Timpul retoricii a trecut. E vremea acţiunii

Dan DUNGACIU
Publicat în Dilema Veche nr. 294 din 2 Oct 2009
Dilema veche la Timpul prezent   Ce vrei să te faci cînd vei fi mare? png

Frontiera euro-atlantic─â a ajuns la Prut ┼či exist─â riscul s─â r─âm├«n─â acolo, cel pu┼úin pentru ├«nc─â o genera┼úie. "Revolu┼úiile colorate" din regiune au ├«nsemnat ultimul proiect occidental coerent de mutare a frontierei ├«nspre Est, dar consecin┼úele nu au fost cele a┼čteptate. Rom├ónia r─âm├«ne ┼úar─â de frontier─â, ceea ce poate ├«nsemna ┼či criz─â, dar ┼či oportunit─â┼úi. Eterna ┼či fascinanta provocare a Rom├óniei postcomuniste r─âm├«ne ├«n continuare Republica Moldova. "Geografii simbolice" sau de unde a pornit totul. Drumul integr─ârii europene a fiec─ârui stat r─âs─âritean este deja consacrat. ├Änainte de integrarea propriu-zis─â ├«n UE, to┼úi r─âs─âritenii au trecut prin "filtrul" NATO. Dar, anterior, primul pas al demersului euroatlantic a fost plasarea con┼čtient─â ┼či asumat─â a fiec─ârei ┼ú─âri ├«ntr-o geografie simbolic─â european─â. "S├«ntem europeni!", "├Änapoi ├«n Europa!" " scandau aceste popoare ├«n 1989. Asumarea unei "geografii simbolice" a ar─âtat c─â ele ┼čtiau ┼či de ce. R─âspunsul fiec─âruia a fost dup─â posibilit─â┼úi istorice ┼či oportunit─â┼úi geografice. Nem┼úii din Est ┼či-au asumat "geografia simbolic─â" a Germaniei occidentale, reunificarea din 3 octombrie 2009 fiind prima extindere a spa┼úiului euro-atlantic; sau invers. Polonia, Ungaria ┼či Cehoslovacia au fost ┼či ele norocoase " mitul "Europei Centrale" ("A treia Europ─â") a fost utilizat copios ┼či eficace. Dup─â care, cuminte, a ie┼čit din scen─â. Rom├ónia ┼či Bulgaria au avut probleme cu aceast─â "geografie simbolic─â", pe care au c─âutat-o ├«n multe locuri " rom├ónii chiar prin Europa Central─â! ", dar, p├«n─â la urm─â, s-au mul┼úumit cu europenitatea sud-estic─â ┼či cu o identitate de tip negativ " "noi nu s├«ntem balcanici" ", atributul balcanit─â┼úii fiind plasat undeva ├«n zona ambigu─â ┼či s├«ngeroas─â a fostei Iugoslavii. Balticii au fost cei mai radicali. "Geografia simbolic─â" la care au apelat a fost intervalul interbelic, pe care l-au accesat urgent ┼či f─âr─â rest. Preambulul Constitu┼úiei estone, de pild─â, vorbe┼čte, senin, despre "dreptul imprescriptibil la autodeterminare al na┼úiunii proclamate ├«n... 24 februarie 1918"! C├«t despre fundamentele legitimit─â┼úii noii Constitu┼úii, ele s├«nt plasate tot acolo: "poporul estonian a adoptat, pe baza primului articol din Constitu┼úia intrat─â ├«n vigoare ├«n 1938, ┼či prin Referendumul din 29 iunie 1992, urm─âtoarea Constitu┼úie". Letonia nici m─âcar nu s-a sinchisit s─â scrie un text nou. ├Än mai 1990, Consiliul Suprem al ┼ú─ârii a trecut o rezolu┼úie, declar├«nd c─â independen┼úa Letoniei, recunoscut─â interna┼úional ├«n 1920, era de jure ├«nc─â ├«n vigoare ┼či a proclamat suprema┼úia legii letone asupra legii sovietice. Constitu┼úia Republicii Letone a devenit, a┼čadar, cea din 15 februarie 1922, la care au fost ad─âugate o serie de amendamente ├«n 2002. Resorturile legitimit─â┼úii Lituaniei s├«nt acelea┼či. Adoptat─â prin referendum, la 25 octombrie 1992 ┼či amendat─â la 30 martie 2003, Constitu┼úia pune ├«n prim-plan "na┼úiunea lituanian─â" ┼či invoc─â statul lituanian constituit "cu secole ├«n urm─â", "lupta secular─â pentru independen┼ú─â ┼či libertate", "ap─ârarea spiritului na┼úional, a limbii natale, a alfabetului ┼či a tradi┼úiilor". Urm─âtoarele pe lista estic─â euro-atlantic─â s-au considerat a fi Ucraina ┼či Republica Moldova. "Ucraina nu e Rusia". Dar ce e? Aici lucrurile au fost mai complicate. "Geografia simbolic─â" a Ucrainei este ambigu─â ┼či include, ├«n propor┼úii aproape echivalente, Estul ┼či Vestul. Geopolitic vorbind, Ucraina este cet─â┼úeanul turmentat din geniala pies─â a lui Caragiale. Urm─ârindu-i traseul sinuos din 1990 ├«ncoace, ne-o putem lesne imagina formul├«nd memorabila ├«ntrebare: "Eu cu cine votez?". Ambiguitatea, incoeren┼úa ┼či confuzia s├«nt cele care i-au marcat, sistematic, parcursul. "Ajutat" masiv din Est, Kievul nu a reu┼čit s─â-┼či gestioneze conving─âtor crizele interne. ├Äns─â a┼ča cum personajul Scrisorii pierdute este cel care provoac─â intriga piesei, dar ┼či aplanarea conflictului, la fel ┼či Ucraina ar putea s─â aib─â scrisoarea misterioas─â cu cheia solu┼úion─ârii problemelor regiunii. Cel pu┼úin pe asta s-a bazat tratamentul aplicat Kievului din anii ÔÇÖ90 p├«n─â ast─âzi. Strategia pe zon─â a devenit, tacit, "Ukraine first approach" ", iar logica din spatele discursului era c─â, odat─â captat─â Ucraina ├«n spa┼úiul euro-atlantic, nu doar Rusia era blocat─â ca putere imperial─â spre Vest, dar ┼či b─ât─âlia pentru Republica Moldova sau Belarus devenea, automat, c├«┼čtigat─â. Numai c─â evalu─ârile din cancelarii s-au lovit dur de complexit─â┼úile din teren. Ucraina nu e Rusia " a┼ča sun─â titlul c─âr┼úii fostului pre┼čedinte Kucima. Dar atunci, ce e? ┼×i la ce Ucrain─â ne referim, p├«n─â la urm─â? Nu ┼čtim. La bra┼ú cu Ucraina sau politica extern─â de la televizor. Influen┼úele asupra Chi┼čin─âului s├«nt esen┼úiale. ┼×i asta pentru c─â Republica Moldova, cel pu┼úin ├«n ultimii nou─â ani, ┼či-a g├«ndit ┼či ea parcursul european, ├«n realitate, ├«n termenii "Ukraine first approach". ├Än traducere, asta a ├«nsemnat, fie ┼či tacit, plasarea speran┼úelor Chi┼čin─âului ├«n pachetul Ucraina " Republica Moldova. Mai pe ┼čleau spus, un soi de politic─â extern─â la televizor: ne uit─âm cum merg lucrurile la Kiev ┼či ┼úinem pumnii "portocaliilor" sau "b─âie┼úilor buni" de acolo, a┼čtept├«ndu-i s─â c├«┼čtige ┼či s─â ne absoarb─â ┼či pe noi la s├«nul cald al Europei. Dar dac─â nu va intra? Dac─â Ucraina, niciodat─â previzibil─â, se ├«ndep─ârteaz─â de proiectul politic declarat? Ce ├«i va mai r─âm├«ne atunci Chi┼čin─âului? Ast─âzi a devenit limpede ce ├«i mai r─âm├«ne de f─âcut: s─â schimbe, metaforic, regiunea. Eforturile de integrare european─â axate masiv spre pachetul "Ucraina-Republica Moldova" mai s├«nt viabile doar pe h├«rtie. Dup─â 29 iulie 2009, Chi┼čin─âul trebuie s─â ├«nchid─â televizorul, ├«ncerc├«nd s─â repare eroarea de a rata op┼úiunea "pachetului Balcanii de Vest", doar pentru motivul c─â a propus-o Bucure┼čtiul (primul partener economic european al Republicii Moldova). Drumul spre Europa nu trece prin Est, ci prin Vest. Chiar dac─â, o bun─â bucat─â de vreme, Chi┼čin─âul s-a f─âcut c─â nu vede ce este acolo... Statutul geocultural al Basarabiei. ┼×i aici revenim la problema "geografiei simbolice" a Republicii Moldova, cea care va marca viitorul parcurs al acestui stat ajuns la v├«rsta majoratului. Una dintre ideile de for┼ú─â ale Chi┼čin─âului, la ├«nceputul anilor ÔÇÖ90, a fost c─â st├«nga Prutului nu este un spa┼úiu slav, nici istoric, nici etno-spiritual, nici lingvistic, ├«n ciuda unei apartenen┼úe for┼úate la entit─â┼úi politice de aceast─â coloratur─â. ├Än ciuda existen┼úei unor minorit─â┼úi slave sau slavizate, elementul predominant este cel latin, ilustrat ├«n primul r├«nd prin limb─â. Moldova nu este Ucraina sau Belarus, cu care, ├«n termeni culturali, are ├«n comun mai degrab─â trecutul, respectiv, apartenen┼úa la URSS. "Europenismul" t├«n─ârului stat are la baz─â ├«n primul r├«nd aceast─â zestre identitar─â. Dar tipul acesta de discurs a intrat ├«n recul ├«n timpul "regimului Voronin". La aproape 18 de ani de la declararea Independen┼úei, unii lideri politici se codeau s─â rosteasc─â numele limbii pe care o vorbesc, perpetu├«nd formularea ridicol─â de "limb─â de stat". Obsesia multiculturalismului, marota preferat─â a PCRM, respectiv obsesia cu minoritarii ru┼či sau rusofonii din republic─â, ├«n ciuda diferen┼úelor ├«nsemnate de pondere, sugera iar─â┼či acela┼či trend. ├Än realitate, solu┼úia pentru minoritari este indirect─â: realizarea ├«n Moldova a "efectului baltic", respectiv implicarea minorit─â┼úilor rusofone ├«n proiectul majoritar de integrare euroatlantic─â, devenit credibil ┼či ispititor pentru ei. Dar pentru ca un asemenea proiect s─â fie eficient, este nevoie, precum la baltici, de existen┼úa unei majorit─â┼úi cu identitate limpede. ┼×i tocmai aceast─â majoritate este pulverizat─â ├«n Republica Moldova de vinovata lips─â de asumare a unei identit─â┼úi etno-lingvistice. Problema nu este nici (numai) personal─â, nici (numai) de partid. A ├«ncerca s─â fentezi ast─âzi r─âspunsul la unele ├«ntreb─âri cruciale pentru prezentul ┼či viitorul Republicii Moldova este, dincolo de escrocherie cultural─â, un risc (geo)politic major " unul care se poate deconta negativ pentru viitorul unui spa┼úiu european prin destin, dar care risca s─â fie "slavizat" prin decizie politic─â. Din aceast─â perspectiv─â, contradic┼úiile Moldovei au fost endemice, ┼či obsesia ei de a fi un "caz excep┼úional" " ineficient─â. ├Än realitate, singurele mecanisme prin care se poate plasa ├«ntr-o geografie simbolic─â european─â ┼úin de limb─â, religie, tradi┼úii istorice, mentalit─â┼úi. Adic─â tot ceea ce o leag─â de vecina ei euroatlantic─â. Din acest punct de vedere, parteneriatul asumat cu Rom├ónia nu mai ┼úine de op┼úiuni personale, ci de op┼úiuni strategice. A clama o limb─â deja european─â, existen┼úa unei Biserici care se subordoneaz─â unei Patriarhii europene (Mitropolia Basarabiei) etc. ├«nseamn─â a ie┼či din geografia simbolic─â neeuropean─â, sovietic─â sau rus─â, care te duce, mai degrab─â, ├«n zona "str─âin─ât─â┼úii apropiate" sau ├«ntr-o ambigu─â zon─â gri, dec├«t ├«n "vecin─âtatea european─â" eficace. Preg─âte┼čte cineva ┼čedin┼úa comun─â de guvern Rom├ónia " Republica Moldova? Alegerile din 29 iulie au fost preambulul unui nou proiect (geo)politic pentru Republica Moldova, care s-a mi┼čcat prea mult ├«ntre mimarea interesului fa┼ú─â de UE ┼či umilin┼úele ├«ncasate " masochist sau nu " din partea Moscovei. Schimbarea politic─â trebuie s─â genereze o nou─â viziune, un nou proiect, obligatoriu ├«n contextul crizei mondiale. O viziune care trebuie s─â scoat─â Republica Moldova din seria nec├«┼čtig─âtoare a "Parteneriatului Estic", dar s─â o extrag─â cu el cu tot, adic─â nu neg├«ndu-l, ci complet├«ndu-l, printr-un parteneriat special cu un stat al UE, pe care, datorit─â genealogiei sale, numai Republica Moldova are ┼čansa s─â-l realizeze. Solu┼úia ce ar individualiza Chi┼čin─âul ├«n drumul spre UE ar putea suna a┼ča: "Parteneriat Estic" plus "parteneriat special cu Rom├ónia". Doar a┼ča poate spera vecinul estic al Europei c─â va reu┼či s─â compenseze "oboseala extinderii" care s-a instalat insidios ┼či agresiv ├«n institu┼úiile europene. C─âci iluzia ├«ntr-un parcurs "normal" va mai sacrifica o genera┼úie dincolo de Prut. Contextul postelectoral devine, din aceast─â perspectiv─â, un veritabil test pentru ambele capitale. Gesturile ulterioare vor m─âsura nemilos distan┼úa dintre vorbe ┼či fapte, la nivelul elitelor politice de pe ambele maluri ale Prutului.

p 20 Catedrala Sfinta Sofia din Kiev WC jpg
Elemente religioase în conflictul ruso-ucrainean
Statul finan╚Ťeaz─â activit─â╚Ťile Bisericii, iar Biserica confer─â legitimitate statului.
Anticiclonul rusesc nu cedeaz─â jpeg
Anticiclonul rusesc nu cedeaz─â
Rusia de azi este închisă pentru noi: nu știm despre filmele lor, cultura lor nu o difuzăm și nu o vrem, limba rusă nu ne place, iar politica Rusiei se rezumă la persoana lui Putin și nici asta nu prea ne interesează.
ÔÇ×Ucraina e pierdut─â pentru RusiaÔÇŁ ÔÇô interviu cu Anatol ╚Ü─éRANU, fost ambasador al Republicii Moldova ├«n Rusia jpeg
ÔÇ×Ucraina e pierdut─â pentru RusiaÔÇŁ ÔÇô interviu cu Anatol ╚Ü─éRANU, fost ambasador al Republicii Moldova ├«n Rusia
ÔÇ×Gafele comunit─â╚Ťii occidentale ├«n raport cu regimul lui Putin au contribuit la ceea ce se ├«nt├«mpl─â ast─âzi.ÔÇŁ
Ce ├«l mobilizeaz─â pe Putin? ÔÇô interviu cu Adam MICHNIK jpeg
Ce ├«l mobilizeaz─â pe Putin? ÔÇô interviu cu Adam MICHNIK
ÔÇ×Putin a avut un anumit obiectiv atunci c├«nd a ├«nceput s─â mobilizeze trupele, dar s-a lovit de ceva neprev─âzut.ÔÇŁ
Jocurile privirii jpeg
Jocurile privirii
Prin╚Öi ├«n v├«rtejul aceleia╚Öi lumi, Eminescu ╚Öi Caragiale nu s├«nt, de fapt, ├«n disjunc╚Ťie, ci ├«ntr-o continuitate aproape magic─â.
Catedrala M├«ntuirii Neamului ÔÇô sau pragul civiliza╚Ťional dincolo de care trebuie s─â p─â╚Öim jpeg
Catedrala M├«ntuirii Neamului ÔÇô sau pragul civiliza╚Ťional dincolo de care trebuie s─â p─â╚Öim
├Än pozi╚Ťia pe care o avem cei mai mul╚Ťi dintre noi ├«n fa╚Ťa dezbaterii privind construc╚Ťia Catedralei M├«ntuirii Neamului, exist─â mult─â tr─âire tipic rom├óneasc─â.
Istoria uitată a Buștenariului jpeg
Istoria uitată a Buștenariului
Descoperirea zăcămintelor de aur negru avea să schimbe complet așezarea molcomă și uitată de timp, ducînd la un adevărat boom demografic și industrial.
Iran: de la trei genuri la unul jpeg
Iran: de la trei genuri la unul
Vechii per╚Öi recuno╚Öteau trei genuri, sau cel pu╚Ťin o veche civilizatie de acum 3.000 de ani descoperit─â la Hasanlu ├«n nord-vestul Iranului.
Hong Kong ÔÇô momentul adev─ârului jpeg
Hong Kong ÔÇô momentul adev─ârului
Aceast─â cvasi-promisiune de azil politic ├«nc├«nt─â auzul unor grupuri de profesioni╚Öti din Hong Kong, care promoveaz─â ideea unei emigra╚Ťii colective spre noi ÔÇ×ora╚Öe┬ácharterÔÇŁ┬ásituate ├«n ╚Ť─âri mai libere.
China, ├«n c─âutarea legitimit─â╚Ťii jpeg
China, ├«n c─âutarea legitimit─â╚Ťii
Democra╚Ťia liberal─â se confrunt─â cu o criz─â de legitimitate ÔÇô sau, cel pu╚Ťin, a╚Öa ni se spune. Oamenii nu mai au ├«ncredere ├«n guvernarea elitelor liberale ╚Öi tot mai mult─â lume crede c─â oferta actual─â de democra╚Ťie este o p─âc─âleal─â.
P├«n─â la Praga ┼či ├«napoi jpeg
P├«n─â la Praga ┼či ├«napoi
Am tr─âit mult─â vreme temerea c─â voi ajunge ├«ntr-o situa┼úie f─âr─â ie┼čire atunci c├«nd, nevoit s─â fac pe ghidul turistic prin Bucure┼čti, nu prea voi avea ce s─â le ar─ât oaspe┼úilor. Str─âzile congestionate? Cl─âdirile-monument ne├«ngrijite? Casa Poporului?! M─ân─âstirile asaltate de cer┼četori?
America se întoarce în Irak jpeg
America se întoarce în Irak
Decizia pre┼čedintele Barack Obama de a spori num─ârul trupelor terestre americane din Irak ┼či de a le plasa ├«n provincia Anbar, preponderent sunnit─â, a st├«rnit numeroase discu┼úii aprinse. ├Än Statele Unite, dezbaterea public─â a pus pe tapet experien┼úa Vietnamului, unde desf─â┼čurarea tot mai masiv─â de ac┼úiuni militare a dus la o ├«mpotmolire grav─â.
Urm─ârile declinului Rusiei png
Urm─ârile declinului Rusiei
Pe m─âsur─â ce Europa dezbate dac─â s─â ├«┼či men┼úin─â sau nu sanc┼úiunile contra Rusiei, politica de agresiune ├«mpotriva Ucrainei pe care o duce Kremlinul continu─â, f─âr─â nici un fel de dezbatere. De┼či Rusia este ├«ntr-un declin evident, ea reprezint─â ├«nc─â un real pericol pentru stabilitatea interna┼úional─â din Europa ┼či nu numai.
Jocul de a frica jpeg
Jocul de-a frica
Nimic nu documenteaz─â mai persuasiv ┼či agasant c├«t de al─âturea cu drumul e, ├«n fa┼úa provoc─ârilor globale, mare parte din st├«nga occidental─â dec├«t reac┼úiile dispropor┼úionate iscate de victoria electoral─â a premierului israelian Beniamin Netanyahu.
Melancolia lui Fawad ÔÇô poveste afgan─â jpeg
Melancolia lui Fawad ÔÇô poveste afgan─â
V─âzut din Occident, Afganistanul e un fund de r├«p─â ├«n care c├«┼úiva sminti┼úi dau de lucru NATO. Presa occidental─â e responsabil─â de imaginea foarte precar─â a Afganistanului ÔÇô c├«nd se vorbe┼čte, e mereu despre atacuri, explozii, militari mor┼úi cu onoare la datorie (├«ntotdeauna ai no┼čtri, nu ai lor) ┼či e┼čecuri colosale.
Pînă unde putem lupta cu statul islamic jpeg
Pînă unde putem lupta cu statul islamic
Exist─â o ├«ndelungat─â ┼či controversat─â istorie a extinselor interven┼úii militare str─âine ├«n Orientul Mijlociu ┼či este de sperat ca decizia pre┼čedintelui SUA, Barack Obama, de a purta r─âzboi contra statului islamic nu va demonstra altceva. Nici un alt grup terorist nu merit─â mai mult s─â fie distrus dec├«t ace┼čti jihadi┼čti uciga┼či ┼či pr─âd─âtori.
Taksim ┼či iluzia modelelor jpeg
Taksim ┼či iluzia modelelor
Da, poli┼úia a evacuat pia┼úa Taksim din Istanbul, la ora la care scriu. Da, ┼či ├«n Ankara, protestatarii au fost ├«ndep─ârta┼úi, la fel ├«n Izmir. Da, de fiecare dat─â c├«nd protestatarii se adun─â pe str─âzi, poli┼úia intervine rapid. ├Äns─â premierul Erdogan ┼či AKP s├«nt cei care au pierdut.
Sl─âbiciunile Chinei   argument monetar jpeg
Sl─âbiciunile Chinei - argument monetar
C├«nd discut despre China, de regul─â, impun un exerci┼úiu socratic. Simulez c─â s├«nt de acord cu m─âre┼úia statului chinez, dup─â care ├«mi ├«ntreb interlocutorul dac─â ┼čtie care este moneda sa. Cu to┼úii s├«nt de acord ┼či explic─â pe larg cum chinezii ├«i vor dep─â┼či pe americani, dar pu┼úini s├«nt capabili s─â spun─â numele monedei chineze┼čti.
Alegerile lui Mohamed Morsi jpeg
Alegerile lui Mohamed Morsi
Noul pre┼čedinte al Egiptului, Mohamed Morsi, provine din r├«ndul organiza┼úiei Fra┼úilor Musulmani ÔÇô acest simplu enun┼ú a speriat o mare parte a opiniei publice ├«n str─âin─âtate ┼či pe egiptenii cu orient─âri seculariste.
Securitate, diploma┼úia comer┼úului ┼či iar securitate jpeg
Securitate, diploma┼úia comer┼úului ┼či iar securitate
Un nou juc─âtor de anvergur─â s-a a┼čezat la mas─â ├«n Orientul Mijlociu. Turcia politicii externe concentrate aproape exclusiv pe securitate, pe linia ÔÇ×zero probleme cu veciniiÔÇť ┼či pe rolul NATO, ├«n str├«ns─â leg─âtur─â cu alian┼úa uneori tensionat─â cu Statele Unite, ┼či-a modificat aproape radical strategia.
Retrofuturism: un exemplu standard jpeg
Retrofuturism: un exemplu standard
V─â propun o poveste cu spa┼úii sacre, din India. Arhitectul Sameep Padera are, pentru weekendurile c├«nd iese din Mumbai, o ferm─â modest─â la Wadeshwar, un sat de hindu┼či la 70 km de metropola uria┼č─â. Probabil e o cas─â la ┼úar─â cu oleac─â de curte. De cum s-a a┼čezat ├«n sat, preo┼úii locului au venit s─â cear─â dona┼úii pentru un templu dedicat lui Shiva.
ÔÇ×Trezirea arab─âÔÇť ├«n confuzia postrevolu╚Ťionar─â jpeg
ÔÇ×Trezirea arab─âÔÇť ├«n confuzia postrevolu╚Ťionar─â
Prim─âvara arab─â ÔÇô sau ÔÇ×trezirea arab─âÔÇť, cum a mai fost numit` ÔÇô a declan╚Öat un entuziasm cu accente de delir uneori, exact a╚Öa cum s-a ├«nt├«mplat cu revoltele de strad─â din 2009 ├«n Iran. Acum i-a luat locul o dezam─âgire pe m─âsur─â, ├«nso╚Ťit─â de discursuri despre democra╚Ťie, golite de fond.
Dilema veche la Timpul prezent   Ce vrei să te faci cînd vei fi mare? png
Centrul ┼či estul Europei - o regiune complicat─â -
A ┼časea edi┼úie a forumului jurnali┼čtilor din Europa Central─â ┼či de Est, desf─â┼čurat─â la Var┼čovia sub auspiciile organiza┼úiei Ini┼úiativa Central-European─â, a scos la iveal─â problemele comune ┼či difer...
Dilema veche la Timpul prezent   Ce vrei să te faci cînd vei fi mare? png
Timpul retoricii a trecut. E vremea acţiunii
"Din discuţiile mele cu Gorbaciov am reţinut că principala sa preocupare era să menţină integritatea teritorială a Uniunii Sovietice......

Adevarul.ro

image
Ciobanul din Valahia ajuns domnitor al ┼ó─ârii Rom├óne┼čti. A dus o prigoan─â aprig─â ├«mpotriva marilor dreg─âtori
Mircea Ciobanul - domnitorul ┼ó─ârii Rom├óne┼čti care a primit acest nume pentru c─â ├«nainte de a urca pe tron cump─âra oi pentru Constantinopol. Chiar dac─â avea o preocupare pa┼čnic─â, asta nu l-a ├«mpiedicat s─â devin─â unul dintre cei mai cruzi domnitori rom├óni.
image
Concubine plimbate în turism sexual. Cele mai mari preţuri erau la Suceava
Un ora┼č din nordul Bucovinei a ajuns paradis pentru proxene┼úi ┼či prostituate datorit─â tarifelor mari care sunt practicate ├«n aceast─â zon─â.
image
ÔÇ×Pietrele FoameiÔÇŁ au ie┼čit la suprafa┼ú─â ├«n albiile secate ale R├óului Elba: ÔÇ×Dac─â m─â vezi, s─â jele┼čtiÔÇŁ
Europa se confrunt─â cu o secet─â sever─â ├«n urma unor valuri de canicul─â f─âr─â precedent, ceea ce a determinat sc─âderea dramatic─â a debitului unor r├óuri europene importante. ├Än Germania, ├«n albiile secate ale r├óurilor au ie┼čit la iveal─â pietre masive folosite ├«n urm─â cu sute de ani pentru a prevesti vremuri vitrege pentru omenire, relateaz─â Miami Herald.

HIstoria.ro

image
Predica de la Clermont: Chemarea la Prima Cruciad─â
├Än ziua de 27 noiembrie 1095, pe c├ómpul din fa╚Ťa ora╚Öului Clermont, c├óteva sute de oameni a╚Öteptau s─â aud─â predica papei Urban al II-lea.
image
Frontul din Caucaz al R─âzboiului ruso-turc din 1877-1878
R─âzboiul din 1877-1878 este cunoscut mai ales pentru frontul din Balcani, la care au luat parte mari unit─â╚Ťi otomane, ruse╚Öti ╚Öi rom├óne╚Öti ├«n principal, dar ╚Öi trupe s├órbe╚Öti ╚Öi muntenegrene.
image
Necunoscuta poveste a raclei în care s-au odihnit osemintele voievodului Mihai Viteazul
Cu ocazia comemor─ârii recente a mor╚Ťii voievodului Mihai Viteazul, Muzeului Militar Na╚Ťional ÔÇ×Regele Ferdinand IÔÇŁ a publicat pe pagina de socializare a institu╚Ťiei povestea inedit─â a raclei ├«n care, pentru un timp, s-au odihnit osemintele.