Timpul retoricii a trecut. E vremea acţiunii

Dan DUNGACIU
Publicat în Dilema Veche nr. 294 din 2 Oct 2009
Dilema veche la Timpul prezent   Ce vrei să te faci cînd vei fi mare? png

Frontiera euro-atlantică a ajuns la Prut şi există riscul să rămînă acolo, cel puţin pentru încă o generaţie. "Revoluţiile colorate" din regiune au însemnat ultimul proiect occidental coerent de mutare a frontierei înspre Est, dar consecinţele nu au fost cele aşteptate. România rămîne ţară de frontieră, ceea ce poate însemna şi criză, dar şi oportunităţi. Eterna şi fascinanta provocare a României postcomuniste rămîne în continuare Republica Moldova. "Geografii simbolice" sau de unde a pornit totul. Drumul integrării europene a fiecărui stat răsăritean este deja consacrat. Înainte de integrarea propriu-zisă în UE, toţi răsăritenii au trecut prin "filtrul" NATO. Dar, anterior, primul pas al demersului euroatlantic a fost plasarea conştientă şi asumată a fiecărei ţări într-o geografie simbolică europeană. "Sîntem europeni!", "Înapoi în Europa!" " scandau aceste popoare în 1989. Asumarea unei "geografii simbolice" a arătat că ele ştiau şi de ce. Răspunsul fiecăruia a fost după posibilităţi istorice şi oportunităţi geografice. Nemţii din Est şi-au asumat "geografia simbolică" a Germaniei occidentale, reunificarea din 3 octombrie 2009 fiind prima extindere a spaţiului euro-atlantic; sau invers. Polonia, Ungaria şi Cehoslovacia au fost şi ele norocoase " mitul "Europei Centrale" ("A treia Europă") a fost utilizat copios şi eficace. După care, cuminte, a ieşit din scenă. România şi Bulgaria au avut probleme cu această "geografie simbolică", pe care au căutat-o în multe locuri " românii chiar prin Europa Centrală! ", dar, pînă la urmă, s-au mulţumit cu europenitatea sud-estică şi cu o identitate de tip negativ " "noi nu sîntem balcanici" ", atributul balcanităţii fiind plasat undeva în zona ambiguă şi sîngeroasă a fostei Iugoslavii. Balticii au fost cei mai radicali. "Geografia simbolică" la care au apelat a fost intervalul interbelic, pe care l-au accesat urgent şi fără rest. Preambulul Constituţiei estone, de pildă, vorbeşte, senin, despre "dreptul imprescriptibil la autodeterminare al naţiunii proclamate în... 24 februarie 1918"! Cît despre fundamentele legitimităţii noii Constituţii, ele sînt plasate tot acolo: "poporul estonian a adoptat, pe baza primului articol din Constituţia intrată în vigoare în 1938, şi prin Referendumul din 29 iunie 1992, următoarea Constituţie". Letonia nici măcar nu s-a sinchisit să scrie un text nou. În mai 1990, Consiliul Suprem al ţării a trecut o rezoluţie, declarînd că independenţa Letoniei, recunoscută internaţional în 1920, era de jure încă în vigoare şi a proclamat supremaţia legii letone asupra legii sovietice. Constituţia Republicii Letone a devenit, aşadar, cea din 15 februarie 1922, la care au fost adăugate o serie de amendamente în 2002. Resorturile legitimităţii Lituaniei sînt aceleaşi. Adoptată prin referendum, la 25 octombrie 1992 şi amendată la 30 martie 2003, Constituţia pune în prim-plan "naţiunea lituaniană" şi invocă statul lituanian constituit "cu secole în urmă", "lupta seculară pentru independenţă şi libertate", "apărarea spiritului naţional, a limbii natale, a alfabetului şi a tradiţiilor". Următoarele pe lista estică euro-atlantică s-au considerat a fi Ucraina şi Republica Moldova. "Ucraina nu e Rusia". Dar ce e? Aici lucrurile au fost mai complicate. "Geografia simbolică" a Ucrainei este ambiguă şi include, în proporţii aproape echivalente, Estul şi Vestul. Geopolitic vorbind, Ucraina este cetăţeanul turmentat din geniala piesă a lui Caragiale. Urmărindu-i traseul sinuos din 1990 încoace, ne-o putem lesne imagina formulînd memorabila întrebare: "Eu cu cine votez?". Ambiguitatea, incoerenţa şi confuzia sînt cele care i-au marcat, sistematic, parcursul. "Ajutat" masiv din Est, Kievul nu a reuşit să-şi gestioneze convingător crizele interne. Însă aşa cum personajul Scrisorii pierdute este cel care provoacă intriga piesei, dar şi aplanarea conflictului, la fel şi Ucraina ar putea să aibă scrisoarea misterioasă cu cheia soluţionării problemelor regiunii. Cel puţin pe asta s-a bazat tratamentul aplicat Kievului din anii ’90 pînă astăzi. Strategia pe zonă a devenit, tacit, "Ukraine first approach" ", iar logica din spatele discursului era că, odată captată Ucraina în spaţiul euro-atlantic, nu doar Rusia era blocată ca putere imperială spre Vest, dar şi bătălia pentru Republica Moldova sau Belarus devenea, automat, cîştigată. Numai că evaluările din cancelarii s-au lovit dur de complexităţile din teren. Ucraina nu e Rusia " aşa sună titlul cărţii fostului preşedinte Kucima. Dar atunci, ce e? Şi la ce Ucraină ne referim, pînă la urmă? Nu ştim. La braţ cu Ucraina sau politica externă de la televizor. Influenţele asupra Chişinăului sînt esenţiale. Şi asta pentru că Republica Moldova, cel puţin în ultimii nouă ani, şi-a gîndit şi ea parcursul european, în realitate, în termenii "Ukraine first approach". În traducere, asta a însemnat, fie şi tacit, plasarea speranţelor Chişinăului în pachetul Ucraina " Republica Moldova. Mai pe şleau spus, un soi de politică externă la televizor: ne uităm cum merg lucrurile la Kiev şi ţinem pumnii "portocaliilor" sau "băieţilor buni" de acolo, aşteptîndu-i să cîştige şi să ne absoarbă şi pe noi la sînul cald al Europei. Dar dacă nu va intra? Dacă Ucraina, niciodată previzibilă, se îndepărtează de proiectul politic declarat? Ce îi va mai rămîne atunci Chişinăului? Astăzi a devenit limpede ce îi mai rămîne de făcut: să schimbe, metaforic, regiunea. Eforturile de integrare europeană axate masiv spre pachetul "Ucraina-Republica Moldova" mai sînt viabile doar pe hîrtie. După 29 iulie 2009, Chişinăul trebuie să închidă televizorul, încercînd să repare eroarea de a rata opţiunea "pachetului Balcanii de Vest", doar pentru motivul că a propus-o Bucureştiul (primul partener economic european al Republicii Moldova). Drumul spre Europa nu trece prin Est, ci prin Vest. Chiar dacă, o bună bucată de vreme, Chişinăul s-a făcut că nu vede ce este acolo... Statutul geocultural al Basarabiei. Şi aici revenim la problema "geografiei simbolice" a Republicii Moldova, cea care va marca viitorul parcurs al acestui stat ajuns la vîrsta majoratului. Una dintre ideile de forţă ale Chişinăului, la începutul anilor ’90, a fost că stînga Prutului nu este un spaţiu slav, nici istoric, nici etno-spiritual, nici lingvistic, în ciuda unei apartenenţe forţate la entităţi politice de această coloratură. În ciuda existenţei unor minorităţi slave sau slavizate, elementul predominant este cel latin, ilustrat în primul rînd prin limbă. Moldova nu este Ucraina sau Belarus, cu care, în termeni culturali, are în comun mai degrabă trecutul, respectiv, apartenenţa la URSS. "Europenismul" tînărului stat are la bază în primul rînd această zestre identitară. Dar tipul acesta de discurs a intrat în recul în timpul "regimului Voronin". La aproape 18 de ani de la declararea Independenţei, unii lideri politici se codeau să rostească numele limbii pe care o vorbesc, perpetuînd formularea ridicolă de "limbă de stat". Obsesia multiculturalismului, marota preferată a PCRM, respectiv obsesia cu minoritarii ruşi sau rusofonii din republică, în ciuda diferenţelor însemnate de pondere, sugera iarăşi acelaşi trend. În realitate, soluţia pentru minoritari este indirectă: realizarea în Moldova a "efectului baltic", respectiv implicarea minorităţilor rusofone în proiectul majoritar de integrare euroatlantică, devenit credibil şi ispititor pentru ei. Dar pentru ca un asemenea proiect să fie eficient, este nevoie, precum la baltici, de existenţa unei majorităţi cu identitate limpede. Şi tocmai această majoritate este pulverizată în Republica Moldova de vinovata lipsă de asumare a unei identităţi etno-lingvistice. Problema nu este nici (numai) personală, nici (numai) de partid. A încerca să fentezi astăzi răspunsul la unele întrebări cruciale pentru prezentul şi viitorul Republicii Moldova este, dincolo de escrocherie culturală, un risc (geo)politic major " unul care se poate deconta negativ pentru viitorul unui spaţiu european prin destin, dar care risca să fie "slavizat" prin decizie politică. Din această perspectivă, contradicţiile Moldovei au fost endemice, şi obsesia ei de a fi un "caz excepţional" " ineficientă. În realitate, singurele mecanisme prin care se poate plasa într-o geografie simbolică europeană ţin de limbă, religie, tradiţii istorice, mentalităţi. Adică tot ceea ce o leagă de vecina ei euroatlantică. Din acest punct de vedere, parteneriatul asumat cu România nu mai ţine de opţiuni personale, ci de opţiuni strategice. A clama o limbă deja europeană, existenţa unei Biserici care se subordonează unei Patriarhii europene (Mitropolia Basarabiei) etc. înseamnă a ieşi din geografia simbolică neeuropeană, sovietică sau rusă, care te duce, mai degrabă, în zona "străinătăţii apropiate" sau într-o ambiguă zonă gri, decît în "vecinătatea europeană" eficace. Pregăteşte cineva şedinţa comună de guvern România " Republica Moldova? Alegerile din 29 iulie au fost preambulul unui nou proiect (geo)politic pentru Republica Moldova, care s-a mişcat prea mult între mimarea interesului faţă de UE şi umilinţele încasate " masochist sau nu " din partea Moscovei. Schimbarea politică trebuie să genereze o nouă viziune, un nou proiect, obligatoriu în contextul crizei mondiale. O viziune care trebuie să scoată Republica Moldova din seria necîştigătoare a "Parteneriatului Estic", dar să o extragă cu el cu tot, adică nu negîndu-l, ci completîndu-l, printr-un parteneriat special cu un stat al UE, pe care, datorită genealogiei sale, numai Republica Moldova are şansa să-l realizeze. Soluţia ce ar individualiza Chişinăul în drumul spre UE ar putea suna aşa: "Parteneriat Estic" plus "parteneriat special cu România". Doar aşa poate spera vecinul estic al Europei că va reuşi să compenseze "oboseala extinderii" care s-a instalat insidios şi agresiv în instituţiile europene. Căci iluzia într-un parcurs "normal" va mai sacrifica o generaţie dincolo de Prut. Contextul postelectoral devine, din această perspectivă, un veritabil test pentru ambele capitale. Gesturile ulterioare vor măsura nemilos distanţa dintre vorbe şi fapte, la nivelul elitelor politice de pe ambele maluri ale Prutului.

1012 21 poza jpg
Despre război și aceiași demoni
O istorie a ororilor în 100 de episoade, Editura Humanitas, 2015.
p 22 WC jpg
Copilul călare pe porc
Tăiatul porcului era evenimentul central al perioadei.
p 20 Catedrala Sfinta Sofia din Kiev WC jpg
Elemente religioase în conflictul ruso-ucrainean
Statul finanțează activitățile Bisericii, iar Biserica conferă legitimitate statului.
Anticiclonul rusesc nu cedează jpeg
Anticiclonul rusesc nu cedează
Rusia de azi este închisă pentru noi: nu știm despre filmele lor, cultura lor nu o difuzăm și nu o vrem, limba rusă nu ne place, iar politica Rusiei se rezumă la persoana lui Putin și nici asta nu prea ne interesează.
„Ucraina e pierdută pentru Rusia” – interviu cu Anatol ȚĂRANU, fost ambasador al Republicii Moldova în Rusia jpeg
„Ucraina e pierdută pentru Rusia” – interviu cu Anatol ȚĂRANU, fost ambasador al Republicii Moldova în Rusia
„Gafele comunității occidentale în raport cu regimul lui Putin au contribuit la ceea ce se întîmplă astăzi.”
Ce îl mobilizează pe Putin? – interviu cu Adam MICHNIK jpeg
Ce îl mobilizează pe Putin? – interviu cu Adam MICHNIK
„Putin a avut un anumit obiectiv atunci cînd a început să mobilizeze trupele, dar s-a lovit de ceva neprevăzut.”
Jocurile privirii jpeg
Jocurile privirii
Prinși în vîrtejul aceleiași lumi, Eminescu și Caragiale nu sînt, de fapt, în disjuncție, ci într-o continuitate aproape magică.
Catedrala Mîntuirii Neamului – sau pragul civilizațional dincolo de care trebuie să pășim jpeg
Catedrala Mîntuirii Neamului – sau pragul civilizațional dincolo de care trebuie să pășim
În poziția pe care o avem cei mai mulți dintre noi în fața dezbaterii privind construcția Catedralei Mîntuirii Neamului, există multă trăire tipic românească.
Istoria uitată a Buștenariului jpeg
Istoria uitată a Buștenariului
Descoperirea zăcămintelor de aur negru avea să schimbe complet așezarea molcomă și uitată de timp, ducînd la un adevărat boom demografic și industrial.
Iran: de la trei genuri la unul jpeg
Iran: de la trei genuri la unul
Vechii perși recunoșteau trei genuri, sau cel puțin o veche civilizatie de acum 3.000 de ani descoperită la Hasanlu în nord-vestul Iranului.
Hong Kong – momentul adevărului jpeg
Hong Kong – momentul adevărului
Această cvasi-promisiune de azil politic încîntă auzul unor grupuri de profesioniști din Hong Kong, care promovează ideea unei emigrații colective spre noi „orașe charter” situate în țări mai libere.
China, în căutarea legitimității jpeg
China, în căutarea legitimității
Democrația liberală se confruntă cu o criză de legitimitate – sau, cel puțin, așa ni se spune. Oamenii nu mai au încredere în guvernarea elitelor liberale și tot mai multă lume crede că oferta actuală de democrație este o păcăleală.
Pînă la Praga şi înapoi jpeg
Pînă la Praga şi înapoi
Am trăit multă vreme temerea că voi ajunge într-o situaţie fără ieşire atunci cînd, nevoit să fac pe ghidul turistic prin Bucureşti, nu prea voi avea ce să le arăt oaspeţilor. Străzile congestionate? Clădirile-monument neîngrijite? Casa Poporului?! Mănăstirile asaltate de cerşetori?
America se întoarce în Irak jpeg
America se întoarce în Irak
Decizia preşedintele Barack Obama de a spori numărul trupelor terestre americane din Irak şi de a le plasa în provincia Anbar, preponderent sunnită, a stîrnit numeroase discuţii aprinse. În Statele Unite, dezbaterea publică a pus pe tapet experienţa Vietnamului, unde desfăşurarea tot mai masivă de acţiuni militare a dus la o împotmolire gravă.
Urmările declinului Rusiei png
Urmările declinului Rusiei
Pe măsură ce Europa dezbate dacă să îşi menţină sau nu sancţiunile contra Rusiei, politica de agresiune împotriva Ucrainei pe care o duce Kremlinul continuă, fără nici un fel de dezbatere. Deşi Rusia este într-un declin evident, ea reprezintă încă un real pericol pentru stabilitatea internaţională din Europa şi nu numai.
Jocul de a frica jpeg
Jocul de-a frica
Nimic nu documentează mai persuasiv şi agasant cît de alăturea cu drumul e, în faţa provocărilor globale, mare parte din stînga occidentală decît reacţiile disproporţionate iscate de victoria electorală a premierului israelian Beniamin Netanyahu.
Melancolia lui Fawad – poveste afgană jpeg
Melancolia lui Fawad – poveste afgană
Văzut din Occident, Afganistanul e un fund de rîpă în care cîţiva smintiţi dau de lucru NATO. Presa occidentală e responsabilă de imaginea foarte precară a Afganistanului – cînd se vorbeşte, e mereu despre atacuri, explozii, militari morţi cu onoare la datorie (întotdeauna ai noştri, nu ai lor) şi eşecuri colosale.
Pînă unde putem lupta cu statul islamic jpeg
Pînă unde putem lupta cu statul islamic
Există o îndelungată şi controversată istorie a extinselor intervenţii militare străine în Orientul Mijlociu şi este de sperat ca decizia preşedintelui SUA, Barack Obama, de a purta război contra statului islamic nu va demonstra altceva. Nici un alt grup terorist nu merită mai mult să fie distrus decît aceşti jihadişti ucigaşi şi prădători.
Taksim şi iluzia modelelor jpeg
Taksim şi iluzia modelelor
Da, poliţia a evacuat piaţa Taksim din Istanbul, la ora la care scriu. Da, şi în Ankara, protestatarii au fost îndepărtaţi, la fel în Izmir. Da, de fiecare dată cînd protestatarii se adună pe străzi, poliţia intervine rapid. Însă premierul Erdogan şi AKP sînt cei care au pierdut.
Slăbiciunile Chinei   argument monetar jpeg
Slăbiciunile Chinei - argument monetar
Cînd discut despre China, de regulă, impun un exerciţiu socratic. Simulez că sînt de acord cu măreţia statului chinez, după care îmi întreb interlocutorul dacă ştie care este moneda sa. Cu toţii sînt de acord şi explică pe larg cum chinezii îi vor depăşi pe americani, dar puţini sînt capabili să spună numele monedei chinezeşti.
Alegerile lui Mohamed Morsi jpeg
Alegerile lui Mohamed Morsi
Noul preşedinte al Egiptului, Mohamed Morsi, provine din rîndul organizaţiei Fraţilor Musulmani – acest simplu enunţ a speriat o mare parte a opiniei publice în străinătate şi pe egiptenii cu orientări seculariste.
Securitate, diplomaţia comerţului şi iar securitate jpeg
Securitate, diplomaţia comerţului şi iar securitate
Un nou jucător de anvergură s-a aşezat la masă în Orientul Mijlociu. Turcia politicii externe concentrate aproape exclusiv pe securitate, pe linia „zero probleme cu vecinii“ şi pe rolul NATO, în strînsă legătură cu alianţa uneori tensionată cu Statele Unite, şi-a modificat aproape radical strategia.
Retrofuturism: un exemplu standard jpeg
Retrofuturism: un exemplu standard
Vă propun o poveste cu spaţii sacre, din India. Arhitectul Sameep Padera are, pentru weekendurile cînd iese din Mumbai, o fermă modestă la Wadeshwar, un sat de hinduşi la 70 km de metropola uriaşă. Probabil e o casă la ţară cu oleacă de curte. De cum s-a aşezat în sat, preoţii locului au venit să ceară donaţii pentru un templu dedicat lui Shiva.
„Trezirea arabă“ în confuzia postrevoluționară jpeg
„Trezirea arabă“ în confuzia postrevoluționară
Primăvara arabă – sau „trezirea arabă“, cum a mai fost numit` – a declanșat un entuziasm cu accente de delir uneori, exact așa cum s-a întîmplat cu revoltele de stradă din 2009 în Iran. Acum i-a luat locul o dezamăgire pe măsură, însoțită de discursuri despre democrație, golite de fond.

Parteneri

Banner Delia vs Mugur Mihăescu
Cât costă să petreci Revelionul 2025, în localul actorului Mugur Mihăescu, din Centrul Vechi: „Primul venit, primul servit!” Îi face concurență serioasă Deliei
Cât costă să petreci Revelionul 2025 în localurile vedetelor Mugur Mihăescu, Delia și Mihaela Cernea, de la Class? Unde e mai ieftin?
image png
Desertul delicios pe care regina Elisabeta îl consuma, an de an, la masa de Crăciun. Se prepară rapid și este cu adevărat răsfăț pentru papilele gustative
Perioada sărbătorilor de Crăciun este un prilej pentru oamenii din întreaga lume de a pune pe masă preparate tradiționale locului din care provin. Dacă la români produsele din carne de porc primează, iar la desert sunt nelipsiți cozonaci, în casele britanicilor tronează o budincă ce se poate prepara
natalia negru st  iosif dimitrie anghel jpg
Doi mari poeți români au iubit și s-au căsătorit cu aceeași femeie! Ce „blestem” le-a adus ambilor bărbați triunghiul amoros
La începutul secolului XX, lumea literară românească urmărea cu stupoare evoluția unui triunghi amoros care avea să marcheze tragic destinele a trei figuri remarcabile.
incendiu colegiu Suceava, captura video
Incendiu la Colegiul Național „Petru Rareș” din Suceava, de la o ţigară aruncată neglijent
Momente de panică marţi seară la un colegiu din Suceava, unde pompierii s-au luptat zeci de minute să stingă flăcările care au ajuns rapid până la etajul întâi al clădirii. Incediul a izbucnit la scurt timp după terminarea cursurilor.
Banner Loredana Groza
Maia Sandu Mark Rutte FOTO Presedinte md jpg
Maia Sandu și Mark Rutte, prima întrevedere. Oficialul NATO laudă reziliența Chișinăului ,,în fața ingerințelor rusești”
Președinta Maia Sandu a avut o întrevedere cu secretarul general al NATO, Mark Rutte, la Bruxelles, unde a fost într-o vizită oficială. Cei doi au discutat despre securitatea regională, amenințările hibride, inclusiv interferența în alegeri și corupția electorală din Republica Moldova.
Spaghete picante  Sursa foto shutterstock 2133441185 jpg
Reţetă de post. Spaghete picante
Serile în care nu ai prea mult la dispoziţie pentru gătit sunt perfecte pentru a savura paste. În cele ce urmează, găseşti o reţetă de spaghete picante numai bună pentru zilele în care ţii post!
zodii norocoase webp
Cele două zodii care vor trăi un miracol înainte de Ajunul Crăciunului. La ele, Moșul vine mai devreme cu fericire și dorințe împlinite
Moș Crăciun vine cu daruri neașteptate pentru doi nativi ai horoscopului european. Pentru ei, sărbătorile din această iarnă vor fi, cu adevărat, unele magice. A sosit momentul pentru schimbări radicale și evenimente fericite neașteptate. Cu ce noutăți vin astrele?
coalitie PSD PNL USR UDMR si minoritati 5, foto Guvern jpg
Schița noului Guvern. Numărul miniștrilor și al secretarilor de stat ar urma să fie redus - SURSE
Noul Guvern ar urma să aibă maximum 16 ministere, potrivit unor surse politice. Aceleași surse susțin, de asemenea, că numărul secretarilor de stat va fi mult mai redus.