Muzică vie, erudiţie, tropăieli - BBC Proms 2009: portret de festival -

Delia RADU
Publicat în Dilema Veche nr. 293 din 24 Sep 2009
Dilema veche la Timpul prezent   Ce vrei să te faci cînd vei fi mare? png

Una dintre cele mai improbabile uniuni ├«n lumea de azi, orchestra format─â din tineri arabi ┼či israelieni West-Eastern Divan, ├«mpline┼čte zece ani. Aniversarea de la Londra se ├«ntinde pre┼ú de dou─â seri ┼či trei concerte, la BBC Proms, cel mai mare festival de muzic─â clasic─â de pe mapamond. Sediul Proms, Royal Albert Hall, d─â ├«n clocot: mii de spectatori, mii de a┼čtept─âri. Programul de sal─â e inventiv, substan┼úial, frumos f─âcut: bijuterie sincretic─â bun─â de citit, de privit, de m├«ng├«iat. Combina┼úia de urie┼čenie ┼či prieteno┼čenie marca Proms " ├«n ethos, ├«n decor, ├«n concep┼úie, ├«n mediatizare " e f─âr─â gre┼č, te recucere┼čte ┼či te ├«nduio┼čeaz─â ca ├«mbr─â┼úi┼čarea cuiva drag, an de an. Concertul acestei seri e o ├«ntoarcere simbolic─â la Weimar unde, sub semnul Divanului lui Goethe, Daniel Barenboim ┼či Edward Said au mo┼čit orchestra ┼či au ┼úinut primele ei ateliere cu sc├«ntei. Liszt, cu preludiile, ├«n deschidere. Urmeaz─â Wagner ┼či Berlioz (Tristan und Isolde " Prelude und Liebestod ┼či Simphonie fantastique), compozitori pe care Liszt s-a luptat s─â-i impun─â ├«n repertoriu la Weimar, unde a tr─âit ┼či a lucrat mai bine de un deceniu. Magisterialul Barenboim extrage un sunet magistral din ace┼čti muzicieni adolescentini " lirism, substan┼ú─â, dozaj impecabil ├«ntre claritate ┼či pathos. Minute ├«n ┼čir, publicul e un tsunami de aplauze ┼či ova┼úii. Cu o fluturare fin─â din dou─â degete numai, Barenboim potole┼čte tumultul ├«n dou─â secunde ┼či explic─â tuturor c─â nu, de data asta nici nu va ┼úine un discurs politic, cum ├«i cam e obiceiul, ┼či nici orchestra nu va da curs cererilor de bis: instrumenti┼čtii se preg─âtesc de alt concert. ├Äntr-o or─â urmeaz─â ├«ntr-adev─âr tot aici un alt Prom, de noapte, ├«n care o parte din Divan c├«nt─â Mendelssohn ┼či Berg ┼či pentru care " r─âsf─â┼ú? l─âcomie? " am biletul ├«n buzunar. Iar orice reflec┼úii politice despre conflictele din Orientul Mijlociu, violen┼ú─â, ostatici lua┼úi sau elibera┼úi urmeaz─â a se trece prin filtrul piesei anun┼úate pentru a doua sear─â aniversar─â a Divanului: Fidelio, cu o nara┼úiune ├«n englez─â scris─â de Edward Said. O mare de muzic─â, o structur─â supl─â Cele dou─â seri cu West-Eastern Divan s├«nt un fel de mic─â unitate ├«ntr-o mare de muzic─â. Proms ├«ncep la mijlocul lui iulie ┼či se termin─â la mijlocul lui septembrie, ├«n fiecare an. Aproape dou─â luni de concerte precedate de prelegeri, ├«nt├«lniri cu publicul, proiec┼úii de filme se pot str─âbate ├«n salt sau la pas ├«n linie dreapt─â, de la sear─â la sear─â. Cele 76 de concerte la Royal Albert Hall ┼či 19 Proms cu muzic─â de camer─â, c├«te au loc anul ─âsta, s├«nt numerotate, pentru u┼čurin┼úa navig─ârii. ┼×i melomanii, ┼či cronicarii muzicali ┼úin seama de aceste numere, iar organizatorii public─â odat─â cu programul-carte al stagiunii o diagram─â c├«t un poster, ca s─â ┼čtii oric├«nd unde te afli, dintr-o singur─â arunc─âtur─â de ochi. Dincolo de diagram─â ┼či spiritul ei practic, structura solid─â ┼či supl─â a festivalului te las─â s─â visezi ┼či s─â-┼úi desenezi h─âr┼úi de comori ┼či idiosincrasii dup─â cum te poart─â curiozitatea, repeti┼úia, hedonismul sau ce te va fi purt├«nd spre aceast─â muzic─â. Concertele s├«nt interconectate subtil prin teme, serii, anivers─âri care traseaz─â ├«n festival zeci de c─âr─ârui oblice ┼či jocuri intertextuale f─âr─â sf├«r┼čit. De exemplu, aniversarea Divanului a inclus Octetul lui Mendelssohn, scris la 16 ani, cu un scherzo probabil inspirat de un poem al lui Goethe, pe care Mendelssohn l-a ├«nt├«lnit la Weimar ├«n copil─ârie. Mendelssohn, de la na┼čterea c─âruia se ├«mplinesc 200 de ani, e totodat─â una dintre cele patru figuri-cheie ale festivalului, al─âturi de ceilal┼úi aniversa┼úi ai anului 2009, Purcell, H├â┬Ąndel ┼či Haydn, ┼či e prezent ├«n Proms prin seria tuturor celor cinci simfonii. Dar s├«nt ┼či alte serii, nu neap─ârat aniversare: toate concertele pentru pian ale lui Ceaikovski, toat─â muzica de balet a lui Stravinski. Prin aceasta din urm─â, prin baletul Les Noces ┼či multiplele lui piane, ajungi la o nou─â suprapunere ┼či bifurcare de c─âr─âri: o alt─â ambi┼úie, ┼či muzical─â, ┼či logistic─â, a programului Proms 2009 a fost s─â aduc─â pe scen─â mari serii de buc─â┼úi pentru patru ┼či pentru dou─â piane, de la cele compuse de Mozart, Saint-Sa├â┬źns, Bartok ┼či p├«n─â la John Adams. Seria multi-pianelor include ┼či premiere, unele comisionate de Proms, c─âci unul dintre rolurile importante pe care ┼či le asum─â festivalul e s─â-i ├«ncurajeze pe compozitorii contemporani s─â-i sprijine pe tineri, s─â ri┼čte etern ├«n numele noului, mai cu seam─â ├«n Late Night Proms. Am rezumat ┼či simplificat din r─âsputeri tot ce mi-a r─âs─ârit ├«n cale merg├«nd pe firul Weimar. Dar dac─â ai lua-o pe firul Viena fin-de-si

p 20 Catedrala Sfinta Sofia din Kiev WC jpg
Elemente religioase în conflictul ruso-ucrainean
Statul finan╚Ťeaz─â activit─â╚Ťile Bisericii, iar Biserica confer─â legitimitate statului.
Anticiclonul rusesc nu cedeaz─â jpeg
Anticiclonul rusesc nu cedeaz─â
Rusia de azi este închisă pentru noi: nu știm despre filmele lor, cultura lor nu o difuzăm și nu o vrem, limba rusă nu ne place, iar politica Rusiei se rezumă la persoana lui Putin și nici asta nu prea ne interesează.
ÔÇ×Ucraina e pierdut─â pentru RusiaÔÇŁ ÔÇô interviu cu Anatol ╚Ü─éRANU, fost ambasador al Republicii Moldova ├«n Rusia jpeg
ÔÇ×Ucraina e pierdut─â pentru RusiaÔÇŁ ÔÇô interviu cu Anatol ╚Ü─éRANU, fost ambasador al Republicii Moldova ├«n Rusia
ÔÇ×Gafele comunit─â╚Ťii occidentale ├«n raport cu regimul lui Putin au contribuit la ceea ce se ├«nt├«mpl─â ast─âzi.ÔÇŁ
Ce ├«l mobilizeaz─â pe Putin? ÔÇô interviu cu Adam MICHNIK jpeg
Ce ├«l mobilizeaz─â pe Putin? ÔÇô interviu cu Adam MICHNIK
ÔÇ×Putin a avut un anumit obiectiv atunci c├«nd a ├«nceput s─â mobilizeze trupele, dar s-a lovit de ceva neprev─âzut.ÔÇŁ
Jocurile privirii jpeg
Jocurile privirii
Prin╚Öi ├«n v├«rtejul aceleia╚Öi lumi, Eminescu ╚Öi Caragiale nu s├«nt, de fapt, ├«n disjunc╚Ťie, ci ├«ntr-o continuitate aproape magic─â.
Catedrala M├«ntuirii Neamului ÔÇô sau pragul civiliza╚Ťional dincolo de care trebuie s─â p─â╚Öim jpeg
Catedrala M├«ntuirii Neamului ÔÇô sau pragul civiliza╚Ťional dincolo de care trebuie s─â p─â╚Öim
├Än pozi╚Ťia pe care o avem cei mai mul╚Ťi dintre noi ├«n fa╚Ťa dezbaterii privind construc╚Ťia Catedralei M├«ntuirii Neamului, exist─â mult─â tr─âire tipic rom├óneasc─â.
Istoria uitată a Buștenariului jpeg
Istoria uitată a Buștenariului
Descoperirea zăcămintelor de aur negru avea să schimbe complet așezarea molcomă și uitată de timp, ducînd la un adevărat boom demografic și industrial.
Iran: de la trei genuri la unul jpeg
Iran: de la trei genuri la unul
Vechii per╚Öi recuno╚Öteau trei genuri, sau cel pu╚Ťin o veche civilizatie de acum 3.000 de ani descoperit─â la Hasanlu ├«n nord-vestul Iranului.
Hong Kong ÔÇô momentul adev─ârului jpeg
Hong Kong ÔÇô momentul adev─ârului
Aceast─â cvasi-promisiune de azil politic ├«nc├«nt─â auzul unor grupuri de profesioni╚Öti din Hong Kong, care promoveaz─â ideea unei emigra╚Ťii colective spre noi ÔÇ×ora╚Öe┬ácharterÔÇŁ┬ásituate ├«n ╚Ť─âri mai libere.
China, ├«n c─âutarea legitimit─â╚Ťii jpeg
China, ├«n c─âutarea legitimit─â╚Ťii
Democra╚Ťia liberal─â se confrunt─â cu o criz─â de legitimitate ÔÇô sau, cel pu╚Ťin, a╚Öa ni se spune. Oamenii nu mai au ├«ncredere ├«n guvernarea elitelor liberale ╚Öi tot mai mult─â lume crede c─â oferta actual─â de democra╚Ťie este o p─âc─âleal─â.
P├«n─â la Praga ┼či ├«napoi jpeg
P├«n─â la Praga ┼či ├«napoi
Am tr─âit mult─â vreme temerea c─â voi ajunge ├«ntr-o situa┼úie f─âr─â ie┼čire atunci c├«nd, nevoit s─â fac pe ghidul turistic prin Bucure┼čti, nu prea voi avea ce s─â le ar─ât oaspe┼úilor. Str─âzile congestionate? Cl─âdirile-monument ne├«ngrijite? Casa Poporului?! M─ân─âstirile asaltate de cer┼četori?
America se întoarce în Irak jpeg
America se întoarce în Irak
Decizia pre┼čedintele Barack Obama de a spori num─ârul trupelor terestre americane din Irak ┼či de a le plasa ├«n provincia Anbar, preponderent sunnit─â, a st├«rnit numeroase discu┼úii aprinse. ├Än Statele Unite, dezbaterea public─â a pus pe tapet experien┼úa Vietnamului, unde desf─â┼čurarea tot mai masiv─â de ac┼úiuni militare a dus la o ├«mpotmolire grav─â.
Urm─ârile declinului Rusiei png
Urm─ârile declinului Rusiei
Pe m─âsur─â ce Europa dezbate dac─â s─â ├«┼či men┼úin─â sau nu sanc┼úiunile contra Rusiei, politica de agresiune ├«mpotriva Ucrainei pe care o duce Kremlinul continu─â, f─âr─â nici un fel de dezbatere. De┼či Rusia este ├«ntr-un declin evident, ea reprezint─â ├«nc─â un real pericol pentru stabilitatea interna┼úional─â din Europa ┼či nu numai.
Jocul de a frica jpeg
Jocul de-a frica
Nimic nu documenteaz─â mai persuasiv ┼či agasant c├«t de al─âturea cu drumul e, ├«n fa┼úa provoc─ârilor globale, mare parte din st├«nga occidental─â dec├«t reac┼úiile dispropor┼úionate iscate de victoria electoral─â a premierului israelian Beniamin Netanyahu.
Melancolia lui Fawad ÔÇô poveste afgan─â jpeg
Melancolia lui Fawad ÔÇô poveste afgan─â
V─âzut din Occident, Afganistanul e un fund de r├«p─â ├«n care c├«┼úiva sminti┼úi dau de lucru NATO. Presa occidental─â e responsabil─â de imaginea foarte precar─â a Afganistanului ÔÇô c├«nd se vorbe┼čte, e mereu despre atacuri, explozii, militari mor┼úi cu onoare la datorie (├«ntotdeauna ai no┼čtri, nu ai lor) ┼či e┼čecuri colosale.
Pînă unde putem lupta cu statul islamic jpeg
Pînă unde putem lupta cu statul islamic
Exist─â o ├«ndelungat─â ┼či controversat─â istorie a extinselor interven┼úii militare str─âine ├«n Orientul Mijlociu ┼či este de sperat ca decizia pre┼čedintelui SUA, Barack Obama, de a purta r─âzboi contra statului islamic nu va demonstra altceva. Nici un alt grup terorist nu merit─â mai mult s─â fie distrus dec├«t ace┼čti jihadi┼čti uciga┼či ┼či pr─âd─âtori.
Taksim ┼či iluzia modelelor jpeg
Taksim ┼či iluzia modelelor
Da, poli┼úia a evacuat pia┼úa Taksim din Istanbul, la ora la care scriu. Da, ┼či ├«n Ankara, protestatarii au fost ├«ndep─ârta┼úi, la fel ├«n Izmir. Da, de fiecare dat─â c├«nd protestatarii se adun─â pe str─âzi, poli┼úia intervine rapid. ├Äns─â premierul Erdogan ┼či AKP s├«nt cei care au pierdut.
Sl─âbiciunile Chinei   argument monetar jpeg
Sl─âbiciunile Chinei - argument monetar
C├«nd discut despre China, de regul─â, impun un exerci┼úiu socratic. Simulez c─â s├«nt de acord cu m─âre┼úia statului chinez, dup─â care ├«mi ├«ntreb interlocutorul dac─â ┼čtie care este moneda sa. Cu to┼úii s├«nt de acord ┼či explic─â pe larg cum chinezii ├«i vor dep─â┼či pe americani, dar pu┼úini s├«nt capabili s─â spun─â numele monedei chineze┼čti.
Alegerile lui Mohamed Morsi jpeg
Alegerile lui Mohamed Morsi
Noul pre┼čedinte al Egiptului, Mohamed Morsi, provine din r├«ndul organiza┼úiei Fra┼úilor Musulmani ÔÇô acest simplu enun┼ú a speriat o mare parte a opiniei publice ├«n str─âin─âtate ┼či pe egiptenii cu orient─âri seculariste.
Securitate, diploma┼úia comer┼úului ┼či iar securitate jpeg
Securitate, diploma┼úia comer┼úului ┼či iar securitate
Un nou juc─âtor de anvergur─â s-a a┼čezat la mas─â ├«n Orientul Mijlociu. Turcia politicii externe concentrate aproape exclusiv pe securitate, pe linia ÔÇ×zero probleme cu veciniiÔÇť ┼či pe rolul NATO, ├«n str├«ns─â leg─âtur─â cu alian┼úa uneori tensionat─â cu Statele Unite, ┼či-a modificat aproape radical strategia.
Retrofuturism: un exemplu standard jpeg
Retrofuturism: un exemplu standard
V─â propun o poveste cu spa┼úii sacre, din India. Arhitectul Sameep Padera are, pentru weekendurile c├«nd iese din Mumbai, o ferm─â modest─â la Wadeshwar, un sat de hindu┼či la 70 km de metropola uria┼č─â. Probabil e o cas─â la ┼úar─â cu oleac─â de curte. De cum s-a a┼čezat ├«n sat, preo┼úii locului au venit s─â cear─â dona┼úii pentru un templu dedicat lui Shiva.
ÔÇ×Trezirea arab─âÔÇť ├«n confuzia postrevolu╚Ťionar─â jpeg
ÔÇ×Trezirea arab─âÔÇť ├«n confuzia postrevolu╚Ťionar─â
Prim─âvara arab─â ÔÇô sau ÔÇ×trezirea arab─âÔÇť, cum a mai fost numit` ÔÇô a declan╚Öat un entuziasm cu accente de delir uneori, exact a╚Öa cum s-a ├«nt├«mplat cu revoltele de strad─â din 2009 ├«n Iran. Acum i-a luat locul o dezam─âgire pe m─âsur─â, ├«nso╚Ťit─â de discursuri despre democra╚Ťie, golite de fond.
Dilema veche la Timpul prezent   Ce vrei să te faci cînd vei fi mare? png
Centrul ┼či estul Europei - o regiune complicat─â -
A ┼časea edi┼úie a forumului jurnali┼čtilor din Europa Central─â ┼či de Est, desf─â┼čurat─â la Var┼čovia sub auspiciile organiza┼úiei Ini┼úiativa Central-European─â, a scos la iveal─â problemele comune ┼či difer...
Dilema veche la Timpul prezent   Ce vrei să te faci cînd vei fi mare? png
Timpul retoricii a trecut. E vremea acţiunii
"Din discuţiile mele cu Gorbaciov am reţinut că principala sa preocupare era să menţină integritatea teritorială a Uniunii Sovietice......

Adevarul.ro

image
Ciobanul din Valahia ajuns domnitor al ┼ó─ârii Rom├óne┼čti. A dus o prigoan─â aprig─â ├«mpotriva marilor dreg─âtori
Mircea Ciobanul - domnitorul ┼ó─ârii Rom├óne┼čti care a primit acest nume pentru c─â ├«nainte de a urca pe tron cump─âra oi pentru Constantinopol. Chiar dac─â avea o preocupare pa┼čnic─â, asta nu l-a ├«mpiedicat s─â devin─â unul dintre cei mai cruzi domnitori rom├óni.
image
Concubine plimbate în turism sexual. Cele mai mari preţuri erau la Suceava
Un ora┼č din nordul Bucovinei a ajuns paradis pentru proxene┼úi ┼či prostituate datorit─â tarifelor mari care sunt practicate ├«n aceast─â zon─â.
image
ÔÇ×Pietrele FoameiÔÇŁ au ie┼čit la suprafa┼ú─â ├«n albiile secate ale R├óului Elba: ÔÇ×Dac─â m─â vezi, s─â jele┼čtiÔÇŁ
Europa se confrunt─â cu o secet─â sever─â ├«n urma unor valuri de canicul─â f─âr─â precedent, ceea ce a determinat sc─âderea dramatic─â a debitului unor r├óuri europene importante. ├Än Germania, ├«n albiile secate ale r├óurilor au ie┼čit la iveal─â pietre masive folosite ├«n urm─â cu sute de ani pentru a prevesti vremuri vitrege pentru omenire, relateaz─â Miami Herald.

HIstoria.ro

image
Predica de la Clermont: Chemarea la Prima Cruciad─â
├Än ziua de 27 noiembrie 1095, pe c├ómpul din fa╚Ťa ora╚Öului Clermont, c├óteva sute de oameni a╚Öteptau s─â aud─â predica papei Urban al II-lea.
image
Frontul din Caucaz al R─âzboiului ruso-turc din 1877-1878
R─âzboiul din 1877-1878 este cunoscut mai ales pentru frontul din Balcani, la care au luat parte mari unit─â╚Ťi otomane, ruse╚Öti ╚Öi rom├óne╚Öti ├«n principal, dar ╚Öi trupe s├órbe╚Öti ╚Öi muntenegrene.
image
Necunoscuta poveste a raclei în care s-au odihnit osemintele voievodului Mihai Viteazul
Cu ocazia comemor─ârii recente a mor╚Ťii voievodului Mihai Viteazul, Muzeului Militar Na╚Ťional ÔÇ×Regele Ferdinand IÔÇŁ a publicat pe pagina de socializare a institu╚Ťiei povestea inedit─â a raclei ├«n care, pentru un timp, s-au odihnit osemintele.