Iran: de la trei genuri la unul

Publicat ├«n Dilema Veche nr. 897 din 17 ÔÇô 23 iunie 2021
Iran: de la trei genuri la unul jpeg

Vechii per╚Öi recuno╚Öteau trei genuri, sau cel pu╚Ťin o veche civilizatie de acum 3.000 de ani descoperit─â la Hasanlu ├«n nord-vestul Iranului. Concluzia apare ├«ntr-un studiu care arat─â c─â ├«n 20% din mormintele excavate la Hasanlu obiectele g─âsite l├«ng─â schelete masculine erau din gama celor folosite de obicei de femei ╚Öi invers, iar pe un vas descoperit ├«n situl arheologic apare imaginea unui b─ârbat cu barb─â ├«mbr─âcat ca o femeie ╚Öi f─âc├«nd activit─â╚Ťi tradi╚Ťional atribuite femeilor. Azi, chiar ├«nainte de alegerile preziden╚Ťiale, Iranul nu numai c─â a ├«nregistrat recent decapitarea de c─âtre propriul tat─â a unui t├«n─âr care s-a declarat homosexual, dar mai ales pe scena politic─â exclude aproape complet peste jum─âtate din popula╚Ťie, adic─â femeile. La finalul anului trecut, cu g├«ndul la alegerile preziden╚Ťiale din 18 iunie 2021, s-a reaprins, ca la fiecare scrutin, dezbaterea dac─â de data aceasta candidatele vor fi admise ├«n curs─â de Consiliul Gardienilor ÔÇô o institu╚Ťie cu membri numi╚Ťi de liderul suprem religios ╚Öi care are drept de veto asupra legisla╚Ťiei adoptate de Parlament ╚Öi asupra candidaturilor la toate tipurile de alegeri.

 Pierdu╚Ťi printre cuvinte

├Äntreaga discu╚Ťie se poart─â de ani de zile ├«n jurul prevederilor Constitu╚Ťiei. ├Än 2017 ╚Öi din nou ├«n 2020, un purt─âtor de cuv├«nt al Consiliului Gardienilor a declarat c─â nu exist─â nici un motiv legal pentru care o femeie s─â nu poat─â deveni pre╚Öedinte al Republicii Islamice. At├«t c─â institu╚Ťia a respins pe r├«nd, an de an, toate candidaturile unor femei ╚Öi nici nu a oferit o interpretare oficial─â definitiv─â a unui articol din Constitu╚Ťie care arat─â c─â pentru a candida la pre╚Öedin╚Ťie o persoan─â trebuie s─â fie ÔÇ×o personalitate politic─âÔÇŁ. Problema este c─â interpretarea tradi╚Ťional─â e c─â ÔÇ×personalitateaÔÇŁ se refer─â strict la b─ârba╚Ťi, o variant─â contestat─â de activiste ╚Öi de o parte a politicienilor de orientare mai liberal─â sau moderat─â. Ba chiar fostul pre╚Öedinte Ha╚Öemi Rafsanjani, membru ├«n Consiliul Exper╚Ťilor, organism care a redactat Constitu╚Ťia dup─â revolu╚Ťia islamic─â din 1977, a declarat c─â inten╚Ťia nu a fost deloc ca femeile s─â fie excluse din cursa preziden╚Ťial─â. Dar nehot─âr├«rea Consiliului Gardienilor stimuleaz─â dezbaterea, mai ales c─â declara╚Ťia de anul trecut a purt─âtorului de cuv├«nt al institu╚Ťiei vine ├«n contradic╚Ťie cu argumentul cu care a fost respins─â ├«n 1997 prima candidatur─â a unei femei, Azzam Taleghrani, o activist─â pentru drepturile femeilor. Consiliul a spus atunci c─â articolul din Constitu╚Ťie se refer─â numai la b─ârba╚Ťi. Un argument ├«n plus pe care ├«l folosesc cei care se opun candidatelor la pre╚Öedin╚Ťie este c─â, potrivit legii iraniene, femeile nu pot fi judec─âtori, cu argumentul c─â nu au luciditatea necesar─â, ╚Öi extind regula ╚Öi pentru postul de pre╚Öedinte. Totu╚Öi, ╚Öi ├«n tab─âra conservatoare au ap─ârut voci care sus╚Ťin c─â dac─â Consiliul Gardienilor ar emite o opinie clar─â ╚Öi oficial─â c─â femeile pot intra ├«n cursa preziden╚Ťial─â, atunci cu siguran╚Ť─â va exista cel pu╚Ťin o candidat─â conservatoare. ├Äns─â activistele ╚Öi societatea civil─â de orientare liberal─â se ├«ndoiesc c─â ultraconservatorul Consiliu al Gardienilor va permite vreodat─â femeilor s─â candideze, inclusiv pentru c─â cel mai probabil o femeie cu op╚Ťiuni politice reformiste ar avea ╚Öanse mult mai mari dec├«t un politician reformist, dar bine ancorat ├«n sistem, s─â spulbere orice candidat conservator sau ultraconservator, ├«n condi╚Ťiile ├«n care, reformi╚Ötii ├«n general au dezam─âgit ╚Öi s├«nt acum aproape irelevan╚Ťi politic.

Domina╚Ťia lui ÔÇ×elÔÇŁ

P├«n─â acum, de la revolu╚Ťia islamic─â ├«ncoace, func╚Ťia politic─â ╚Öi administrativ─â cea mai ├«nalt─â ob╚Ťinut─â de o femeie ├«n Iran a fost cea de vicepre╚Öedinte. Au mai fost ╚Öi c├«teva femei ├«n posturi de ministru cu portofolii ca S─ân─âtatea sau pentru Afaceri sociale. Dup─â revolu╚Ťia islamic─â, ├«n care au avut un rol crucial, femeile iraniene au pierdut multe drepturi, dar l-au p─âstrat pe cel de vot, at├«t c─â nu pot avea reprezentante dec├«t ├«n Parlament, iar ╚Öi acolo num─ârul lor a tot sc─âzut ├«n ultimii zece ani. Dac─â scena politic─â e masiv dominat─â de b─ârba╚Ťi, ├«n schimb, ├«n afaceri private, iraniencele s├«nt mult mai prezente. La fel ├«n domeniul artistic (nu ╚Öi c├«nd e vorba de solo-uri ├«n public, au voie doar ├«n trupe sau coruri unde vocea le este ascuns─â printre cele masculine), ├«n ╚Ötiin╚Ťe, avocatur─â, ├«n zona de activism social. ├Än plus, potrivit statisticilor oficiale, 60% din absolven╚Ťii de studii superioare s├«nt femei. Este formidabil─â for╚Ťa femeilor iraniene de a se impune ├«n spa╚Ťiul public, ├«n pofida legisla╚Ťiei care limiteaz─â sau interzice participarea femeilor ├«n diverse activit─â╚Ťi economice, sociale sau artistice. Femeile au participat masiv la toate marile mi╚Öc─âri de strad─â din ultimii ani, cel mai recent ├«n 2019, iar campanii pornite de femei au atras aten╚Ťia, de exemplu, anul trecut asupra a╚Öa-numitelor ÔÇ×crime de onoareÔÇŁ sau faimoasa campanie ÔÇ×miercurea alb─âÔÇŁ ├«mpotriva obliga╚Ťiei de a purta v─âlul islamic (hejab) ╚Öi care a avut un succes uria╚Ö, mai ales c─â au participat ╚Öi b─ârba╚Ťi care se fotografiau cu v─âl pe cap ├«n semn de solidaritate. Campania a n─âucit regimul de la Teheran, iar poli╚Ťia moralei nu reu╚Öea s─â fac─â fa╚Ť─â la num─ârul tot mai mare de femei ╚Öi tinere care ├«╚Öi descopereau p─ârul ├«n public. Campania este ├«n derulare ╚Öi acum, chiar dac─â multe dintre femeile care au participat au fost amendate ╚Öi chiar arestate ori au primit pedepse cu ani de ├«nchisoare.

Prea frumoase

Tradi╚Ťia luptei pentru drepturi egale nu este nou─â. Egalitatea ├«n drepturi figura deja ├«n Revolu╚Ťia Constitu╚Ťional─â din 1906, iar dreptul la vot a fost ob╚Ťinut ├«n 1963, apoi dreptul la divor╚Ť ├«n 1975. P├«n─â la revolu╚Ťia islamic─â, femeile erau prezente nu doar ├«n administra╚Ťie ╚Öi Parlament, dar ╚Öi ca judec─âtori, numai c─â au beneficiat numai femeile din mediul urban sau din clasa medie, nimic spre mai bine ├«ns─â pentru femeile din p─âturile mai s─ârace ori din mediul rural. Evident c─â ├«ntregul climat totalitar al monarhiei Pahlavi le-a afectat pe femei ca ╚Öi pe restul societ─â╚Ťii, de unde ╚Öi motiva╚Ťia pentru participarea ├«n num─âr mare la toate mi╚Öc─ârile de strad─â care au dus la revolu╚Ťia islamic─â din 1977. Atunci femeile au sperat la ╚Öi mai multe libert─â╚Ťi, dar au primit exact opusul c├«nd regimul islamic a anulat aproape toate drepturile ob╚Ťinute p├«n─â atunci. O lovitur─â grea ╚Öi simbolic─â, mai ales pentru femeile educate, a fost impunerea hejab-ului ÔÇô v─âlul islamic. ├Än primii ani ai republicii islamice, chador-ul (un v─âl de obicei negru, lung din cap p├«n─â ├«n picioare, care nu las─â s─â se vad─â dec├«t fa╚Ťa) era norma, considerat─â sufocant─â. M─âsura a fost ├«nt├«mpinat─â cu un uria╚Ö protest al femeilor la Teheran pe 8 martie 1979, dar f─âr─â efect. ├Än timp, multe femei iraniene au reu╚Öit s─â adopte, ├«n pofida fric╚Ťiunilor cu poli╚Ťia moralei, formule tot mai relaxate de ├«mbr─âc─âminte ÔÇ×corect─â islamicÔÇŁ. ÔÇ×╚śi f─âr─â nici un pic de solidaritate de la feministele din OccidentÔÇŁ, mi-a spus una dintre ele, ÔÇ×de exemplu, ├«n cazul protestelor anti-hejab.ÔÇŁ Opinia aceasta am auzit-o de la mai multe femei iraniene de-a lungul timpului ÔÇô senza╚Ťia c─â feministele occidentale s├«nt mai preocupate de dreptul femeilor musulmane din Vest de a purta hejab dec├«t de nedreptatea obliga╚Ťiei iraniencelor de a se ├«mbr─âca a╚Öa cum spune un regim dominat de b─ârba╚Ťi. Pentru multe iranience, respingerea hejab-ului nu e un ÔÇ×capriciu feminin alimentat de decaden╚Ťa occidental─âÔÇŁ, cum spun ultraconservatorii, este un simbol. Pentru ele, hejab-ul confirm─â percep╚Ťia c─â femeia este un obiect, c─â este periculoas─â, c─â frumuse╚Ťea ei este un p─âcat inerent. ÔÇ×╚śi mai confirm─â c─â noi, femeile, trebuie s─â ├«i protej─âm de noi ├«n╚Öine, acoperindu-ne, pe b─ârba╚Ťii prea slabi ca s─â reziste tenta╚ŤieiÔÇŁ, mi-a spus cu umor ╚śirin, la un protest anti-hejab, ├«n fa╚Ťa Parlamentului iranian ├«n 2005. R─âspunsul regimului atunci, ca ╚Öi ├«n alte d─â╚Ťi, a fost s─â trimit─â voluntari din mili╚Ťiile islamice revolu╚Ťionare s─â le bat─â. Legat de hejab, reac╚Ťia printre ultraconservatori ╚Öi unii politicieni considera╚Ťi modera╚Ťi este ├«n cel mai bun caz de ironie, cum mi-a spus c├«ndva un parlamentar: ÔÇ×Femeile iraniene s├«nt prea frumoase, trebuie acoperite pentru a le proteja demnitateaÔÇŁ.

╚śaria discriminatorie

Problema, mi-a explicat o activist─â iranian─â, este c─â ÔÇ×mai toate legile ├«n Iran, inclusiv Constitu╚Ťia, au la baz─â ╚Öaria ÔÇô legea islamic─â ÔÇô, iar aceasta, fiind un cumul de reguli extrem de conservatoare perpetuate sute de ani ╚Öi care nu au fost adaptate la evolu╚Ťiile sociale, este extrem de discriminatorie fa╚Ť─â de femei ╚Öi le limiteaz─â profund rolul ├«n societateÔÇŁ. Legisla╚Ťia bazat─â pe ╚Öaria afecteaz─â absolut fiecare aspect al vie╚Ťii unei femei ├«n Iran. De exemplu, e nevoie de permisiunea unui tutore b─ârbat (so╚Ť, tat─â, frate, unchi) pentru ca o femeie s─â poat─â ob╚Ťine o slujb─â. De asemenea, b─ârba╚Ťii au dreptul s─â cear─â divor╚Ťul, iar custodia copiilor le este automat acordat─â dac─â doresc. B─ârba╚Ťii pot fi legal poligami, femeile nu. Pedepsele pentru sex premarital s├«nt foarte dure pentru femei, ├«n general pedepse corporale, dar mult mai rar aplicate b─ârba╚Ťilor. Dac─â un b─ârbat ├«╚Öi ucide copilul, face doar 10 ani de ├«nchisoare, ├«n schimb femeile primesc pedeapsa cu moartea. Si c─âs─âtoria minorelor este permis─â. Dup─â o campanie intens─â, activistele iraniene au reu╚Öit s─â ridice v├«rsta legal─â de c─âs─âtorie pentru fete la 13 ani ╚Öi pentru b─âie╚Ťi la 15. At├«t c─â ├«n zonele tradi╚Ťionaliste s├«nt destule cazuri de fete c─âs─âtorite ╚Öi la 9 ani, doar cu permisiunea p─ârin╚Ťilor, iar potrivit statisticilor oficiale iraniene, numai ├«n vara anului trecut, au fost peste 9.000 de c─âs─âtorii ale unor fete cu v├«rsta ├«ntre 10 ╚Öi 14 ani. ├Än ce prive╚Öte violen╚Ťa domestic─â ╚Öi cea ├«ndreptat─â ├«n general ├«mpotriva femeilor, iraniencele s├«nt neprotejate. Am asistat ├«ntr-un tribunal la o ÔÇ×rezolvareÔÇŁ des ├«nt├«lnit─â ÔÇô femeia cu v├«n─ât─âi ├«nc─â vizibile pe fa╚Ť─â ╚Öi cu documente medicale care atestau r─âni ├«n urma unor lovituri a fost invitat─â de c─âtre judec─âtor s─â fac─â datoria islamic─â, s─â ├«╚Öi ierte so╚Ťul ╚Öi s─â nu mai piard─â vremea prin tribunale. ├Än Iran, o lege privind violen╚Ťa ├«mpotriva femeilor a fost adoptat─â anul trecut de guvern, dup─â ani de tergivers─âri. ╚śi asta numai dup─â o tragedie care a zguduit ├«ntreaga ╚Ťar─â ÔÇô un tat─â ╚Öi-a decapitat fiica sub suspiciunea c─â ar fi f─âcut sex premarital. Potrivit activistelor iraniene, cel mai probabil legea va fi ori respins─â, ori ├«n cel mai bun caz diluat─â p├«n─â aproape de irelevan╚Ť─â de c─âtre Consiliul Gardienilor (deja a fost eliminat─â orice fel de incriminare a violului marital). ÔÇ×C├«nd vine vorba despre drepturile femeilor, oficialii regimului ├«╚Ťi vor scoate ochii cu toate libert─â╚Ťile pe care le au femeile iraniene prin compara╚Ťie cu cele din alte ╚Ť─âri din spa╚Ťiul islamic, le place mai ales s─â dea exemplul Arabiei Saudite sau Afganistanului, s─â ├«╚Ťi spun─â despre num─ârul mare de femei de afaceri iraniene care au pus bazele propriilor companii, dar nimic din ce am ob╚Ťinut nu este meritul lor, ci numai al nostruÔÇŁ, mi-a spus o activist─â iranian─â. Dac─â totu╚Öi, sub presiunea unei bune p─âr╚Ťi din societate, legisla╚Ťia devine mai pu╚Ťin discriminatorie fa╚Ť─â de femei, r─âm├«ne apoi uria╚Öa problem─â a aplic─ârii, ├«n special ├«n cazul femeilor din clasele s─ârace ╚Öi mai pu╚Ťin educate. Iar presiunea pare s─â se simt─â tot mai puternic, inclusiv pe fondul ╚Öubrezirii accentuate a economiei din cauza sanc╚Ťiunilor impuse de fosta administra╚Ťie american─â Trump ╚Öi a pandemiei de COVID-19. Potrivit Departamentului de Statistic─â al Republicii Islamice, femeile reprezint─â numai 18% din for╚Ťa de munc─â activ─â ├«n Iran, la o popula╚Ťie total─â de 84 de milioane din care 69% s├«nt persoane apte de munc─â. Numai 44% din acestea s├«nt active pe pia╚Ťa muncii. ÔÇ×Republica islamic─â ne vrea strict ├«n rol de mame ╚Öi ignor─â cu bun─â ╚Ötiin╚Ť─â faptul c─â un capital uman imens este irositÔÇŁ, mi-a explicat o profesoar─â de ╚Ötiin╚Ťe politice. Iar prezen╚Ťa slab─â a femeilor ├«n interiorul sistemului politic face lucrurile ╚Öi mai greu de schimbat. Din nou femeile iraniene, dup─â decizia Consiliului Gardienilor de a respinge toate candidatele la preziden╚Ťialele de anul acesta, au de ales doar dintr-o list─â de b─ârba╚Ťi care p├«n─â acum nu au abordat ├«n campania electoral─â (cu excep╚Ťia unui candidat moderat) situa╚Ťia femeilor din Iran ╚Öi puterea alocat─â exclusiv unui singur gen.

Carmen Gavrilă este jurnalistă la Radio România, fost corespondent în Iran.

foto: pixabay.com

p 20 Catedrala Sfinta Sofia din Kiev WC jpg
Elemente religioase în conflictul ruso-ucrainean
Statul finan╚Ťeaz─â activit─â╚Ťile Bisericii, iar Biserica confer─â legitimitate statului.
Anticiclonul rusesc nu cedeaz─â jpeg
Anticiclonul rusesc nu cedeaz─â
Rusia de azi este închisă pentru noi: nu știm despre filmele lor, cultura lor nu o difuzăm și nu o vrem, limba rusă nu ne place, iar politica Rusiei se rezumă la persoana lui Putin și nici asta nu prea ne interesează.
ÔÇ×Ucraina e pierdut─â pentru RusiaÔÇŁ ÔÇô interviu cu Anatol ╚Ü─éRANU, fost ambasador al Republicii Moldova ├«n Rusia jpeg
ÔÇ×Ucraina e pierdut─â pentru RusiaÔÇŁ ÔÇô interviu cu Anatol ╚Ü─éRANU, fost ambasador al Republicii Moldova ├«n Rusia
ÔÇ×Gafele comunit─â╚Ťii occidentale ├«n raport cu regimul lui Putin au contribuit la ceea ce se ├«nt├«mpl─â ast─âzi.ÔÇŁ
Ce ├«l mobilizeaz─â pe Putin? ÔÇô interviu cu Adam MICHNIK jpeg
Ce ├«l mobilizeaz─â pe Putin? ÔÇô interviu cu Adam MICHNIK
ÔÇ×Putin a avut un anumit obiectiv atunci c├«nd a ├«nceput s─â mobilizeze trupele, dar s-a lovit de ceva neprev─âzut.ÔÇŁ
Jocurile privirii jpeg
Jocurile privirii
Prin╚Öi ├«n v├«rtejul aceleia╚Öi lumi, Eminescu ╚Öi Caragiale nu s├«nt, de fapt, ├«n disjunc╚Ťie, ci ├«ntr-o continuitate aproape magic─â.
Catedrala M├«ntuirii Neamului ÔÇô sau pragul civiliza╚Ťional dincolo de care trebuie s─â p─â╚Öim jpeg
Catedrala M├«ntuirii Neamului ÔÇô sau pragul civiliza╚Ťional dincolo de care trebuie s─â p─â╚Öim
├Än pozi╚Ťia pe care o avem cei mai mul╚Ťi dintre noi ├«n fa╚Ťa dezbaterii privind construc╚Ťia Catedralei M├«ntuirii Neamului, exist─â mult─â tr─âire tipic rom├óneasc─â.
Istoria uitată a Buștenariului jpeg
Istoria uitată a Buștenariului
Descoperirea zăcămintelor de aur negru avea să schimbe complet așezarea molcomă și uitată de timp, ducînd la un adevărat boom demografic și industrial.
Iran: de la trei genuri la unul jpeg
Iran: de la trei genuri la unul
Vechii per╚Öi recuno╚Öteau trei genuri, sau cel pu╚Ťin o veche civilizatie de acum 3.000 de ani descoperit─â la Hasanlu ├«n nord-vestul Iranului.
Hong Kong ÔÇô momentul adev─ârului jpeg
Hong Kong ÔÇô momentul adev─ârului
Aceast─â cvasi-promisiune de azil politic ├«nc├«nt─â auzul unor grupuri de profesioni╚Öti din Hong Kong, care promoveaz─â ideea unei emigra╚Ťii colective spre noi ÔÇ×ora╚Öe┬ácharterÔÇŁ┬ásituate ├«n ╚Ť─âri mai libere.
China, ├«n c─âutarea legitimit─â╚Ťii jpeg
China, ├«n c─âutarea legitimit─â╚Ťii
Democra╚Ťia liberal─â se confrunt─â cu o criz─â de legitimitate ÔÇô sau, cel pu╚Ťin, a╚Öa ni se spune. Oamenii nu mai au ├«ncredere ├«n guvernarea elitelor liberale ╚Öi tot mai mult─â lume crede c─â oferta actual─â de democra╚Ťie este o p─âc─âleal─â.
P├«n─â la Praga ┼či ├«napoi jpeg
P├«n─â la Praga ┼či ├«napoi
Am tr─âit mult─â vreme temerea c─â voi ajunge ├«ntr-o situa┼úie f─âr─â ie┼čire atunci c├«nd, nevoit s─â fac pe ghidul turistic prin Bucure┼čti, nu prea voi avea ce s─â le ar─ât oaspe┼úilor. Str─âzile congestionate? Cl─âdirile-monument ne├«ngrijite? Casa Poporului?! M─ân─âstirile asaltate de cer┼četori?
America se întoarce în Irak jpeg
America se întoarce în Irak
Decizia pre┼čedintele Barack Obama de a spori num─ârul trupelor terestre americane din Irak ┼či de a le plasa ├«n provincia Anbar, preponderent sunnit─â, a st├«rnit numeroase discu┼úii aprinse. ├Än Statele Unite, dezbaterea public─â a pus pe tapet experien┼úa Vietnamului, unde desf─â┼čurarea tot mai masiv─â de ac┼úiuni militare a dus la o ├«mpotmolire grav─â.
Urm─ârile declinului Rusiei png
Urm─ârile declinului Rusiei
Pe m─âsur─â ce Europa dezbate dac─â s─â ├«┼či men┼úin─â sau nu sanc┼úiunile contra Rusiei, politica de agresiune ├«mpotriva Ucrainei pe care o duce Kremlinul continu─â, f─âr─â nici un fel de dezbatere. De┼či Rusia este ├«ntr-un declin evident, ea reprezint─â ├«nc─â un real pericol pentru stabilitatea interna┼úional─â din Europa ┼či nu numai.
Jocul de a frica jpeg
Jocul de-a frica
Nimic nu documenteaz─â mai persuasiv ┼či agasant c├«t de al─âturea cu drumul e, ├«n fa┼úa provoc─ârilor globale, mare parte din st├«nga occidental─â dec├«t reac┼úiile dispropor┼úionate iscate de victoria electoral─â a premierului israelian Beniamin Netanyahu.
Melancolia lui Fawad ÔÇô poveste afgan─â jpeg
Melancolia lui Fawad ÔÇô poveste afgan─â
V─âzut din Occident, Afganistanul e un fund de r├«p─â ├«n care c├«┼úiva sminti┼úi dau de lucru NATO. Presa occidental─â e responsabil─â de imaginea foarte precar─â a Afganistanului ÔÇô c├«nd se vorbe┼čte, e mereu despre atacuri, explozii, militari mor┼úi cu onoare la datorie (├«ntotdeauna ai no┼čtri, nu ai lor) ┼či e┼čecuri colosale.
Pînă unde putem lupta cu statul islamic jpeg
Pînă unde putem lupta cu statul islamic
Exist─â o ├«ndelungat─â ┼či controversat─â istorie a extinselor interven┼úii militare str─âine ├«n Orientul Mijlociu ┼či este de sperat ca decizia pre┼čedintelui SUA, Barack Obama, de a purta r─âzboi contra statului islamic nu va demonstra altceva. Nici un alt grup terorist nu merit─â mai mult s─â fie distrus dec├«t ace┼čti jihadi┼čti uciga┼či ┼či pr─âd─âtori.
Taksim ┼či iluzia modelelor jpeg
Taksim ┼či iluzia modelelor
Da, poli┼úia a evacuat pia┼úa Taksim din Istanbul, la ora la care scriu. Da, ┼či ├«n Ankara, protestatarii au fost ├«ndep─ârta┼úi, la fel ├«n Izmir. Da, de fiecare dat─â c├«nd protestatarii se adun─â pe str─âzi, poli┼úia intervine rapid. ├Äns─â premierul Erdogan ┼či AKP s├«nt cei care au pierdut.
Sl─âbiciunile Chinei   argument monetar jpeg
Sl─âbiciunile Chinei - argument monetar
C├«nd discut despre China, de regul─â, impun un exerci┼úiu socratic. Simulez c─â s├«nt de acord cu m─âre┼úia statului chinez, dup─â care ├«mi ├«ntreb interlocutorul dac─â ┼čtie care este moneda sa. Cu to┼úii s├«nt de acord ┼či explic─â pe larg cum chinezii ├«i vor dep─â┼či pe americani, dar pu┼úini s├«nt capabili s─â spun─â numele monedei chineze┼čti.
Alegerile lui Mohamed Morsi jpeg
Alegerile lui Mohamed Morsi
Noul pre┼čedinte al Egiptului, Mohamed Morsi, provine din r├«ndul organiza┼úiei Fra┼úilor Musulmani ÔÇô acest simplu enun┼ú a speriat o mare parte a opiniei publice ├«n str─âin─âtate ┼či pe egiptenii cu orient─âri seculariste.
Securitate, diploma┼úia comer┼úului ┼či iar securitate jpeg
Securitate, diploma┼úia comer┼úului ┼či iar securitate
Un nou juc─âtor de anvergur─â s-a a┼čezat la mas─â ├«n Orientul Mijlociu. Turcia politicii externe concentrate aproape exclusiv pe securitate, pe linia ÔÇ×zero probleme cu veciniiÔÇť ┼či pe rolul NATO, ├«n str├«ns─â leg─âtur─â cu alian┼úa uneori tensionat─â cu Statele Unite, ┼či-a modificat aproape radical strategia.
Retrofuturism: un exemplu standard jpeg
Retrofuturism: un exemplu standard
V─â propun o poveste cu spa┼úii sacre, din India. Arhitectul Sameep Padera are, pentru weekendurile c├«nd iese din Mumbai, o ferm─â modest─â la Wadeshwar, un sat de hindu┼či la 70 km de metropola uria┼č─â. Probabil e o cas─â la ┼úar─â cu oleac─â de curte. De cum s-a a┼čezat ├«n sat, preo┼úii locului au venit s─â cear─â dona┼úii pentru un templu dedicat lui Shiva.
ÔÇ×Trezirea arab─âÔÇť ├«n confuzia postrevolu╚Ťionar─â jpeg
ÔÇ×Trezirea arab─âÔÇť ├«n confuzia postrevolu╚Ťionar─â
Prim─âvara arab─â ÔÇô sau ÔÇ×trezirea arab─âÔÇť, cum a mai fost numit` ÔÇô a declan╚Öat un entuziasm cu accente de delir uneori, exact a╚Öa cum s-a ├«nt├«mplat cu revoltele de strad─â din 2009 ├«n Iran. Acum i-a luat locul o dezam─âgire pe m─âsur─â, ├«nso╚Ťit─â de discursuri despre democra╚Ťie, golite de fond.
Dilema veche la Timpul prezent   Ce vrei să te faci cînd vei fi mare? png
Centrul ┼či estul Europei - o regiune complicat─â -
A ┼časea edi┼úie a forumului jurnali┼čtilor din Europa Central─â ┼či de Est, desf─â┼čurat─â la Var┼čovia sub auspiciile organiza┼úiei Ini┼úiativa Central-European─â, a scos la iveal─â problemele comune ┼či difer...
Dilema veche la Timpul prezent   Ce vrei să te faci cînd vei fi mare? png
Timpul retoricii a trecut. E vremea acţiunii
"Din discuţiile mele cu Gorbaciov am reţinut că principala sa preocupare era să menţină integritatea teritorială a Uniunii Sovietice......

Adevarul.ro

image
Doliu în sportul românesc: Baschetbalista Alessia Maria Raiciu s-a stins în ziua în care a împlinit 18 ani
O veste cutremurătoare a apărut, astăzi, pe pagina de Facebook a Federaţiei Române de Baschet, în legătură cu o jucătoare extrem de promiţătoare.
image
Cherofobia: teama de a fi fericit sau ÔÇ×dup─â bine vine r─âuÔÇť. Cum se manifest─â, care sunt semnele
Unele persoane simt aversiune fa┼ú─â fericire, f─âr─â a avea un motiv ra┼úional pentru acest lucru. ├Än termeni de specialitate, aceast─â form─â de anxietate se nume┼čte ÔÇ×cherofobieÔÇť, iar cei afecta┼úi fac tot posibilul s─â evite sentimentul de fericire.
image
Afacerile b─ânoase cu o p─âstr─âv─ârie ┼či o firm─â de taximetrie, f─âcute de un poli┼úist ├«n timpul serviciului
Fost adjunct al Poli┼úiei Mioveni, comisarul Marius Aioanei a f─âcut, timp de patru ani, numeroase afaceri b─ânoase ├«n timpul serviciului, de┼či acest lucru este interzis de lege. Poli┼úistul promova constant pe Facebook dou─â firme de┼úinute de c─âtre familia sa, o p─âstr─âv─ârie ┼či o firm─â de taximetrie

HIstoria.ro

image
Predica de la Clermont: Chemarea la Prima Cruciad─â
├Än ziua de 27 noiembrie 1095, pe c├ómpul din fa╚Ťa ora╚Öului Clermont, c├óteva sute de oameni a╚Öteptau s─â aud─â predica papei Urban al II-lea.
image
Frontul din Caucaz al R─âzboiului ruso-turc din 1877-1878
R─âzboiul din 1877-1878 este cunoscut mai ales pentru frontul din Balcani, la care au luat parte mari unit─â╚Ťi otomane, ruse╚Öti ╚Öi rom├óne╚Öti ├«n principal, dar ╚Öi trupe s├órbe╚Öti ╚Öi muntenegrene.
image
Necunoscuta poveste a raclei în care s-au odihnit osemintele voievodului Mihai Viteazul
Cu ocazia comemor─ârii recente a mor╚Ťii voievodului Mihai Viteazul, Muzeului Militar Na╚Ťional ÔÇ×Regele Ferdinand IÔÇŁ a publicat pe pagina de socializare a institu╚Ťiei povestea inedit─â a raclei ├«n care, pentru un timp, s-au odihnit osemintele.