteni. Asta pentru c─â, ├«n afar─â de c├«teva nume noi, r─âs─ârite din partea secularist─â a mul┼úimii revoltate din Pia┼úa Tahrir, dinspre tab─âra islamist─â ┼či din r─âm─â┼či┼úele fostului partid al lui Mubarak se aud cam acelea┼či nume. Nici entuziasmul pentru islami┼čti nu a mai fost a┼ča de mare la preziden┼úiale, ca la parlamentare, pentru c─â, la capitolul promisiuni ├«nc─âlcate, ├«n top s├«nt Fra┼úii Musulmani. Dac─â ini┼úial spuneau c─â nu au de g├«nd s─â participe la formarea guvernului, dup─â ce ob┼úinuser─â majoritatea ├«n parlament, nu s-au sfiit s─â se arate deci┼či s─â preia puterea executiv─â. La fel, to┼úi liderii mi┼čc─ârii spuseser─â ferm ├«n repetate r├«nduri c─â nu vor avea candidat la pre┼čedin┼úie, dar au avut doi, dintre care Mohamed Mursi, noul pre┼čedinte, a candidat senin ca independent, de┼či este liderul Partidului Libertate ┼či Justi┼úie al Fra┼úilor Musulmani. Seculari┼čtii egipteni au avertizat deseori c─â valul islamist poate deturna ┼úara de la drumul spre o democra┼úie secularist─â dup─â model occidental, dar o parte dintre ei s-au ar─âtat ├«ngrijora┼úi ┼či de tendin┼úele vizibile ale armatei de a nu pierde controlul, iar dizolvarea parlamentului este ├«n ochii lor o dovad─â. E drept c─â modelul democratic occidental poate fi o ┼úint─â greu ÔÇô iar unii spun nerealist ÔÇô de atins, ├«n condi┼úiile ├«n care religia are un loc central ├«n preocup─ârile majorit─â┼úii egiptenilor. ├Än Egipt, ┼či de altfel ├«n tot Orientul Mijlociu ┼či Africa de Nord, religia nu este rezervat─â spa┼úiului privat ┼či nu e nici o chestiune individual─â, a┼ča cum este ├«n Europa. A┼čadar, e realist de imaginat ca orice sistem politic ├«n statele din regiune, care au trecut prin Prim─âvara arab─â, s─â fie par┼úial impregnat religios sau m─âcar cu o aten┼úie ┼či un loc special pentru islam. Problema este c─â, ├«n spa┼úii profund tulburate, explod├«nd de contradic┼úii, ca cele atinse de ÔÇ×trezirea arab─âÔÇť, echilibrul e cel mai greu de ob┼úinut, iar derapaje spre legisla┼úii inspirate din ┼čaria (legea islamic─â) nu s├«nt deloc excluse.

Anarhia libian─â


Prea pu┼úini ┼či-au imaginat vreodat─â c─â Muammar Gaddafi ar putea fi clintit de la putere ├«n Libia. De┼či a fost mult─â vreme sponsor al terorismului ┼či persoan─â nefrecventabil─â oficial pe scena interna┼úional─â, acas─â, Gaddafi reu┼čise s─â ┼úin─â sub control ┼úara cu o combina┼úie de for┼ú─â, presiuni, ┼čantaj ┼či recompense pentru alia┼úii s─âi interni. Tot prin cointeres─âri economice ┼či-a asigurat lini┼čtea, mult─â vreme, prin leg─âturile cu gigan┼úi petrolieri din Fran┼úa sau Italia. Ce s-a ├«nt├«mplat? Ce a pierdut Gaddafi din amestecul care ├«l ┼úinea la putere? C├«┼úiva anali┼čti economici au remarcat c─â, ├«n 2009, Gaddafi a f─âcut o mi┼čcare care a deranjat profund companiile ce beneficiau de pe urma petrolului libian ÔÇô el a impus ca ├«n fiecare companie activ─â pe teritoriul ┼ú─ârii s─â fie numit un director executiv libian. Verdictul rapid dat la primele semne de agita┼úie a fost c─â revolu┼úia de iasomie din Tunisia a contaminat ┼či Libia. Dar ceva nu se potrivea scenariului revolu┼úionar, de vreme ce nemul┼úumiri economice profunde nu se verificau ├«n realitatea dominat─â de multitudinea de gratuit─â┼úi oferite spre lini┼čtire popula┼úiei de Gaddafi, de la sistemul de asigur─âri medicale la ├«nv─â┼ú─âm├«nt, subven┼úii pentru produsele de baz─â, combustibil ┼či energie electric─â. Atunci poate setea de libertate ┼či democra┼úie? Niciodat─â Libia nu a avut o mi┼čcare de opozi┼úie ori disiden┼ú─â de orice tip. ├Äntr-o atmosfer─â de control absolut, era pu┼úin probabil─â posibilitatea unei opozi┼úii c├«t de c├«t organizate, nici m─âcar ├«n zona islami┼čtilor radicali care, la momentul revoltelor, erau deja ori ├«n ├«nchisori ori lichida┼úi, ├«n cea mai mare parte. ├Än schimb, mocneau nemul┼úumiri ├«n r├«ndul unor lideri locali ┼či printre membri chiar ai regimului, cu motiva┼úii care ┼úineau de felul ├«n care Gaddafi ├«mp─âr┼úea avantaje economice sau f─âr├«me de putere politic─â. Motiva┼úiile declamate ini┼úial, de pluripartitism ┼či chiar democra┼úie, s-au spulberat golite de sens, c├«nd, ├«nc─â dinainte ca Muammar Gaddafi s─â fie prins ┼či ucis, tab─âra rebelilor era deja divizat─â profund, scopurile erau evident diferite, luptele pentru putere au devenit acute, s-au c─âscat fisuri mari pe linie geografic─â ├«ntre Est ┼či Vest, dar ┼či ├«n puzderia de triburi. Aproape toat─â a┼ča-numita opozi┼úie libian─â s-a fragmentat, iar fiecare fragment s-a ├«ntors de la conceptele na┼úionale impuse, mai mult sau mai pu┼úin artificial, de Gaddafi, spre cele mai familiare ÔÇô tribale ┼či religioase. Deja ├«nc─â de vara trecut─â, ceea ce ini┼úial a fost catalogat ca ÔÇ×revolu┼úia libian─âÔÇť ├«ncepuse s─â ├«ndeplineasc─â toate criteriile unui r─âzboi civil. Acum, Libia nu mai ajunge a┼ča des ├«n titlurile ziarelor, de┼či este scufundat─â ├«ntr-o semianarhie ÔÇô un stat na┼úional devenit iluzie, o ├«mp─âr┼úire tot mai evident─â ├«ntre provinciile istorice, grupuri de fo┼čti rebeli anti-Gaddafi care aplic─â acum propriile legi sau, mai bine zis, profit─â de lipsa lor ┼či de vidul de conducere c├«t de c├«t unitar─â ori m─âcar consensual─â, ┼či conduc sau lupt─â pentru putere ├«n varii autointitulate guvernorate. ├Än haosul generalizat, s-a ridicat la suprafa┼ú─â, dur ┼či ├«n for┼ú─â, ┼čaria (legea islamic─â), cu cele mai aspre forme ale ei, ├«n cele mai multe dintre zonele tribale. De la eliminarea fostului lider, grupuri sau chiar indivizi ├«narma┼úi nu ezit─â s─â pl─âteasc─â poli┼úe vechi, s─â aplice r─âzbun─âri crunte ┼či s├«nt chiar cazuri ├«n care simpla acuza┼úie de fost sus┼úin─âtor al lui Gaddafi e motiv suficient pentru ucidere ┼či confiscarea bunurilor.

Lini┼čtea relativ─â

├Än Maroc, ├«n ce prive┼čte stabilitatea, regele a reu┼čit s─â administreze admirabil primele semne de tensiune social─â ┼či a recurs urgent la modificarea constitu┼úiei ┼či la reforme care au lini┼čtit popula┼úia, f─âr─â ca el s─â piard─â foarte mult din control, mai ales ├«n chestiunea delicat─â ┼či volatil─â a religiei. Totu┼či, formula marocan─â, de┼či asem─ân─âtoare, nu este ├«nc─â o monarhie constitu┼úional─â de tip european. Prerogativele regelui au fost diminuate, chiar la ini┼úiativa sa, dar el p─âstreaz─â ultimul cuv├«nt ├«n chestiuni de politic─â extern─â, securitate ┼či mai ales ├«n chestiuni religioase, cu scopul clar de a ┼úine departe de Maroc orice formul─â politic─â ┼či administrativ─â de inspira┼úie islamist─â radical─â. Noul guvern ales democratic are o politic─â predominant secularist─â, iar islami┼čtii radicali s├«nt marginaliza┼úi. ├Än Algeria, din recentele alegeri a c├«┼čtigat, cu peste 60%, o coali┼úie format─â din foste partide guvernamentale ┼či partide islamice moderate, dar opozi┼úia islamist─â radical─â contest─â scrutinul. ├Än continuare, situa┼úia este tensionat─â, sub presiunea unor mari probleme economice ┼či a unui ┼čomaj ridicat, ├«n r├«ndul tinerilor. ├Än Tunisia, de unde a pornit Prim─âvara arab─â, la putere a ajuns, toamna trecut─â, partidul Rena┼čterii Na┼úionale ÔÇô Ennahda ÔÇô, care s-a recomandat obsesiv ca forma┼úiune islamic─â moderat─â ┼či care astfel s-a ┼či comportat p├«n─â acum, membrii ei declar├«nd, de exemplu, ├«n repetate r├«nduri, c─â portul v─âlului islamic nu este obligatoriu, dup─â ce interdic┼úia de a purta v─âl, impus─â de regimul Ben Ali, a fost ridicat─â. Dar asta nu ├«nseamn─â c─â Tunisia este la ad─âpost de probleme ÔÇô recent, guvernul a impus interdic┼úii de circula┼úie noaptea, dup─â o serie de atacuri violente din cauza unei expozi┼úii de art─â cu picturi considerate blasfematoare ora┼čul sf├«nt Mecca fiind desenat caricaturizat iar o alt─â pictur─â reprezenta un nud. Atacurile, nu doar la expozi┼úie, dar ┼či asupra unei sec┼úii de poli┼úie ┼či a unui tribunal, au fost puse pe seama radicalilor islami┼čti salafi┼čti, care au cerut popula┼úiei s─â resping─â atingerile aduse islamului, dar au negat c─â ar fi fost implica┼úi ├«n violen┼úe. Cu pu┼úin timp ├«nainte de atacuri, liderul Al-Qaeda, Ayman al-Zawahiri le transmisese tunisienilor un apel s─â se ridice ├«mpotriva guvernului. ├Än mod constant, salafi┼čtii tunisieni au organizat, ├«n ultimele luni, mar┼čuri ├«n care cer introducerea legii islamice. ┼×i Yemen-ul apare tot mai rar ├«n presa occidental─â, de┼či plecarea dictatorului Ali Abdullah Saleh nu a rezolvat dec├«t mic─â parte din nemul┼úumirile care i-au scos ├«n strad─â pe yemeni┼úi. Probabil ┼úara cu cea mai dezastruoas─â economie, dintre cele atinse de Prim─âvara arab─â, Yemen-ul nu a ├«nregistrat nici vreo timid─â ├«mbun─ât─â┼úire a situa┼úiei economice ┼či nici vreo schimbare radical─â din punct de vedere politic, de vreme ce noul pre┼čedinte, Al-Hadi, a fost vicepre┼čedintele lui Saleh. Yemen-ul este, ├«n continuare, un loc m─âcinat de lupte interne, fie intertribale, fie ├«ntre r─âm─â┼či┼úe ale fostului regim ┼či p─âr┼úi ale opozi┼úiei, fie ├«ntre for┼úele actualului pre┼čedinte ┼či competitori din vechiul regim ┼či din acea parte a opozi┼úiei care continu─â s─â insiste pentru alegeri libere ┼či sanc┼úionarea dur─â, transparent─â a ├«ntregului regim Saleh. Totul este agravat de prezen┼úa tot mai evident─â a celulelor Al-Qaeda, care deja s├«nt ├«n conflict deschis cu autorit─â┼úile ┼či cu triburile yemenite, pentru control ├«n zone din sudul ┼ú─ârii.

Jocuri siriene

├Än general, presa prezint─â ├«n alb ┼či negru ce se ├«nt├«mpl─â ├«n Siria: rebeli vs regim dictatorial. ├Äns─â situa┼úia din Siria seam─ân─â deja de destul─â vreme cu ce s-a ├«nt├«mplat ├«n Libia. Timid, ├«n spa┼úiul public a ├«nceput s─â fie contestat─â eticheta de ÔÇ×revolu┼úieÔÇť ┼či s─â fie ├«nlocuit─â cu formula ÔÇ×r─âzboi civilÔÇť. Asta pentru c─â, de fapt, nu ┼čtim ce se ├«nt├«mpl─â ├«n Siria, ├«n afar─â de faptul c─â mor oameni. Dar cine ├«i ucide? De cele mai multe ori, degetul se ├«ndreapt─â spre regimul lui Bashar al-Assad, ├«ns─â recent au ap─ârut informa┼úii care demonstreaz─â c─â a┼ča-numi┼úii rebeli nu s├«nt tocmai ├«ngeri ┼či nu ezit─â s─â trag─â atunci c├«nd ├«nt├«lnesc civili care nu le ├«mp─ârt─â┼česc opiniile. Clar e c─â ├«n Siria are loc un adev─ârat r─âzboi prin interpu┼či ├«ntre state ter┼úe. O analiz─â Stratfor privind armamentul folosit de opozi┼úia sirian─â demonstreaz─â c─â rebelii fac uz, de exemplu, de mecanisme explozibile improvizate, specifice mi┼čc─ârilor radicale islamiste Al-Qaeda, iar asta presupune c─â cineva i-a ├«nv─â┼úat tehnologia de fabricare. Aceea┼či deduc┼úie se aplic─â ├«n cazul diverselor tipuri de armament u┼čor ┼či de rachete. Concluzia e c─â, ├«n mod clar, grani┼úele siriene s├«nt extrem de permeabile ┼či c─â ┼úara este acum invadat─â de un val de lupt─âtori str─âini. De cealalt─â parte a baricadei, armata regimului lui Bashar al-Assad este bine ├«narmat─â de Rusia, care, de altfel, se arat─â decis─â s─â nu lase ├«n Siria s─â se repete scenariul libian ┼či se opune oric─ârei interven┼úii din exterior. La ora la care scriu, Turcia, care s-a manifestat deschis ┼či foarte vocal pentru ├«nl─âturarea de la putere a pre┼čedintelui Bashar al-Assad, a invocat articolul 4 din Tratatul NATO, prin care un stat aliat are dreptul s─â cear─â consult─âri atunci c├«nd securitatea ├«i este amenin┼úat─â. Turcia a invocat amenin┼úarea la adresa securit─â┼úii, dup─â ce for┼úele siriene au dobor├«t un avion turcesc, despre care Damascul spune c─â intrase ├«n spa┼úiul s─âu aerian, iar Ankara ÔÇô c─â se afla ├«n spa┼úiu aerian interna┼úional. Deocamdat─â totul se reduce la cuv├«ntul care va c├«nt─âri mai greu, ├«ns─â regimul de la Damasc pare a fi dezavantajat din postura sa de du┼čman public num─ârul unu, din cauza acuza┼úiilor c─â ├«┼či ucide propria popula┼úie. Iar verdictul ├«n cazul avionului dobor├«t pare s─â fi fost deja dat, de vreme ce SUA ┼či Marea Britanie au condamnat Siria. ├Äntre timp, Siria are un nou guvern, sub conducerea fostului ministru al Agriculturii, cu scopul de a lini┼čti popula┼úia ┼či de a restaura ordinea. Dar m─âsura pare inutil─â ├«n r─âzboiul total, declan┼čat ├«ntre regim ┼či opozi┼úie. Oricum, ├«nc─â nu este clar cine formeaz─â opozi┼úia sirian─â. ├Än afar─â de c├«teva nume men┼úionate ├«n presa occidental─â, nu ┼čtim cine s├«nt ace┼čti opozan┼úi. E clar c─â exist─â o arip─â armat─â care lupt─â cu for┼úele regimului. E clar ┼či c─â exist─â un Consiliu Na┼úional Sirian care se prezint─â ca o alternativ─â politic─â la actualul regim de la Damasc. Dar ┼či acest Consiliu, cu baza ├«n Turcia, este marcat de diviziuni ce reflect─â de fapt mozaicul sirian, care doar sub m├«na de fier a fostului pre┼čedinte Hafez al-Assad a reu┼čit s─â stea coagulat.

Carmen Gavrilă corespondent diplomatic al Radio România Actualităţi.

Foto: wikimedia commons

p 20 Catedrala Sfinta Sofia din Kiev WC jpg
Elemente religioase în conflictul ruso-ucrainean
Statul finan╚Ťeaz─â activit─â╚Ťile Bisericii, iar Biserica confer─â legitimitate statului.
Anticiclonul rusesc nu cedeaz─â jpeg
Anticiclonul rusesc nu cedeaz─â
Rusia de azi este închisă pentru noi: nu știm despre filmele lor, cultura lor nu o difuzăm și nu o vrem, limba rusă nu ne place, iar politica Rusiei se rezumă la persoana lui Putin și nici asta nu prea ne interesează.
ÔÇ×Ucraina e pierdut─â pentru RusiaÔÇŁ ÔÇô interviu cu Anatol ╚Ü─éRANU, fost ambasador al Republicii Moldova ├«n Rusia jpeg
ÔÇ×Ucraina e pierdut─â pentru RusiaÔÇŁ ÔÇô interviu cu Anatol ╚Ü─éRANU, fost ambasador al Republicii Moldova ├«n Rusia
ÔÇ×Gafele comunit─â╚Ťii occidentale ├«n raport cu regimul lui Putin au contribuit la ceea ce se ├«nt├«mpl─â ast─âzi.ÔÇŁ
Ce ├«l mobilizeaz─â pe Putin? ÔÇô interviu cu Adam MICHNIK jpeg
Ce ├«l mobilizeaz─â pe Putin? ÔÇô interviu cu Adam MICHNIK
ÔÇ×Putin a avut un anumit obiectiv atunci c├«nd a ├«nceput s─â mobilizeze trupele, dar s-a lovit de ceva neprev─âzut.ÔÇŁ
Jocurile privirii jpeg
Jocurile privirii
Prin╚Öi ├«n v├«rtejul aceleia╚Öi lumi, Eminescu ╚Öi Caragiale nu s├«nt, de fapt, ├«n disjunc╚Ťie, ci ├«ntr-o continuitate aproape magic─â.
Catedrala M├«ntuirii Neamului ÔÇô sau pragul civiliza╚Ťional dincolo de care trebuie s─â p─â╚Öim jpeg
Catedrala M├«ntuirii Neamului ÔÇô sau pragul civiliza╚Ťional dincolo de care trebuie s─â p─â╚Öim
├Än pozi╚Ťia pe care o avem cei mai mul╚Ťi dintre noi ├«n fa╚Ťa dezbaterii privind construc╚Ťia Catedralei M├«ntuirii Neamului, exist─â mult─â tr─âire tipic rom├óneasc─â.
Istoria uitată a Buștenariului jpeg
Istoria uitată a Buștenariului
Descoperirea zăcămintelor de aur negru avea să schimbe complet așezarea molcomă și uitată de timp, ducînd la un adevărat boom demografic și industrial.
Iran: de la trei genuri la unul jpeg
Iran: de la trei genuri la unul
Vechii per╚Öi recuno╚Öteau trei genuri, sau cel pu╚Ťin o veche civilizatie de acum 3.000 de ani descoperit─â la Hasanlu ├«n nord-vestul Iranului.
Hong Kong ÔÇô momentul adev─ârului jpeg
Hong Kong ÔÇô momentul adev─ârului
Aceast─â cvasi-promisiune de azil politic ├«nc├«nt─â auzul unor grupuri de profesioni╚Öti din Hong Kong, care promoveaz─â ideea unei emigra╚Ťii colective spre noi ÔÇ×ora╚Öe┬ácharterÔÇŁ┬ásituate ├«n ╚Ť─âri mai libere.
China, ├«n c─âutarea legitimit─â╚Ťii jpeg
China, ├«n c─âutarea legitimit─â╚Ťii
Democra╚Ťia liberal─â se confrunt─â cu o criz─â de legitimitate ÔÇô sau, cel pu╚Ťin, a╚Öa ni se spune. Oamenii nu mai au ├«ncredere ├«n guvernarea elitelor liberale ╚Öi tot mai mult─â lume crede c─â oferta actual─â de democra╚Ťie este o p─âc─âleal─â.
P├«n─â la Praga ┼či ├«napoi jpeg
P├«n─â la Praga ┼či ├«napoi
Am tr─âit mult─â vreme temerea c─â voi ajunge ├«ntr-o situa┼úie f─âr─â ie┼čire atunci c├«nd, nevoit s─â fac pe ghidul turistic prin Bucure┼čti, nu prea voi avea ce s─â le ar─ât oaspe┼úilor. Str─âzile congestionate? Cl─âdirile-monument ne├«ngrijite? Casa Poporului?! M─ân─âstirile asaltate de cer┼četori?
America se întoarce în Irak jpeg
America se întoarce în Irak
Decizia pre┼čedintele Barack Obama de a spori num─ârul trupelor terestre americane din Irak ┼či de a le plasa ├«n provincia Anbar, preponderent sunnit─â, a st├«rnit numeroase discu┼úii aprinse. ├Än Statele Unite, dezbaterea public─â a pus pe tapet experien┼úa Vietnamului, unde desf─â┼čurarea tot mai masiv─â de ac┼úiuni militare a dus la o ├«mpotmolire grav─â.
Urm─ârile declinului Rusiei png
Urm─ârile declinului Rusiei
Pe m─âsur─â ce Europa dezbate dac─â s─â ├«┼či men┼úin─â sau nu sanc┼úiunile contra Rusiei, politica de agresiune ├«mpotriva Ucrainei pe care o duce Kremlinul continu─â, f─âr─â nici un fel de dezbatere. De┼či Rusia este ├«ntr-un declin evident, ea reprezint─â ├«nc─â un real pericol pentru stabilitatea interna┼úional─â din Europa ┼či nu numai.
Jocul de a frica jpeg
Jocul de-a frica
Nimic nu documenteaz─â mai persuasiv ┼či agasant c├«t de al─âturea cu drumul e, ├«n fa┼úa provoc─ârilor globale, mare parte din st├«nga occidental─â dec├«t reac┼úiile dispropor┼úionate iscate de victoria electoral─â a premierului israelian Beniamin Netanyahu.
Melancolia lui Fawad ÔÇô poveste afgan─â jpeg
Melancolia lui Fawad ÔÇô poveste afgan─â
V─âzut din Occident, Afganistanul e un fund de r├«p─â ├«n care c├«┼úiva sminti┼úi dau de lucru NATO. Presa occidental─â e responsabil─â de imaginea foarte precar─â a Afganistanului ÔÇô c├«nd se vorbe┼čte, e mereu despre atacuri, explozii, militari mor┼úi cu onoare la datorie (├«ntotdeauna ai no┼čtri, nu ai lor) ┼či e┼čecuri colosale.
Pînă unde putem lupta cu statul islamic jpeg
Pînă unde putem lupta cu statul islamic
Exist─â o ├«ndelungat─â ┼či controversat─â istorie a extinselor interven┼úii militare str─âine ├«n Orientul Mijlociu ┼či este de sperat ca decizia pre┼čedintelui SUA, Barack Obama, de a purta r─âzboi contra statului islamic nu va demonstra altceva. Nici un alt grup terorist nu merit─â mai mult s─â fie distrus dec├«t ace┼čti jihadi┼čti uciga┼či ┼či pr─âd─âtori.
Taksim ┼či iluzia modelelor jpeg
Taksim ┼či iluzia modelelor
Da, poli┼úia a evacuat pia┼úa Taksim din Istanbul, la ora la care scriu. Da, ┼či ├«n Ankara, protestatarii au fost ├«ndep─ârta┼úi, la fel ├«n Izmir. Da, de fiecare dat─â c├«nd protestatarii se adun─â pe str─âzi, poli┼úia intervine rapid. ├Äns─â premierul Erdogan ┼či AKP s├«nt cei care au pierdut.
Sl─âbiciunile Chinei   argument monetar jpeg
Sl─âbiciunile Chinei - argument monetar
C├«nd discut despre China, de regul─â, impun un exerci┼úiu socratic. Simulez c─â s├«nt de acord cu m─âre┼úia statului chinez, dup─â care ├«mi ├«ntreb interlocutorul dac─â ┼čtie care este moneda sa. Cu to┼úii s├«nt de acord ┼či explic─â pe larg cum chinezii ├«i vor dep─â┼či pe americani, dar pu┼úini s├«nt capabili s─â spun─â numele monedei chineze┼čti.
Alegerile lui Mohamed Morsi jpeg
Alegerile lui Mohamed Morsi
Noul pre┼čedinte al Egiptului, Mohamed Morsi, provine din r├«ndul organiza┼úiei Fra┼úilor Musulmani ÔÇô acest simplu enun┼ú a speriat o mare parte a opiniei publice ├«n str─âin─âtate ┼či pe egiptenii cu orient─âri seculariste.
Securitate, diploma┼úia comer┼úului ┼či iar securitate jpeg
Securitate, diploma┼úia comer┼úului ┼či iar securitate
Un nou juc─âtor de anvergur─â s-a a┼čezat la mas─â ├«n Orientul Mijlociu. Turcia politicii externe concentrate aproape exclusiv pe securitate, pe linia ÔÇ×zero probleme cu veciniiÔÇť ┼či pe rolul NATO, ├«n str├«ns─â leg─âtur─â cu alian┼úa uneori tensionat─â cu Statele Unite, ┼či-a modificat aproape radical strategia.
Retrofuturism: un exemplu standard jpeg
Retrofuturism: un exemplu standard
V─â propun o poveste cu spa┼úii sacre, din India. Arhitectul Sameep Padera are, pentru weekendurile c├«nd iese din Mumbai, o ferm─â modest─â la Wadeshwar, un sat de hindu┼či la 70 km de metropola uria┼č─â. Probabil e o cas─â la ┼úar─â cu oleac─â de curte. De cum s-a a┼čezat ├«n sat, preo┼úii locului au venit s─â cear─â dona┼úii pentru un templu dedicat lui Shiva.
ÔÇ×Trezirea arab─âÔÇť ├«n confuzia postrevolu╚Ťionar─â jpeg
ÔÇ×Trezirea arab─âÔÇť ├«n confuzia postrevolu╚Ťionar─â
Prim─âvara arab─â ÔÇô sau ÔÇ×trezirea arab─âÔÇť, cum a mai fost numit` ÔÇô a declan╚Öat un entuziasm cu accente de delir uneori, exact a╚Öa cum s-a ├«nt├«mplat cu revoltele de strad─â din 2009 ├«n Iran. Acum i-a luat locul o dezam─âgire pe m─âsur─â, ├«nso╚Ťit─â de discursuri despre democra╚Ťie, golite de fond.
Dilema veche la Timpul prezent   Ce vrei să te faci cînd vei fi mare? png
Centrul ┼či estul Europei - o regiune complicat─â -
A ┼časea edi┼úie a forumului jurnali┼čtilor din Europa Central─â ┼či de Est, desf─â┼čurat─â la Var┼čovia sub auspiciile organiza┼úiei Ini┼úiativa Central-European─â, a scos la iveal─â problemele comune ┼či difer...
Dilema veche la Timpul prezent   Ce vrei să te faci cînd vei fi mare? png
Timpul retoricii a trecut. E vremea acţiunii
"Din discuţiile mele cu Gorbaciov am reţinut că principala sa preocupare era să menţină integritatea teritorială a Uniunii Sovietice......

Adevarul.ro

image
Ciobanul din Valahia ajuns domnitor al ┼ó─ârii Rom├óne┼čti. A dus o prigoan─â aprig─â ├«mpotriva marilor dreg─âtori
Mircea Ciobanul - domnitorul ┼ó─ârii Rom├óne┼čti care a primit acest nume pentru c─â ├«nainte de a urca pe tron cump─âra oi pentru Constantinopol. Chiar dac─â avea o preocupare pa┼čnic─â, asta nu l-a ├«mpiedicat s─â devin─â unul dintre cei mai cruzi domnitori rom├óni.
image
Concubine plimbate în turism sexual. Cele mai mari preţuri erau la Suceava
Un ora┼č din nordul Bucovinei a ajuns paradis pentru proxene┼úi ┼či prostituate datorit─â tarifelor mari care sunt practicate ├«n aceast─â zon─â.
image
ÔÇ×Pietrele FoameiÔÇŁ au ie┼čit la suprafa┼ú─â ├«n albiile secate ale R├óului Elba: ÔÇ×Dac─â m─â vezi, s─â jele┼čtiÔÇŁ
Europa se confrunt─â cu o secet─â sever─â ├«n urma unor valuri de canicul─â f─âr─â precedent, ceea ce a determinat sc─âderea dramatic─â a debitului unor r├óuri europene importante. ├Än Germania, ├«n albiile secate ale r├óurilor au ie┼čit la iveal─â pietre masive folosite ├«n urm─â cu sute de ani pentru a prevesti vremuri vitrege pentru omenire, relateaz─â Miami Herald.

HIstoria.ro

image
Predica de la Clermont: Chemarea la Prima Cruciad─â
├Än ziua de 27 noiembrie 1095, pe c├ómpul din fa╚Ťa ora╚Öului Clermont, c├óteva sute de oameni a╚Öteptau s─â aud─â predica papei Urban al II-lea.
image
Frontul din Caucaz al R─âzboiului ruso-turc din 1877-1878
R─âzboiul din 1877-1878 este cunoscut mai ales pentru frontul din Balcani, la care au luat parte mari unit─â╚Ťi otomane, ruse╚Öti ╚Öi rom├óne╚Öti ├«n principal, dar ╚Öi trupe s├órbe╚Öti ╚Öi muntenegrene.
image
Necunoscuta poveste a raclei în care s-au odihnit osemintele voievodului Mihai Viteazul
Cu ocazia comemor─ârii recente a mor╚Ťii voievodului Mihai Viteazul, Muzeului Militar Na╚Ťional ÔÇ×Regele Ferdinand IÔÇŁ a publicat pe pagina de socializare a institu╚Ťiei povestea inedit─â a raclei ├«n care, pentru un timp, s-au odihnit osemintele.