Dileme on-line

Studiu tensionat asupra relaţiilor interumane vulnerabile, spectacolul coregrafului ungar Pál Frenák InTime este destul de puţin despre timp şi foarte mult despre intimitate. Garoafe sau trandafiri roşii alcătuiesc covorul de dans, o canapea sîngerie  tronează în fundal şi toată sexualitatea asta romantică a decorului este potenţată de cinci dansatori fabuloşi.

În Logica lui Radu Cosaşu, cineva a văzut un comunism hazos, cu Stan şi Bran.

Articolul de prima pagină a ediţiei online a revistei Time face o radiografie a politicii din Turcia, aflată în prag de alegeri parlamentare.

Singurătatea actorului pe scenă în one man show-uri mă sperie. Trebuie să fie tare greu să stai în faţa publicului, tu şi personajul, să-ţi desfaci sufletul în bucăţi şi să nu te simţi dezgolit. desdeMONA, un one woman show al Jolantei Juszkiewicz de la Kropka Theatre din Polonia, reface tragedia lui Shakespeare din punctul de vedere al victimei.

Al doilea spectacol al coregrafilor Inbal Pinto şi Ashvalom Pollak, realizat în colaborare cu Robbie Barnett de la Pilobolus Dance Company, m-a scos din minţi de plăcere. Pe repede înainte schimbă estetica explozivă din Perla cu una minimalistă. Personaje excentrice evoluează într-o succesiune de vise frînte, absurde şi comice.

Pare greu de crezut, după cum la fel de greu e să-i consideri umani atît pe cei care îngrijesc cîinii, cît şi pe cei care îi prind şi-i omoară. Trebuie cumva să alegi - care e specia noastră? Nu-i uşor de spus - şi poate că nici nu contează.

„Fabulos” este cuvîntul potrivit pentru Perla, un spectacol israelian de teatru, dans, circ, în coregrafia lui Inbal Pinto şi Avshalom Pollak, o feerie în care se îmbină imagini din filmul lui Fellini, Giuletta şi spiritele, personaje magice din poveştile lui Carlo Gozzi, un Lac al lebedelor comic şi Charlot multiplicat.

Cuvintele sînt nişte lucruri inutile, pot să spun asta după o zi în care văzut numai spectacole fără text. A fost aşa o beţie vizuală încît efectul a îngemănat (iată ce cuvînt mieros, adică plin de miere!) plăcerile vinovate generate imaginar de un strop mic de choco mousse, un pahar de vin şi nişte etnobotanice interzise.

"Beetlebum" este cea mai Beatles-ească piesă a celor de la Blur şi una dintre acele melodii uimitor de ignorate de către industria muzicală, media sau consumatori.

La FITS e ca în viaţă, din cînd în cînd, mai iei şi o pauză. Printre spectacole „grele”, serioase şi puternice, am strecurat în program şi o feerie cu marionete. Blue Moon este un spectacol naiv cu un singur actor (care e şi regizor) şi cu cîteva obiecte care populează un univers miniatural.

Ceva se întîmplă cu Sibiul în timpul Festivalului de teatru. De 12 ani de cînd vin aici, la fiecare sfîrşit de mai şi început de iunie, vreme teribil de parfumată de tei, iasomie, salcîmi şi soc, cu gust înnebunitor de fragi care îmi aduce invariabil aminte de bunica, găsesc un oraş cu alură de campus studenţesc.

Paleologu te ia de braţ şi te plimbă prin grădinile culturii...

În ajunul arestării lui Mladici, comisarul UE pentru extindere şi politica de vecinătate, Stefan Fülle, a prezentat noua strategie a UE pentru vecinătate, concentrată în principal asupra lumii arabe, în detrimentul unor ţări precum Belarus, Ucraina şi Georgia, care au fost pînă în prezent considerate drept priorităţi. Ca şi cum Uniunii Europene i-ar fi greu să acţioneze constant în mai multe direcţii. Balcanii sînt la intersecţia dintre aceste două perspective, extinderea şi vecinătatea.

În viaţa politică, poate mai mult ca oriunde, interesează, atunci cînd o studiem, să descifrăm mai întîi cine face jocurile. Nu e vorba de situaţia de astăzi la noi şi, peste tot în lume unde, cu excepţia regimurilor totalitare dictatoriale, jocurile sînt făcute de masa alegătorilor la urna de vot.

La ora cînd scriu, au apărut primele statistici despre bacalaureat. Examen minat de o continuă suspiciune legată de corectitudine. S-a dovedit cu asupră de măsură că subiectele nu sunt nici pe departe atît de secrete pe cît ar trebui, că profesorii care le fac dau şi meditaţii, s-a aflat şi mercurialul subiectelor, cîte şi mai cîte.

În fiecare an îmi spun că e ultimul an. În fiecare an găsesc motive s-o iau de la capăt... Şi totuşi, Cannes-ul nu mai e de mult ce-a fost. A ajuns să semene cu un calvar de rutină străjuit de palmieri, "film noir" pe mai multe cărări ducînd, toate, la Norma Desmond: ca şi ea, Le festival international du film îşi întreţine iluzia gloriei apuse organizînd, anual, un randevu al spectrelor.

Deși Snagov a fost, mult timp (și încă mai este) unul dintre locurile „lumii bune” de petrecere a timpului liber, eu, una, am ajuns acolo tîrziu. Nefiind o familiară a locului, am găsit greu Mînăstirea Snagov, celebră pentru mormîntul lui Vlad Țepeș.

În revista de cultură muzicală Uncut (iunie 2011 – Dylan 70th Birthday Special), cîţiva dintre fanii lui Bob Dylan îşi aleg piesa favorită. Printre ei, Joan Baez, Tom Waits, Kris Kristofferson, Iggy Pop.

Iată o şansă a autorilor – şi a criticilor – lipsiţi de geniu, dar nu şi de luciditate: să se agaţe bine de pelerina unui mare creator şi să se ţină de ea cît mai strîns, în timp ce acesta trece uşor, parcă în joacă, dintr-o epocă în alta.

Cîte ceva îi scapă, i se scurge printre degete, dispare în aer fără întoarcere.

Şi a fost şi Noaptea Europeană a Muzeelor. În Aiud, Alba Iulia, Alexandria, Arad, Bacău, Baia Mare, Botoşani, Bran, Braşov, Brăila, Bucureşti, Buzău, Caransebeş, Cluj-Napoca, Constanța, Craiova, Dej, Deva, Galați, Giurgiu, Goleşti, Gorj, Iaşi, Mureş, Oradea, Ploieşti, Sf. Gheorghe, Sibiu, Sighişoara, Sinaia, Tecuci, Tulcea şi Tîrgovişte.

În sala de kinetoterapie de la demisol, aşezaţi pe un rînd de scaune, actorii-rezidenţi îşi aşteaptă publicul. Vîrsta obiectelor este al doilea spectacol pe care tinerii artişti din tangaProject îl realizează aici, în urma unor ateliere de scriere la care au participat bătrînii din cămin. Actanţi acum, ei stau tăcuţi pe scaune şi privesc spectatorii.

Conferinţa Eurozine 2011: "Changing Media - Media in Change".

Mă întreb: aşa se polemizează? În modul acesta se combate o opinie critică?

Orice selecţie este un act critic. O acţiune de curatoriat care are sau ar trebui să aibă la bază un program. O poziţionare în interiorul unui fenomen în mişcare. În cadrul Festivalului Dramaturgiei Româneşti de la Timişoara, am optat pentru texte de teatru care expun problematici contemporane diferite.

Înveţi, te joci şi eşti cuminte. E aşa de greu să fii copil? Să fii ca toţi copiii? Cei mari au concepţii clare despre nevoile / dorinţele / obligaţiile celor mici. Toate se reduc la „cuminţenie”. „Să fii cuminte” înseamnă să ai note mari la şcoală, să îţi faci temele şi să stai în banca de onoare (nu ştiu dacă mai există astăzi, dar pe vremea mea ...).